Panoramă a insulelor-plutitoare Uros la apus, 1 august 2015

Un eseu vizual despre Lacul Titicaca

Lacul Titicaca: marea de la 3.812 m dintre Peru și Bolivia

Oglinda de la 3.812 m dintre Peru și Bolivia — 8.372 km², 896 km³, 281 m adâncime maximă — văzută prin țesăturile din Taquile, mitul Insulei Soarelui, broasca și corcodelul ei unice, insulele-plutitoare Uros și cei 33 cm care despart noiembrie 2023 de minimul din 1943. M01 M02 M04 M06 M09 M10

La 3.812 m deasupra mării, Titicaca e numit adesea cel mai înalt lac navigabil din lume — navigabil cu o precizare: pentru vase mari, comerciale. Bălți mai mici stau mai sus; precizarea face superlativul adevărat. M01

3.812 moglinda lacului deasupra mării (unele surse dau 3.810) M01 M17
8.372 km²suprafața — cel mai mare lac al Americii de Sud M01
281 madâncimea maximă, citată în corpul articolului M01
33 cmpeste minimul din 1943, în noiembrie 2023 (Senamhi via Reuters) M06
Insulele-plutitoare Uros la apus (1 aug 2015, Poco a poco): panorama de 20.157 px care deschide eseul — spectacol, nu studiu de nivel. M18Diego Delso · 1 Aug 2015 · CC BY-SA 4.0

ALTITUDINEA

Cât de sus e Titicaca? 3.812 m, cu precizarea vaselor mari

Oglinda Titicacăi stă la 3.812 m deasupra mării — cifra din infocaseta de referință și din eticheta ele a relației OSM r3000330; unele surse dau 3.810 m, iar eseul păstrează 3.812 cu această notă. E cel mai mare lac al Americii de Sud ca suprafață și ca volum și al 18-lea din lume. M01 M17

Superlativul cere precizarea întreagă: Titicaca e «adesea numit cel mai înalt lac navigabil din lume», navigabil pentru vase mari, comerciale — bălți mai mici stau mai sus. Fără precizare, superlativul e un afiș; cu ea, e o măsură cu domeniu. M01

Volumul e 896 km³ după referința ILEC citată de sinteză — unele surse populare dau 893, iar eseul păstrează 896 cu această notă. Adâncimea maximă de 281 m e citată în corpul articolului, nu în infocasetă — steagul ei propriu. M01

3.812 m, cu precizarea vaselor mari: superlativul întreg sau deloc. M01 M17

OGLINDA

3.812 m deasupra mării

Oglinda lacului, cu eticheta OSM ele=3812 și nota 3.810. M01 M17

Trei mii opt sute doisprezece metri: oglinda stă deasupra norilor de câmpie, iar cifra vine cu stația ei — relația r3000330 — și cu varianta 3.810 notată, nu ascunsă. M01 M17

FUNDUL MEDIU

107 m adâncime medie

Media care face din 281 m o groapă, nu o regulă. M01

În medie, fundul coboară 107 m sub oglindă — un lac adânc, dar nu abisal pe toată întinderea; maxima de 281 m e o groapă localizată, nu regula bazinului. M01

MAXIMA DIN CORP

281 m, cu steagul ei

Citată în corpul articolului, nu în infocasetă. M01

Cei 281 m ai adâncimii maxime nu stau în infocasetă, ci în corpul articolului — eseul îi citează cu acest steag, ca pe o cifră de mână a doua, nu de vitrină. M01

DOUĂ BAZINE

Mayor și Menor, prin Tiquina

190 km lungime, 80 km lățime, 1.125 km de mal, peste 42 de insule. M01

Lacul se desparte în Lago Mayor și Lago Menor (Wiñaymarka), legate prin strâmtoarea Tiquina: 190 pe 80 km, 1.125 km de țărm și peste 42 de insule între cele două maluri. M01

