Se încarcă fotonii…
Date LiDAR din spațiu · satelitul NASA ICESat-2
Bucureștiul măsurat de un laser din spațiu
Satelitul NASA ICESat-2 trimite spre Pământ 10.000 de impulsuri laser pe secundă și cronometrează fiecare foton care se întoarce. Vara, între 2019 și 2026, a trecut de 32 de ori peste București; pagina folosește razele puternice ale fiecărei treceri. Din lumina întoarsă se vede orașul în secțiune: acoperișul Palatului Parlamentului, apa Herăstrăului, coroanele copacilor de sub traiectoria razei și cât de aproape de casa ta a trecut raza.
Caută-ți stradasau derulează: 2,82 secunde peste oraș9 iulie 2024, ora 12:38
Trei secunde peste București#
Satelitul ICESat-2 a venit dinspre sud, la 496 km deasupra orașului. Una dintre cele șase raze ale lui a desenat pe sol o linie de 20,1 km, din Jilava până la Fortul 3, la limita cu Otopeni, în 2,82 secunde.
Fiecare punct din imagine e un foton întors la satelit. Ceasul lui de bord măsoară cât durează drumul luminii, iar din timp iese înălțimea: 49.546 de fotoni doar pe această linie. Pe ecran, înălțimile sunt mărite față de distanțe, ca să se vadă casele și copacii pe 20 km de oraș.
Kilometrul 7
Raza trece prin mijlocul Palatului Parlamentului#
Linia traversează Palatul pe 216 m. Fotonii conturează două acoperișuri plate: unul la 121 m deasupra nivelului mării și, mai sus, unul la 147 m, cu circa 70 m peste străzile din jur, aflate la 74 m (spre Rahova) și 80 m (spre Izvor) deasupra nivelului mării. Pe toată lungimea Palatului, laserul atinge rar solul. Cel mai înalt punct al clădirii, la 84 m deasupra solului, nu se află pe această linie; recordurile de înălțime ale orașului sunt pe pagina despre cele mai înalte clădiri din București.
Imediat la nord, coroanele din Parcul Izvor ajung la circa 13 m. Lângă ele, linia trece peste Dâmbovița.
Kilometrii 10–11
Turnurile de lângă Piața Victoriei, apoi Parcul Kiseleff#
Spitalul Sanador, Premium Point și Țiriac Tower stau unul lângă altul pe linie. Acolo unde le traversează raza, toate trei întorc fotoni de la circa 40 m deasupra solului.
După ele, Parcul Kiseleff: o pădure de puncte verzi mărunte, cu coroane până la 23 m. Unde frunzișul e des, doar câțiva fotoni ajung până la iarbă și înapoi.
Kilometrii 12–14
Lacul Herăstrău e o linie dreaptă#
Pe 505 m, fotonii s-au întors de pe apa lacului la aceeași înălțime: 78,8 m deasupra nivelului mării. Apa liniștită e cea mai plată suprafață pe care o vede satelitul.
Pe maluri, parcul: coroane de 15–20 m, apoi blocurile din Herăstrău și turnul fostului aeroport Băneasa.
Kilometrii 16–18
Pădurea Băneasa, de la vârful coroanelor până la sol#
La nordul orașului, linia intră în Pădurea Băneasa. Pe această linie, coroanele urcă până la 29 m, iar fotonii se întorc din tot frunzișul, de la vârf până la sol.
Toate cele 32 de treceri de vară, puse laolaltă, arată cât de înalți sunt copacii de pe străzile Bucureștiului și pe unde a trecut laserul lângă orice adresă din oraș.
Pe unde a trecut laserul lângă casa ta#
Scrie strada și numărul. Pagina caută cea mai apropiată linie de fotoni din cele 32 de treceri de vară și desenează 640 m din ea, la înălțimea măsurată. Jumătate dintre adresele din București au o linie la mai puțin de 171 m; 76% au una la mai puțin de 300 m. Poți și să apeși pe hartă, oriunde în oraș.
Exemple:
Rezultatul apare aici: linia de fotoni cea mai apropiată, cât de departe e și ce a lovit.
Fiecare linie e o rază puternică într-o trecere de vară; cele mai luminoase au fost zburate noaptea. Apasă oriunde pe hartă.
