LONDRA · ENGLEZA VECHE · NUME DE LOCURI
Ce spune de fapt numele străzii tale?
Fiecare nume londonez e o propoziție în engleza veche. Pagina asta te învață s-o citești.
Hackney e insula lui Haca. Chelsea e debarcaderul cretei. Aldgate vindea bere. Tastează oricare dintre cele 204 de nume descompuse — sau alege unul din straturile de mai jos — și privește cum o mie de ani de ferme, vaduri și poiene se desfac singure în tulpină și terminație.
- 1086
- Formele din Domesday Book ancorează decodorul
- 785
- Chelsea, deja scris ca debarcader al cretei
- 1965
- Newham, inventat din nimic
Hackney
scris prima oară în 1198
Decodorul
Tastează un nume londonez. Citește o mie de ani.
Alege unul dintre cele 204 de nume descompuse. Fiecare descompunere arată stratul din care face parte, tulpina și terminația cu sensurile lor englezești vechi, cea mai veche formă scrisă vreodată și cât de siguri sunt specialiștii.
Niciun nume descompus nu se potrivește. Încearcă lista completă de mai jos — sau altă ortografie.
Toate numele descompuse
Tabelul complet. Nicio căutare nu e obligatorie: fiecare descompunere e deja aici.
| Numele | Descompunerea | Cea mai veche formă | Stratul |
|---|---|---|---|
| Abbey Mills | Wigge (Wicga, un om numit Wicga (reconstituit)) + mulne (myln, moară (din latinescul molina)) | Wiggemulne · 1312 | Saxon |
| Abchurch | Ab (Abba, un om numit Abba (reconstituit)) + church (cirice, biserică) | Habechirce · c.1200 | Saxon |
| Acton | Ac (āc, stejar(i)) + ton (tūn, gospodărie, moșie; mai târziu oraș) | Acton · 1181 | Saxon |
| Addington | Eddin (Eadda, un om numit Eadda sau Æddi (reconstituit)) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Eddintone · 1086 | Saxon |
| Addiscombe | Addis (Æddi, un om numit Æddi (reconstituit)) + combe (camp, pământ îngrădit) | Edescamp · 1229 | Saxon |
| Addle Hill | Addle (ætheling, prinț (genitiv -es sau plural -a)) + strate (strǣt, drum roman, din latinescul strata) | Adhelingestrate · 1244 | Saxon |
| Addle Street | Addle (adela, un loc murdar, noroios) + lane (lane, uliță) | Addelane · 1304 | Saxon |
| Adelphi | Adelphi (adelphoi, frații (greacă)) | Adelphi · late 18th c. | Modern |
| Agar Grove | Agar (William Agar, constructor) | Agar Town · 1830s | Modern |
| Albany | Albany (un ducat regal) | Albany · late 18th c. | Modern |
| Aldborough Hatch | Aldborough (familia Alborgh (sec. XIV–XV)) + Hatch (hæcc, o poartă-zăgaz, spre pădurea Hainault) | Aldborough Hacche · c.1490 | Saxon |
| Aldermanbury | Alderman (ealdormann, județ, nobil de rang) + bury (byrig, conac (dativul byrig, nu o fortăreață)) | Aldremanesburi · c.1124 | Saxon |
| Aldersbrook | Alders (alder, arini) + brook (broke, pârâu) | Aldersbroke · 1535 | Saxon |
| Aldersgate | Alders (Ealdrād, un om numit Ealdrād (reconstituit)) + gate (geat, poartă, deschizătură în zid) | Ealdredesgate · c.1000 | Saxon |
| Aldgate | Al (ealu, bere) + gate (geat, poartă, deschizătură în zid) | Alegate · 1108 | Saxon |
| Aldwych | Ald (ald, vechi) + wych (wīc, așezare negustorească, fermă specializată) | Aldewic · 1211 | Saxon |
| Alexandra Palace | Alexandra (prințesa Alexandra a Danemarcei) | Alexandra Palace · 1873 | Modern |
| Allfarthing | All (healf, jumătate) + farthing (fēorthing, o pătrime) | Elverding · c.1230 | Saxon |
| Alma Grove | Alma (un râu din Crimeea, o bătălie) | Alma Grove · after 1854 | Modern |
| Alperton | Alper (Ealhbeorht, un om numit Ealhbeorht (reconstituit)) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Alprinton · 1199 | Saxon |
| Amen Corner | Amen (cuvântul rugăciunii) | Amen Lane · 1603 | Modern |
| America Square | America (negoțul transatlantic) | America Square · c.1768 | Modern |