Fotografii și hărți · credit și dată la fiecare imagine

Localizator curent al Lacului Titicaca, cu malurile de nord și sud, Insula Soarelui, malul-insulă Taquile din calea verificată, Uros, Puno și Copacabana.
Geometrie OpenStreetMap din extractul datat 2026-10-07. Localizator, nu hartă nautică. Malurile sunt geometrie din căsuțe pe două jumătăți; etichetele așezărilor sunt noduri OSM verificate. Malurile insulelor Sol și Taquile sunt căi OSM de insulă verificate. Malul golfului Puno e aproximativ, pe fondul scăderii nivelului. · © OpenStreetMap contributors · ODbL 1.0 M17
Lacul Titicaca văzut din Apollo 9, martie 1969
Titicaca din orbită (12 mar 1969, NASA, Apollo 9): lacul de la 3.812 m într-un cadru din 1969 — nu un studiu actual. M26NASA · 12 Mar 1969 · Public domain
Schemă a altitudinii și bazinelor: oglinda la 3.812 m, adâncimea maximă de 281 m, Mayor și Menor prin Tiquina.
Schemele altitudinii–bazinelor și înregistrării nivelului sunt desene conceptuale — cei 33 cm deasupra minimului din 1943 nu sunt un record nou afirmat, ci o distanță măsurată în noiembrie 2023. M01

TAQUILE

Insula care țese zilnic, desenată din harta live

Pe Taquile, țesutul nu e meșteșug de vitrină, ci activitate zilnică a bărbaților și femeilor, cu rădăcini prehispanice — incașe, pukara, colla. UNESCO l-a proclamat în 2005 și l-a înscris în 2008 pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial. M09

Insula stă pe harta verificată ca linie reală: OpenStreetMap o ține pe Taquile ca cale de insulă 220405132, iar eseul îi desenează malul din geometria aceea live — același tratament ca pentru Isla del Sol. M17

O insulă în patrimoniu, desenată din linii de hartă live. M09 M17

LISTA REPREZENTATIVĂ

2008: înscris, după 2005

Proclamat în 2005, înscris în 2008 — arta textilă din Taquile. M09

UNESCO a proclamat arta textilă din Taquile în 2005 și a înscris-o în 2008 pe Lista reprezentativă a patrimoniului imaterial: două date, ambele citate, nicio confuzie între ele. M09

ZBATEREA ZILNICĂ

Țes bărbații și femeile

Rădăcini prehispanice: incașe, pukara, colla. M09

Pe Taquile țes bărbații și femeile, în fiecare zi — nu pentru turiști, ci pentru că așa se trăiește aici de dinainte de incași, pe filieră pukara și colla. M09

INSULA DE PE HARTĂ

O cale de insulă în OSM

Mal de cale-insulă: poligon cu 486 de noduri, verificat live. M17

Malul insulei Taquile pe hartă e calea de insulă verificată 220405132 din OpenStreetMap — un poligon cu 486 de noduri, etichetat place=island la verificarea dosarului, desenat ca linie ca și Isla del Sol. M17

Fotografii și hărți · credit și dată la fiecare imagine

Terasele insulei Taquile și lacul, mai 2023
Taquile în mai 2023 (Draceane): insula a cărei artă textilă a înscris-o UNESCO în 2008. M21Draceane · 22 May 2023 · CC BY-SA 4.0

ORIGINEA

De unde iese Viracocha: Soarele, Tiwanaku și Khoa

Din Titicaca iese Viracocha, iar Manco Cápac și Mama Ocllo sunt trimiși să întemeieze Cuzco: mitul originii incașe pune nașterea imperiului pe Insula Soarelui. Incașii însă au moștenit un peisaj sacru mai vechi, tiwanaku — ruinele Soarelui sunt incașe peste tiwanaku, iar «mănăstirea» Lunii veghează alături. M02 M12

Sub ape, reciful Khoa păstrează ofrandele: între 1987 și 1992, expedițiile lui Reinhard au recuperat ofrande subacvatice, publicate în 2019. Orașul Tiwanaku stă pe malul de sud — centrul care a sacralizat lacul înaintea incașilor. Conturul Soarelui de pe harta eseului vine din calea OSM 220405134. M12 M02 M17

Mai întâi Tiwanaku a sfințit lacul; apoi incașii l-au moștenit. M02 M12

MITUL ORIGINII

Viracocha iese din lac

Manco Cápac și Mama Ocllo pleacă spre Cuzco. M02

Zeul creator iese din apele Titicacăi și își trimite copiii să întemeieze Cuzco: Insula Soarelui e leagănul declarat al imperiului incaș. M02

STRATUL VECHI

Incaș peste tiwanaku

Un peisaj sacru mai vechi, apropriat de incași. M02 M12

Sub stratul incaș zace Tiwanaku: orașul de pe malul sudic sacralizase lacul cu secole înainte, iar incașii au zidit peste el, nu pe gol. M02 M12