Cât de înalți sunt copacii de pe străzile Bucureștiului? Cam cât în Budapesta, Sofia și Belgrad#
Toaletarea drastică a copacilor e o nemulțumire veche în București. Potrivit unor date publicate în presă și citate de AGERPRES, între 2016 și 2020 Primăria Capitalei a avizat tăierea a 30.000 de arbori, iar 100.000 au fost toaletați. Laserul permite o comparație pe care nu o face niciun inventar: aceleași măsurători, cu aceeași regulă, pe străzile Bucureștiului, Budapestei, Sofiei și Belgradului.
Coroane de peste 5 m aflate la cel mult 15 m de o stradă, în afara parcurilor și pădurilor, la cel puțin 15 m de orice clădire; toate trecerile de vară 2019–2026 ale aceluiași satelit, analizate cu aceeași regulă în fiecare oraș.
Pe străzile Bucureștiului, coroana tipică are 9,9 m. În Belgrad, 10,3 m; în Sofia, 9,4 m; în Budapesta, 9,0 m: toate între 9 și 10,5 m. Laserul nu găsește niciun semn că străzile Bucureștiului au copaci mai scunzi decât ale vecinilor. În Belgrad, 21% dintre coroane depășesc 15 m; în București, 18%; în Sofia, 13%; în Budapesta, 12%.
Pădurea Băneasa–Tunari, pădurile din dealurile Budei (János-hegy), poalele Vitoșei, Košutnjak și Avala.
Pădurile din jurul orașelor diferă însă mai mult decât străzile: coroana tipică are 20,5 m în dealurile Budei, 28,0 m în Pădurea Băneasa–Tunari și 30,7 m la poalele Vitoșei. Specia, vârsta copacilor, solul și lățimea străzilor contează, așa că diferențele dintre orașe nu pot fi puse pe seama toaletărilor. Mai e o limită: un copac toaletat până sub 5 m nu intră deloc în numărătoare. Laserul arată cât de înalți sunt copacii rămași, nu de ce.
Înălțimile exacte trebuie citite cu grijă. Pe 40 de „coroane de stradă” alese la întâmplare în fiecare oraș și verificate pe fotografii aeriene, partea care era cu adevărat un copac a variat de la aproximativ 45% în Budapesta la 70% în București; restul erau mai ales marginea străzii, iarbă, umbre sau acoperișuri mici. Dacă se păstrează doar coroanele confirmate, mediana iese între 10 și 12,5 m în toate cele patru orașe, iar Bucureștiul nici atunci nu e mai scund. Eșantioanele sunt mici, așa că valorile sunt aproximative.
Cât din București e sub coroane de copaci? Răspunsurile publicate merg de la 3% la 22%#
Valorile care circulă despre verdeața Bucureștiului nu se potrivesc între ele, pentru că fiecare numără altceva:
| Sursa | Cât din București e acoperit de coroane | Ce numără |
|---|---|---|
| IUFRO 2024, Mărmureanu et al., 2024 | 3% | rezumat de conferință; metoda și anul imaginilor nu sunt descrise |
| GreenSpace / ACRI-ST, 2019 | 6,5% | medie a acoperirii cu arbori dintr-un proiect al Space Climate Observatory (CNES); limitele zonei nu sunt precizate |
| Ghidul verde, Ciornei et al., 2022 | 13,36% | doar petice de pădure de peste 0,5 ha (Copernicus) |
| Universitatea din București, Rîșnoveanu și Dușcu, 2026 | 17,84% | puncte clasificate de om pe imagini din 2021 (i-Tree Canopy), coroane de copaci |
| EEA, Agenția Europeană de Mediu, 2018 | 22% | coroane văzute de sus, harta Copernicus a orașului |
Laserul dă o măsură independentă, făcută cu aceeași regulă pe tot orașul. Din cei 570 km de linie de vară din interiorul Bucureștiului, 21,6% trec pe sub coroane mai înalte de 5 m (interval de încredere 95%: 18,9–24,0%), iar 34,9% peste clădiri. Rezultatul e apropiat de cel al Agenției Europene de Mediu (22%); numărătoarea pe puncte a Universității din București dă puțin mai puțin, 17,8%.
