Procesiunea catolică de Corpus Domini · 7 iunie 2026
Joia Verde la București: drumul procesiunii de la Biserica Italiană la Sfântul Iosif
Pe 7 iunie 2026, prin centrul Bucureștiului a trecut o procesiune: în față copii care presărau petale și o fanfară, mai în spate preoți și un baldachin. Sub el, arhiepiscopul romano-catolic purta Euharistia într-o monstranță, pe lângă Biserica Crețulescu. Harta urmărește procesiunea pe cei aproximativ 1,2 km dintre cele două biserici, cu documentul care descrie fiecare oprire.
- ≈ 1,2 kmpe străzile anunțate pentru 2026, de la o biserică la cealaltă
- 15:00–16:00ora mersului, în programul anunțat de poliție
- 3 numeîn trei documente, pentru aceeași stradă de lângă Biserica Crețulescu
#Ce poartă arhiepiscopul sub baldachin?
În fotografiile Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București din 7 iunie 2026, baldachinul trece prin dreptul Bisericii Crețulescu, reperul ortodox de cărămidă de lângă Palatul Regal, pe un asfalt presărat cu petale. Coloana o deschid copiii cu petale și fanfara; mai în spate vine baldachinul, cu preoții în jurul lui. Sub baldachin, arhiepiscopul Aurel Percă ține un vas aurit, cu raze.
Vasul se numește monstranță sau ostensoriu, iar prin centrul lui se vede o ostie consacrată la Liturghie. Catolicii cred că în Euharistie Cristos este prezent cu adevărat. De aceea ostia este purtată sub baldachin, cu cântări, iar drumul ei este presărat cu flori. Catehismul Bisericii Catolice numește purtarea ostiilor consacrate în procesiune printre formele de adorare a Euharistiei în afara Liturghiei.
Relatarea Arhiepiscopiei explică și petalele: le presară copiii care au primit Prima Împărtășanie, în acel an sau în anii dinainte, ca semn al nevinovăției.
Joia Verde este numele popular al sărbătorii Trupului și Sângelui Domnului, Corpus Domini. Comunicatele Arhiepiscopiei leagă numele de altarele împodobite cu „multă verdeaţă” (2011) și cu flori (2026) la procesiunile locale. Sărbătoarea cade în joia în care se împlinesc 60 de zile de la Paștele catolic, și nu are legătură cu Joia Mare. În 2026, Biserica Italiană și-a ținut hramul joi, 4 iunie, iar procesiunea orașului a ieșit duminică, 7 iunie. Un comunicat al Arhiepiscopiei din 2011 explica mutarea pe duminică prin dorința ca mai mulți oameni să poată participa.
#Pe unde trece procesiunea, stradă cu stradă
Procesiunea din 2026 a pornit de la Biserica Italiană și s-a încheiat la Catedrala Sfântul Iosif. Străzile anunțate de Arhiepiscopie și de Brigada Rutieră însumează, pe harta de azi, aproximativ 1,2 km. Distanțele de mai jos sunt măsurate pe axa străzilor și sunt rotunjite: un participant merge pe trotuar sau pe o bandă, traversează pe la treceri și se află într-un loc anume al coloanei.
1plecarea
Biserica Italiană, bulevardul Nicolae Bălcescu 28
„între orele 14.30 - 15.00, adunarea participanților la Biserica Italiană de pe Bd. Nicolae Bălcescu nr. 28, pe trotuar”
Participanții se adună pe trotuarul din fața bisericii între 14:30 și 15:00. Convocatorul Arhiepiscopiei îi chema pe copiii cu petale, pe ministranți, cercetași, voluntari și preoți. Biserica se numește oficial Preasfântul Mântuitor, iar parohul ei datează consacrarea la 2 iulie 1916.

2≈ 60 m de la plecare
Spre Piața Universității, apoi strada Dem. I. Dobrescu
„pe trotuarul din partea stângă, sensul de deplasare către Piața Universității, până la intersecția cu str. Dem. I. Dobrescu”
Primii pași sunt pe trotuarul bulevardului, spre Piața Universității, până la colțul cu strada Dem. I. Dobrescu. Acolo alaiul cotește spre vest.