OFRANDELE SCUFUNDATE

Reciful Khoa, 1987–1992

Ofrande recuperate de Reinhard, publicate în 2019. M12

Lame de aur, arzătoare de tămâie, lame sacrificate: reciful Khoa a dat ofrandele depuse ciclic statului tiwanaku, scoase la lumină între 1987 și 1992 și publicate în 2019. M12

INSULA LUNII

«Mănăstirea» de pe Lună

Isla de la Luna, sora sacră a Soarelui. M02

Lângă Soare stă Luna: Isla de la Luna cu «mănăstirea» ei — a doua insulă sacră a lacului, în același peisaj ritual. M02

Fotografii și hărți · credit și dată la fiecare imagine

Copacabana pe malul bolivian al Lacului Titicaca, aprilie 2014
Copacabana, Bolivia (27 apr 2014, Christopher Crouzet, CC BY-SA 3.0): târgul de pe malul bolivian, poartă spre Isla del Sol. M20Christopher Crouzet · 27 Apr 2014 · CC BY-SA 3.0
Isla del Sol ridicându-se din Lacul Titicaca, martie 2025
Isla del Sol (9 mar 2025, Jawira): Insula Soarelui, ruine incașe peste un peisaj sacru tiwanaku. M22Jawira · 9 Mar 2025 · CC BY-SA 4.0

ENDEMICELE

Ce trăiește în Titicaca și nicăieri altundeva

Broasca de Titicaca (Telmatobius culeus) e pe deplin acvatică: respiră prin pielea lăbărțată apa săracă în oxigen a altitudinii. EBSCO 2025 o listează ca periclitată (Endangered) — alte surse spun critic; eseul păstrează eticheta EBSCO cu această notă. M10

Corcodelul de Titicaca (Rollandia microptera) nu zboară și mănâncă aproape numai peștișori Orestias — vreo 95% din dietă. Păstrăvii și pejerrey aduși de om, poluarea, capturile accidentale și comerțul cu broaște îi strâng pe toți laolaltă. M03 M11

O broască ce respiră prin piele și o pasăre ce nu zboară. M03 M10 M11

BROASCA DE ALTITUDINE

Telmatobius culeus

Pe deplin acvatică; piele lăbărțată pentru altitudine. M10

Broasca de Titicaca nu iese din apă: pielea ei încrețită trage oxigenul puțin al altitudinii. Periclitată după EBSCO 2025 — eticheta păstrată aici, cu nota variantei. M10

PASĂREA CARE NU ZBOARĂ

Rollandia microptera

~95% din dietă: peștișori Orestias. M03

Corcodelul de Titicaca a renunțat la zbor și trăiește aproape exclusiv din Orestias — vreo 95% din dietă, o dependență care-l face vulnerabil la tot ce-i lovește prada. M03

RADIAȚIA MICĂ

Peștișorii Orestias

Un roi endemic de specii înrudite. M10 M11

Orestias — peștișorii endemici ai lacului — au radiat într-un roi de forme înrudite: hrana corcodelului și martorii subtili ai sănătății lacului. M10 M11

STRÂNSOAREA

Păstrăvi, poluare, comerț

Specii aduse, capturi accidentale, broaște vândute. M11

Păstrăvii și pejerrey introduși mănâncă și concurează; poluarea și capturile accidentale lovesc; broaștele se vând. Patru amenințări citate, niciun vinovat singur. M11

Fotografii și hărți · credit și dată la fiecare imagine

O broască de Titicaca într-un bazin ex-situ la Grădina Zoologică din Praga, martie 2019
Telmatobius culeus ex-situ (3 mar 2019, Petr Hamerník, Grădina Zoologică din Praga): broasca cu piele lăbărțată, fotografiată în îngrijire umană — cadru ex-situ, etichetat onest. M24Petr Hamerník · 3 Mar 2019 · CC BY-SA 4.0
Un corcodel de Titicaca pe apă, februarie 2024
Rollandia microptera (10 feb 2024, CLAUDIOLD): corcodelul care nu zboară, trăind aproape numai din peștișori Orestias. M25CLAUDIOLD · 10 Feb 2024 · CC BY-SA 4.0