| Amwell Street | Amwell (*Æmma + wella, izvorul unui om numit *Æmma (reconstituit)) | Amwell Street · early 17th c. | Modern |
| Anerley | Anerley (anerly, solitar, singuratic (scoțiană)) | Anerley · mid-19th c. | Modern |
| Angel | Angel (o firmă de han) | the Angel · 17th c. | Modern |
| Aperfield | Aper (apuldor, măr) + field (feld, loc deschis) | Apeldrefeld · 1242 | Saxon |
| Archway | Archway (o arcadă de piatră, apoi una de fier (1897)) | Archway · 19th c. | Modern |
| Ardleigh Green | Ardleigh (hǣth, iarbă-neagră) + ley (lēah, poiană) | le Haddeleye · 1362 | Saxon |
| Arkley | Ark ((e)arc, o ladă, un scrin de pescuit (probabil)) + ley (lēah, poiană) | Arkleyslond · 1332 | Saxon |
| Arnos Grove | Arnos (familia Arnold) + Grove (grāf(a), crâng) | Arnoldes Grove · 1551 | Saxon |
| Arrandene | Arran (insula scoțiană) + dene (vale (engleza numelor de case)) | Arran Dean · c.1868 | Modern |
| Arsenal | Arsenal (arsenalul regal) | Arsenal · 1913 | Modern |
| Artillery Lane | Artillery (poligonul tunarilor) | Artyllerye lane · 1600 | Modern |
| Ave Maria Lane | Ave Maria (rugăciunea Bucură-te Marie) | Ave-maria aly · c.1510 | Modern |
| Baber Bridge | Baber (Babba, un om numit Babba (reconstituit)) + worth (worþ, așezare îngrădită) | Babbewrth · 1268 | Saxon |
| Baker Street | Baker (William Baker, constructor) | Baker Street · 1794 | Modern |
| Bakerloo | Baker (Baker Street) + loo (Waterloo (gara)) | Bakerloo · 1906 | Modern |
| Balaclava Road | Balaclava (o bătălie din Crimeea) | Balaclava Road · after 1854 | Modern |
| Balham | Bal (*b(e)alg, neted, rotunjit (dativ -an)) + ham (hamm, luncă sau ocol în cotul râului) | Belgeham · 1086 | Saxon |
| Barking | Bark (Berica, un om numit Berica (reconstituit)) + ing (-ingas, oamenii lui) | Berecingas · 687 | Saxon |
| Barnet | Barnet (bernette, pantă mică (franceza veche)) | la Bernete · 1216–1307 | Normand |
| Battersea | Batter (Beaduric, un om numit Beaduric) + sea (īeg, insulă, pământ uscat în mlaștină) | Badrices ege · 693 | Saxon |
| Beckenham | Becken (Becca, un om numit Becca) + ham (hām, gospodărie) | BACHEHAM · 1086 | Saxon |
| Bedfont | Bed (Beda, un om numit Beda) + font (funta, izvor (împrumut latin)) | Bedefunt · 1086 | Saxon |
| Belsize | Bel (bel, frumos (franceza veche)) + size (assis, așezat (francezul assis)) | Belassise · 1334–5 | Normand |
| Bermondsey | Bermond (Beornmund, un om numit Beornmund) + sey (īeg, insulă, pământ uscat în mlaștină) | Bermundesye · 11th c. | Saxon |
| Bexley | Bex (box, merișor) + ley (lēah, poiană) | Bix · 1086 | Saxon |
| Blackwall | Black (blæc, negru) + wall (weall, zid (weall — nu izvor)) | Blakewale · 1377 | Saxon |
| Bloomsbury | Blooms (Blemund (familie normandă, de Blemont)) + bury (byrig, conac (dativul byrig, nu o fortăreață)) | Blemondisberi · 1281 | Saxon |
| Bow | Stratford (strǣt + ford, vadul de la stradă (drum roman)) + Bow (boga, podul arcuit peste Lea) | Stratford atte Bowe · 1279 | Roman |
| Brent | Brent (*brigant-, înalt (celtică)) | Breġuntford · 705 | Celtic |
| Brentford | Brent (râul Brent) + ford (ford, vad) | Breguntford · 705 | Saxon |
| Bromley | Brom (brōm, grozamă) + ley (lēah, câmp, pășune, poiană) | Bronlei · 1086 | Saxon |
| Brondesbury | Brondes (Brand, un om numit Brand, spadă (probabil)) + bury (byrig, loc întărit, conac (dativul byrig)) | Brondesbury · 1291 | Saxon |
| Camberwell | Camber (obscur (nimic mulțumitor găsit)) + well (wella, izvor) | Cambrewelle · 1086 | Saxon |
| Cambridge Heath | Cambridge (Genebriht, Genebriht (probabil)) + Heath (hǣth, luncă) | Camprichtesheth · 1216–1307 | Saxon |
| Camden | Camden (titlul contelui) | Camden · 1791 | Modern |