Un anunț din 2018 numea porțiunea „str. Onești”. Era numele vechi al aceleiași străzi: un ordin al prefectului din 2012 scrie „Demetru I. Dobrescu, (fostă Onești)”. Anunțul nu descrie alt traseu.
3≈ 350 m de la plecare
Piața Revoluției și Calea Victoriei
„Str. Dem. I. Dobrescu - Piața Revoluției - strada situată între Biserica Crețulescu și Palatul Regal”
Strada Dobrescu iese în Piața Revoluției, lângă Biblioteca Centrală Universitară. În fotografiile Arhiepiscopiei din 2025, alaiul apare aici, cu biblioteca în fundal.
Pe 7 iunie 2026, Calea Victoriei avea și alt program. ARCUB anunțase „Străzi Deschise”: Calea Victoriei rămânea pietonală între 10:00 și 22:00, cu intersecțiile deschise mașinilor, iar de la prânz, pe trotuarul din fața Muzeului Național de Artă, pictură pe pânză în aer liber. Documentele arată că promenada și procesiunea s-au suprapus în timp și loc. Ele nu spun dacă participanții s-au amestecat sau dacă promenada a schimbat ceva în drumul alaiului.
4≈ 430 m de la plecare
Strada dintre Biserica Crețulescu și Palatul Regal
O stradă de 220 de metri, trei nume
- Arhiepiscopia, 2026
strada situată între Biserica Crețulescu și Palatul Regal
Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, comunicat publicat de AGERPRES, 5 iunie 2026 - Poliția, 2026
Calea Victoriei - str. Walter Mărăcineanu - str. Ion Câmpineanu
Brigada Rutieră, comunicat publicat de AGERPRES, 4 iunie 2026 - Poliția, 2021
traversare Calea Victoriei - Aleea Kretzulescu - str. Ion Câmpineanu
Mihai Stoica, AGERPRES, după comunicatul Brigăzii Rutiere, 4 iunie 2021
Aici, cele două documente din 2026 descriu același loc în feluri diferite. Comunicatul Arhiepiscopiei, adresat credincioșilor, numește clădirile pe care le recunoaște oricine: biserica și palatul. Cel al poliției, care se încheie cu sfaturi pentru șoferi, dă numele oficial al străzii, Walter Mărăcineanu. Comunicatul poliției din 2021 folosea un al treilea nume: „Aleea Kretzulescu”.
Pe harta de azi, toate trei se potrivesc pe aceeași bucată de stradă, de circa 220 m, care pornește din Calea Victoriei chiar la nord de biserică și ajunge în strada Ion Câmpineanu. Biserica rămâne la sud, palatul, azi Muzeul Național de Artă, la nord. În fotografiile Arhiepiscopiei din 2025 și din 2026, alaiul trece pe lângă turnurile și zidăria de cărămidă ale Bisericii Crețulescu.

Un nume poate și să înșele. În Grădina Cișmigiu, la peste 450 m spre vest, lângă Palatul Crețulescu, există o alee care se numește chiar Aleea Crețulescu. Procesiunea nu trece pe acolo: comunicatul din 2021 pune aleea imediat după traversarea Căii Victoriei și înainte de strada Ion Câmpineanu.
5≈ 650 m de la plecare
Strada Ion Câmpineanu
„Deplasarea se va realiza pe banda I de circulație […] iar traversarea arterelor se va face doar pe la trecerile pentru pietoni.”
Din spatele palatului, alaiul urcă spre nord pe strada Ion Câmpineanu. Pentru 2026, poliția anunțase că restricționează traficul pe banda I de circulație, pe traseu și pe străzile care dau în el, pe durata procesiunii, iar pe strada General Berthelot treptat, pe măsură ce participanții ajung la catedrală, până în jurul orei 17:00. Prima bucată, de la Biserica Italiană până la strada Dobrescu, rămânea pe trotuar.