UROS

Insulele care se construiesc singure: Uros

Vreo 120 de insule din stuf totora, construite manual lângă Puno — numărul crește, de la 42 la 120 după surse; eseul spune «circa 120, în creștere». Vreo 2.000 de oameni, vreo 270 de familii, pe insule care se repară necontenit. M04

Uru preincași, azi vorbitori de aymara, dependenți de turism: o cultură vie, care se adaptează, nu un izolat virgin. Eseul îi arată așa — oameni care își reclădesc insulele și își negociază vizitatorii, nu decor. M04

120 de insule care se construiesc singure, în fiecare zi. M04

NUMĂRUL CARE CREȘTE

Circa 120, în creștere

~2.000 de oameni · ~270 de familii. M04

De la 42 la 120 de insule după surse — numărul crește, pentru că insulele se construiesc mereu. Circa 120, cu 2.000 de oameni și 270 de familii: cifre de lucru, nu de recensământ. M04

RĂDĂCINA URU

Preincași, aymara azi

Stuf totora: insule, bărci, case. M04

Uru de dinaintea incașilor, vorbitori de aymara azi: totora le e insulă, barcă și casă — un material, o lume întreagă. M04

CULTURA VIE

Dependenți de turism

Se adaptează, nu pozează — sau nu doar. M04

Turismul îi hrănește și îi pune în scenă: eseul îi citește ca pe o cultură vie, care se adaptează — inclusiv la privirea vizitatorului — nu ca pe un izolat virgin. M04

Fotografii și hărți · credit și dată la fiecare imagine

Case și bărci din stuf pe o insulă-plutitoare Uros, 1 august 2015
O insulă Uros de aproape (1 aug 2015, Poco a poco): case din totora și bărci din stuf, reclădite strat peste strat. M19Diego Delso · 1 Aug 2015 · CC BY-SA 4.0
O barcă de stuf totora pe Lacul Titicaca, mai 2013
O balsă de totora (11 mai 2013, Carlillasa): stuful care e deodată insulă, barcă și casă. M23Carlillasa · Taken · CC BY-SA 4.0

POLUAREA

Cine murdărește oglinda: Cohana, Puno și cei 33 cm

Golful Cohana, în Lago Menor bolivian, e zona cea mai eutrofizată: râul Katari aduce apele uzate din El Alto și Viacha, plus minerit. Pe malul peruan, golful interior al Punoului a devenit efectiv «canal» după colapsul stației de epurare Espinar. M13 M14

În noiembrie 2023, nivelul era la 33 cm deasupra minimului istoric din 1943, scăzând ~10 cm pe lună din aprilie 2023 (Senamhi via Reuters, prin oglinda verificată). WMO numește 2023 anul celor mai scăzute niveluri observate vreodată. Dacă decembrie 2023 a atins un nou minim absolut, sursele găsite nu o confirmă — eseul nu afirmă niciun nou record. M06 M07

33 cm deasupra minimului din 1943 — și nicio afirmație în plus. M06 M07 M13

GOLFUL CEL MAI BOLNAV

Cohana: eutrofizare maximă

Katari aduce El Alto, Viacha și minerit. M13 M14

Cohana, în Menorul bolivian, e golful cel mai afectat: bazinul Katari varsă aici apele uzate din El Alto și Viacha, cu încărcătură minieră cu tot. M13 M14

CANALUL DIN PUNO

Golful interior, «canal»

Stația Espinar a colapsat. M13

Pe malul peruan, golful interior al Punoului a ajuns efectiv «canal» după colapsul stației de epurare Espinar — oglinda verificată păstrează ghilimelele sursei. M13

NOIEMBRIE 2023

La 33 cm de minimul din 1943

−10 cm pe lună, din aprilie 2023. M06

Senamhi via Reuters, noiembrie 2023: 33 cm deasupra minimului istoric din 1943, cu o scădere de ~10 cm pe lună din aprilie. Oglinda verificată înlocuiește URL-ul Reuters blocat (401). M06

CONDIȚIA WMO

Cele mai scăzute observate

2023, după WMO — fără record nou afirmat. M07 M06

WMO: în 2023, Titicaca a atins cele mai scăzute niveluri observate vreodată. Dacă decembrie 2023 a atins un nou minim absolut nu e confirmat — eseul nu afirmă niciun nou record fără o verificare Senamhi la construire. M07 M06