O a treia măsură vine din fotografii. La 360 de puncte alese la întâmplare de pe aceleași linii, doi evaluatori care nu știau ce spusese laserul au văzut coroane mai des decât le numără laserul, pentru că ochiul nu pune o limită de înălțime: un arbust sau un copac tânăr contează și el. Socotită așa, acoperirea ajunge la 33–42% din linie. Invers, o parte dintre segmentele pe care laserul le dă drept coroană apar pe fotografii ca acoperișuri mici, umbre sau teren gol.
Hărțile făcute de inteligența artificială din imagini satelitare dau cele mai mici valori. Harta Meta de 1 m a înălțimii coroanelor, citită în aceleași puncte, găsește coroane doar pe 6,6% din lungimea liniilor din oraș, deși în pădurile Băneasa și Tunari le găsește pe 96% din linie. Pe străzi și în curți, unde copacii stau răzleți, scapă mulți dintre ei.
Cât din București e „sub copaci” depinde deci de ce numeri și cu ce instrument. Laserul, fotografiile verificate de oameni, harta Agenției Europene de Mediu și numărătoarea universității dau între aproape o cincime și două cincimi din oraș. Valorile de 3% și 6,5% sunt mult sub toate acestea.
Cum măsoară un laser din spațiu înălțimea unui copac#
ICESat-2 zboară din 2018 la 496 km altitudine. Instrumentul lui, ATLAS, trimite 10.000 de impulsuri pe secundă de lumină verde (532 nm), împărțite în șase raze: trei puternice și trei slabe. Fiecare impuls luminează pe sol un cerc de aproximativ 11 m; dintr-un impuls se întorc doar câțiva fotoni, iar satelitul înregistrează momentul sosirii fiecăruia. Timpul de zbor, poziția satelitului și unghiul razei dau poziția și înălțimea punctului de unde s-a întors lumina.
Pe sol se strâng fotoni de la nivelul străzii; pe un copac, din toată coroana; pe un acoperiș, de la aceeași înălțime. NASA clasifică fotonii în sol, coroană și vârf de coroană (produsul ATL08). Pagina adaugă contururile clădirilor din OpenStreetMap, ca să nu numere acoperișurile drept copaci, și împarte linia în segmente de 10 m: un segment e „sub coroană” dacă fotonii urcă cel puțin 5 m peste sol și sunt împrăștiați pe verticală, cum se întâmplă într-un frunziș.
Înălțimile sunt raportate la nivelul mării cu modelul geoidului EGM2008 (în București, geoidul e la circa 36 m deasupra elipsoidului de referință al satelitului). Pagina folosește doar trecerile din mai–septembrie, când copacii au frunze, și doar razele puternice.
Surse și limite#
- NASA ICESat-2, ATL03 (fotoni geolocalizați) și ATL08 (sol și coroane), versiunea 7 nsidc.org
- SlideRule Earth: acces public la datele ICESat-2, fără cont slideruleearth.io
- OpenStreetMap: contururile clădirilor, străzi, parcuri, ape, adrese (ODbL) openstreetmap.org
- Modelul geoidului EGM2008 (NGA), prin PROJ cdn.proj.org
- Meta și WRI: harta globală a înălțimii coroanelor, 1 m (CC BY 4.0) datasets.wri.org
- Agenția Europeană de Mediu: acoperirea cu arbori a orașelor, 2018 eea.europa.eu
- Rîșnoveanu și Dușcu, Urban Ecosystems, 2026: suprafața Bucureștiului acoperită de coroane doi.org
- Ciornei, Gavrilidis, Calotă, Munteanu: Ghidul verde, 2022 silvanews.ro
- GreenSpace (ACRI-ST, Space Climate Observatory): primele rezultate spaceclimateobservatory.org
- Rezumatele congresului IUFRO 2024, p. 3149 iufro2024.com
- AGERPRES, 2 iunie 2022: arborii tăiați și toaletați în București, 2016–2020, după date din presă agerpres.ro
Același tip de laser, de pe Stația Spațială Internațională, măsoară și înălțimea pădurilor din România.
Pozițiile fotonilor au o eroare de câțiva metri, iar cercul luminat pe sol are circa 11 m, așa că o coroană aflată lângă un acoperiș poate împrumuta fotoni de la el. Clădirile vin din OpenStreetMap; o clădire care lipsește de acolo poate fi numărată drept copac. Verificarea pe ortofotografii a folosit imagini Esri World Imagery, care nu apar pe pagină.