6≈ 900 m de la plecare
Strada Luterană
„Str. Ion Câmpineanu - Str. Luterană și se va încheia la Catedrala Sf. Iosif”
Strada Luterană trece pe lângă biserica evanghelică luterană și duce alaiul mai departe spre nord, circa 270 m, până la strada General Berthelot.
7≈ 1,2 km de la plecare
Strada General Berthelot, Catedrala Sfântul Iosif
„se va încheia la Catedrala Sf. Iosif (Str. G-ral Berthelot, nr. 19) la ora 15.45-16.00”
Ultimii metri sunt pe strada General Berthelot, până la catedrală. Acolo arhiepiscopul a celebrat Liturghia, transmisă în direct de Angelus TV, ca și procesiunea. Construcția catedralei a început în vara lui 1873, iar piatra de temelie a fost sfințită pe 19 septembrie 1875.
Între cele două biserici sunt aproximativ 1,2 km pe străzi și circa 790 m în linie dreaptă. Relatarea din 2023 vorbea de aproximativ o oră de mers.

#Același drum, alte instrucțiuni: 2021 și 2026
„Deplasarea participanţilor se va face în grupuri de câte şase persoane, pe trotuar, cu respectarea tuturor normelor rutiere în vigoare”
Pentru 6 iunie 2021, poliția descria același culoar cu alte reguli: mers „exclusiv pe trotuar”, traversări pe la treceri și „grupuri de câte şase persoane”. Comunicatul nu spune de ce. În 2026, numai plecarea era pe trotuar, iar restul drumului era anunțat pe banda I a carosabilului.
- 2021: pe trotuar, în grupuri de câte șase
- 2026: pe trotuar la plecare, apoi pe banda I
Comparația este între două planuri publicate. Pentru 2026 există și fotografii care arată alaiul pe carosabil, lângă Biserica Crețulescu. Pentru 2021 nu s-a găsit nicio relatare sau filmare care să arate cum s-a mers efectiv.
#1908: când catedrala era punctul de plecare
Cea mai veche mențiune găsită a unei procesiuni de Joia Verde la București este o amintire. Într-o scrisoare din București publicată pe 15 mai 1909 în Unirea, ziarul greco-catolic de la Blaj, un corespondent nesemnat în acel număr își amintea de sărbătoarea „din anul trecut”, deci din 1908. Alaiul plecase din catedrală și mersese „până în curtea Seminarului”. Scrisoarea nu dă ziua procesiunii și nici străzile.
Pag. 172.UNIREANr. 19.
Imi aduc aminte din anul trecut de sărbătoarea dela Joia verde a catolicilor din Bucureşti când au făcut o procesiune din catedrală până în curtea Seminarului, şi cu care ocaziune s’au făcut decoraţiuni cu inscripţiuni; ei bine, cine i-ar fi putut opri pe catolicii noştri ca acelea inscripţiuni să le facă în limba franceză, italiană, germană şi chiar maghiară, căci acestea naţiuni sunt poporenii catedralei? Nimenea! Şi cu toate acestea acelea inscripţiuni au fost făcute în limba românească şi latinească, adecă tot limba noastră.
Catedrala Sfântul Iosif, destinația de azi, era atunci punctul de plecare. Biserica Italiană nu exista încă. Pentru „curtea Seminarului” sunt două citiri posibile. Seminarul se mutase în 1893 într-o clădire proprie din curtea catedralei. În 1906, arhiepiscopul Raymund Netzhammer i-a mutat pe seminariști în Palatul Arhiepiscopal din strada Esculap, azi Palatul Nunțiaturii Apostolice, la circa 550 m spre sud-vest. Clădirea din curtea catedralei a rămas școală catolică. Harta arată ambele locuri, fără o linie între ele: niciun document găsit nu spune pe unde a mers alaiul.
Corespondentul nu scria despre procesiune pentru ea însăși. Scrisoarea este o polemică despre limbă și confesiune, iar procesiunea îi servește drept exemplu: inscripțiile de pe decorațiuni fuseseră făcute „în limba românească şi latinească”, deși, scrie el, enoriașii catedralei erau francezi, italieni, germani și maghiari.