Fotografii și hărți · credit și dată la fiecare imagine

Golful Puno cu insulele Uros în depărtare, mai 2023
Golful Puno (21 mai 2023, Draceane): malul peruan al cărui golf interior a devenit «canal» după colapsul stației Espinar. M27Draceane · 21 May 2023 · CC BY-SA 4.0
Schemă a nivelului din 2023: noiembrie la 33 cm peste minimul din 1943, −10 cm pe lună, niciun nou record afirmat.
Schemele altitudinii–bazinelor și înregistrării nivelului sunt desene conceptuale — cei 33 cm deasupra minimului din 1943 nu sunt un record nou afirmat, ci o distanță măsurată în noiembrie 2023. M06

GRANIȚA

Cine ține lacul: ALT, TDPS și avertismentul din 2026

Peru și Bolivia împart lacul printr-o autoritate: ALT — Autoritatea Binațională Autonomă a Lacului Titicaca, creată în 1996, cu sediul la La Paz — gestionează sistemul TDPS: Titicaca–Desaguadero–Poopó–Coipasa. M15 M16

În 2026, modelarea Frontiers arată un lac care tinde spre terminal, iar Peru Support Group avertizează că un nou El Niño aduce risc major de secetă pentru cei 1,3 milioane de oameni care depind de lac în regiunea Puno. Supravegherea comună rămâne singura plasă. M05 M08

Două țări, un lac, o singură plasă de supraveghere. M05 M08 M15

AUTORITATEA COMUNĂ

ALT, din 1996

Peru + Bolivia · sediu la La Paz. M15 M16

Autoritatea Binațională Autonomă a Lacului Titicaca — ALT — din 1996, cu sediul la La Paz: instrumentul prin care Peru și Bolivia gestionează împreună lacul. M15 M16

SISTEMUL TDPS

Titicaca–Desaguadero–Poopó–Coipasa

Un singur sistem hidric, patru verigi. M15

Lacul nu se termină la mal: TDPS leagă Titicaca de Desaguadero, Poopó și Coipasa într-un singur sistem pe care ALT îl administrează ca întreg. M15

MODELAREA 2026

Spre un lac terminal?

Frontiers in Water: tendința e spre închidere. M05

Modelarea din 2026 (Frontiers in Water) arată Titicaca tinzând spre un lac terminal — o tendință, nu o sentință: eseul o citează ca model, nu ca fapt împlinit. M05

AVERTISMENTUL 2026

El Niño vine peste secetă

1,3 milioane de oameni depind de lac la Puno. M08

Peru Support Group, august 2026: un nou El Niño înseamnă risc major de secetă pentru cei 1,3 milioane care depind de lac în Puno — avertismentul care închide eseul. M08

Surse pentru acest pasaj

Surse și limite

Adnotările păstrează statutul din registrul de surse.

  1. M01 · Wikipedia — Lacul Titicaca: altitudine, superlativ, maxime

    sinteză terțiară cu proveniență citată · official-link-unverified

    https://en.wikipedia.org/wiki/Titicaca

  2. M02 · Wikipedia — Isla del Sol: mitul originii și ruinele

    sinteză terțiară cu proveniență citată · official-link-unverified

    https://en.wikipedia.org/wiki/Isla_del_Sol

  3. M03 · Wikipedia — Corcodelul de Titicaca: fără zbor, dietă Orestias

    sinteză terțiară cu proveniență citată · official-link-unverified

    https://en.wikipedia.org/wiki/Titicaca_grebe

  4. M04 · Wikipedia — Poporul uru: insulele Uros din stuf

    sinteză terțiară cu proveniență citată · official-link-unverified

    https://en.wikipedia.org/wiki/Uru_people

  5. M05 · Frontiers in Water 2026 — Titicaca spre un lac terminal

    articol evaluat de specialiști · official-link-unverified

    https://www.frontiersin.org/journals/water/articles/10.3389/frwa.2026.1781345/full

  6. M06 · Reuters prin Times of Earth, nov 2023 — la 33 cm peste minimul din 1943

    știre de agenție datată, prin oglindă verificată · official-link-unverified

    https://www.timesofearth.com/2023/11/06/south-americas-lake-titicaca-nears-record-low-water-level-as-el-nino-bites/

