Marius Comper EN

Covasna · mofeta · aprilie–noiembrie 2022

Lacul invizibil bazinul de dioxid de carbon de la Covasna

Într-un bazin de lemn din pădurea de la Covasna, dioxidul de carbon care iese din pământ stă ca apa: aproape 80% la senzorul de jos, câteva procente la cel de sus. Suprafața invizibilă e înălțimea la care concentrația trece de 50%. Douăzeci de senzori au înregistrat concentrația în fiecare secundă, timp de șapte luni. Presiunea aerului explică mai bine decât temperatura variațiile suprafeței de la o oră la alta. Derulați timpul și urmăriți-o.

Alegeți o oră între aprilie și noiembrie 2022. Derularea avansează o zi pe secundă.

Un bazin plin cu ceva ce nu se vede

Covasna stă pe un pământ care respiră dioxid de carbon: gazul urcă prin fisuri și se adună în locurile joase, unde poate fi periculos. În unele mofete, cum se numesc aceste ieșiri de gaz, se fac băi de gaz supravegheate. Bazinul de lemn studiat aici era rezervat cercetării; are 1,09 m adâncime, 1,65 m lungime și 1,53 m lățime, iar ocolul silvic Comandău din Covasna a găzduit aparatura.

Între aprilie și noiembrie 2022, Attila Gergely, Ágnes Gál și Zoltán Néda, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și Alexandru Szakács, de la Institutul de Geodinamică al Academiei Române, au pus în colțul lui o tijă cu 20 de senzori, la 5 cm unul de altul, cel mai de jos la 43 cm deasupra fundului. În medie, senzorul de jos a citit 79% dioxid de carbon, iar cel de sus, la 1,38 m, cu 29 cm peste margine, 5,5%; datele de aici reproduc valorile publicate de ei. Suprafața de 50% a stat, în medie, la 97 cm deasupra fundului, chiar sub margine.

Cum respiră

Suprafața nu stă pe loc. Peste zi urcă și coboară cu câțiva centimetri, în două cicluri care se suprapun, de 24 și de 12 ore. Un ciclu de 12 ore are și presiunea aerului, prin mareea atmosferică, așa că o contribuție a presiunii e plauzibilă; și temperatura are o mică parte de 12 ore, deci ciclul singur nu arată cine îl produce.

Testul răspunde mai direct. Cu relația potrivită doar pe aprilie–iunie, presiunea reduce eroarea pentru variațiile orare din iulie–noiembrie cu 36% (corelație 0,67), temperatura cu 13% (0,45), iar amândouă împreună cu 43%. La aceeași presiune, o scădere mai rapidă cu 0,4 hPa pe oră corespunde unei suprafețe cu circa 4 cm mai sus. Calculul pe ore lasă neexplicată o mare parte a variațiilor; cercetătorii au văzut și izbucniri de câteva minute, a căror cauză rămâne incertă.

O vară în care lacul a crescut

Pe lângă variațiile zilnice, media lunară a suprafeței a urcat peste vară: 88 cm în partea măsurată din aprilie, 95 în iunie, 103 în august, și a rămas peste nivelul din aprilie, pe la 99 cm, și în octombrie. Cauza creșterii rămâne neclară; un singur an incomplet nu o poate lămuri.

Originea gazului e și ea discutată: articolul prezintă ipoteza unei surse mai adânci, propusă de Kovács și colaboratorii, ca alternativă la explicația obișnuită de „activitate post-vulcanică”, care leagă gazul de vulcanii lanțului Harghita; pentru bazinul acesta, întrebarea rămâne deschisă. Cel mai tânăr vulcan al lanțului, Ciomadul, e pe o altă pagină, iar apele minerale ale zonei, pe alta.

august 2022 · perioada de test-15-10-505104 aug7 aug10 aug13 aug16 aug19 aug22 augabatere, cm · medii pe 3 ore · violet: măsurat · auriu: calculat
Trei săptămâni din august 2022, din perioada de test: cât s-a abătut suprafața de 50% de la media ei pe trei zile, măsurat (violet) și calculat din presiunea și temperatura aerului cu relația găsită în aprilie–iunie (auriu).

Trimiteți măsurătorile de la ora aleasă

Linkul se deschide la ora aleasă.

Surse și metodă

Fiecare senzor a înregistrat câte o valoare pe secundă; aici se fac medii pe minut, apoi pe oră. Suprafața e înălțimea la care profilul trece de 50% dioxid de carbon, interpolată între senzorii vecini, când citirile o încadrează. Testul folosește împărțirea pe luni stabilită înainte de construcție: variațiile orare ale suprafeței, față de media centrată pe 72 de ore, sunt potrivite pe aprilie–iunie cu anomalia de presiune și tendința ei pe trei ore, respectiv cu anomalia de temperatură, apoi verificate pe iulie–noiembrie, pe aceleași ore pentru toate variantele. Mediile centrate folosesc și orele următoare, așa că ultimele 36 de ore din iunie și primele 36 din iulie sunt scoase din ambele seturi. Cu presiunea mutată cu 3, 3,5, 4 sau 5 zile, fără să se înfășoare seria, scorul scade la cel mult 4%. Procentele arată cât reduce calculul eroarea pătratică față de o constantă.

  1. A. Gergely, A. Szakács, Á. Gál, Z. Néda, „CO₂ Dynamics in a Mofette: Measurement and Modeling”, Geosciences 15(9), 368 (2025). mdpi.com Bazinul și senzorii, concentrațiile medii de 79% și 5,5%, ciclurile de 24 și 12 ore, izbucnirile de gaz.
  2. Datele brute ale autorilor și programele lor. comodi.phys.ubbcluj.ro O citire pe secundă de la 20 de senzori, aprilie–noiembrie 2022.