  7. M07 · WMO, Starea apelor globale 2023 — cele mai scăzute niveluri observate

    evaluare a unei agenții ONU · official-link-unverified

    https://wmo.int/publication-series/state-of-global-water-resources-2023

  8. M08 · Peru Support Group, aug 2026 — avertisment de secetă El Niño

    analiză datată de ONG · official-link-unverified

    https://perusupportgroup.org.uk/2026/08/lake-titicaca-is-shrinking-and-will-shrink-more-as-el-nino-hits/

  9. M09 · UNESCO ICH — Arta textilă din Taquile, înscrisă în 2008

    listare oficială UNESCO · official-link-unverified

    https://ich.unesco.org/en/RL/el-arte-textil-de-taquile-00166

  10. M10 · EBSCO — Ecologia Titicacăi: broasca periclitată în 2025

    sinteză ecologică de referință · official-link-unverified

    https://www.ebsco.com/research-starters/science/lake-titicaca-ecology

  11. M11 · PMC 2026 — Endemicele Titicacăi și amenințările lor

    articol evaluat, prin arhivă publică · official-link-unverified

    https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12946456/

  12. M12 · PNAS 2019 prin ULB — Ofrandele scufundate de la Khoa

    articol evaluat, prin oglindă universitară · official-link-unverified

    https://dipot.ulb.ac.be/dspace/bitstream/2013/289120/5/2019Delaereetal.pdf

  13. M13 · Energía Bolivia — Titicaca între poluare și inacțiune

    raport datat de mediu energetic · official-link-unverified

    https://www.energiabolivia.com/english-posts/13053-lake-titicaca-continues-to-struggle-between-pollution-and-inaction

  14. M14 · Global Voices 2012 — poluarea în Lacul Titicaca

    raport datat de presă cetățenească · official-link-unverified

    https://globalvoices.org/2012/10/08/peru-pollution-in-lake-titicaca/

  15. M15 · IWRA — Autoritatea binațională ALT din 1996 și sistemul TDPS

    lucrare de conferință, prin arhiva asociației · official-link-unverified

    https://iwra.org/proceedings/congress/resource/ABSID384_ABSID384_WWC_full_paper_Pauline_Robert.pdf

  16. M16 · INBO 2024 — Informare ALT despre biodiversitate

    document de informare al rețelei · official-link-unverified

    https://www.inbo-news.org/wp-content/uploads/2024/10/2024_AGMondiale11_Biodiversity_ALTiticaca.pptx.pdf

  17. M17 · OSM — relația lacului 3000330, calea Sol, nodurile Uros/Puno/Copacabana

    înregistrări OpenStreetMap · official-link-unverified

    https://www.openstreetmap.org/relation/3000330 · https://www.openstreetmap.org/way/220405134 · https://www.openstreetmap.org/node/1764388330 · https://www.openstreetmap.org/node/59043304 · https://www.openstreetmap.org/node/795662927

  18. M18 · Commons V01 — Panorama insulelor-plutitoare Uros

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Islas_flotantes_de_los_Uros,_Lago_Titicaca,_Per%C3%BA,_2015-08-01,_DD_44-48_PAN.jpg

  19. M19 · Commons V02 — Insulele Uros de aproape

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Islas_flotantes_de_los_Uros,_Lago_Titicaca,_Per%C3%BA,_2015-08-01,_DD_40.JPG

  20. M20 · Commons V03 — Copacabana, malul bolivian

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Copacabana,_Bolivia.jpg

  21. M21 · Commons V04 — Insula Taquile, 2023

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Isla_Taquile,_2023_(041).jpg

  22. M22 · Commons V05 — Isla del Sol, martie 2025

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Isla_del_Sol_y_Lago_Titicaca,_marzo_2025.jpg

  23. M23 · Commons V06 — Barcă de stuf totora

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Balsa_de_totora_en_el_lago_Titicaca.jpg

  24. M24 · Commons V07 — Broasca de Titicaca, ex-situ

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Vodnice_posv%C3%A1tn%C3%A1_zoo_praha_1.jpg

  25. M25 · Commons V08 — Corcodelul de Titicaca

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Titicaca_Grebe.jpg

  26. M26 · Commons V09 — Titicaca din Apollo 9, 1969

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Lake_Titicaca_AS09-20-3167.jpg

  27. M27 · Commons V10 — Golful Puno cu Uros, 2023

    original Commons, metadate citite la construire · official-link-unverified

    https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Puno,_Titicaca,_Uros,_2023_(03).jpg