| Canary Wharf | Canary (negoțul cu Insulele Canare) + Wharf (chei, dana 32 (1936)) | Canary Wharf · 1937 | Modern |
| Charing Cross | Charing (*Caerra, oamenii lui *Caerra) + Cross (crucea Eleanor (Eduard I)) | Cherringe · 1198 | Saxon |
| Chelsea | Chel (cealc, cretă) + sea (hȳð, debarcader pe râu) | CEALC HYTHE · 785 | Saxon |
| Chelsfield | Chels (Cēol, un om numit Cēol) + field (feld, loc deschis) | Ciresfel · 1086 | Saxon |
| Chingford | Ching (locuitorii de lângă buturugi) + ford (ford, vad) | Cingefort · 1086 | Saxon |
| Chislehurst | Chisle (ceosol, pietriș) + hurst (hyrst, crâng, deal împădurit) | Ciselhyrst · Textus Roffensis | Saxon |
| Chiswick | Chis (cēse, brânză) + wick (wīc, fermă specializată) | Ceswican · c.1000 | Saxon |
| Clapham | Clap (Cloppa, un om numit Cloppa) + ham (hām, gospodărie) | Cloppaham · 9th c. | Saxon |
| Clapton | Clap (buturugi (*clop?) sau Cloppa) + ton (tūn, gospodărie) | Clopton · 1581 | Saxon |
| Clerkenwell | Clerken (cleric, a clericilor) + well (wella, fântână, izvor) | fontem clericorum · c.1100 | Saxon |
| Colham | Col (Cola, un om numit Cola (sau Colne)) + ham (hamm, ocol, luncă) | Colanhomm · 831 | Saxon |
| Coulsdon | Couls (Col, un om numit Col) + don (dūn, deal) | Colesdone · 10th c. | Saxon |
| Cowley | Cow (Cufa, un om numit Cufa) + ley (lēah, pășune, poiană) | Cofenlea · 959 | Saxon |
| Cranford | Cran (cran, cocor) + ford (ford, vad) | Cranforde · 1086 | Saxon |
| Cray | Cray (proaspăt (galezul crai?) sau cretă (latinescul creta?)) | Crecca · before Cray | Celtic |
| Crayford | Cray (râul Cray) + ford (ford, vad) | Crecganford · 457 | Saxon |
| Crouch End | Crouch (cric, cruce (din latinescul crux)) + End (ende, hotar) | atte Crouche · 1400 | Saxon |
| Croydon | Croy (croh, șofran) + don (denu, vale (nu dealul dūn)) | Croindeine · 11th c. | Saxon |
| Cubitt Town | Cubitt (William Cubitt, constructor) | Cubitt Town · c.1850 | Modern |
| Cudham | Cud (Cuda, un om numit Cuda) + ham (hām, gospodărie) | Codeham · 1086 | Saxon |
| Dagenham | Dagen (Daecca, un om numit Daecca (reconstituit)) + ham (hām / hamm, gospodărie (hām) sau luncă (hamm)) | Daeccanhaam · 687 | Saxon |
| Dalston | Dals (Deorlaf, un om numit Deorlaf (probabil)) + ton (tūn, gospodărie) | Dorleston · 1388 | Saxon |
| Darent | Darent (râul stejarilor (celtică)) | Tærent · Saxon charters | Celtic |
| Dawley | Daw (dāl, parte, parcelă) + ley (lēah, poiană) | Dalle · 1210 | Saxon |
| De Beauvoir | De Beauvoir (nume asumat, 1822) | Benyon de Beauvoir · 1822 | Modern |
| Deptford | Dept (dēop, adânc) + ford (ford, vad) | Depeford · 1293 | Saxon |
| Docklands | Docklands (zonele docurilor, laolaltă) | London Docklands · 1971 | Modern |
| Dulwich | Dul (dile, mărar) + wich (wīc, fermă) | Dilwihs · 967 | Saxon |
| Ealing | Eal (Gillingas, cei Gillingas (nume de neam)) + ing (-ingas, oamenii lui) | Ylling · 1165 | Saxon |
| East Acton | East (ēast, răsăritean) + Acton (āc + tūn, gospodărie lângă stejari) | Estacton · 1294 | Saxon |
| East Ham | East (ēast, răsăritean) + Ham (hamm, luncă în cotul râului) | Hame · 1086 | Saxon |
| Ebury | E (īeg, insulă (Eye)) + bury (byrig, conac (adaos târziu)) | Eia · 1086 | Saxon |
| Edgware | Edg (Ecg, un om numit Ecg) + ware (wer, zăgaz, pescuire) | Egces wer · 972 | Saxon |
| Edmonton | Edmon (Ēadhelm, fiii lui Ēadhelm) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Adelmetone · 1086 | Saxon |
| Elephant & Castle | Elephant & Castle (o firmă cu elefant și baldachin) | Elephant and Castle · 1765 | Modern |
| Eltham | Elt (eald, vechi) + ham (hām, gospodărie) | Alteham · 1086 | Saxon |
| Enfield | En (Ēana, un om numit Ēana) + field (feld, loc deschis, nu pădure) | Enefelde · 1086 | Saxon |
| Erith | Eri (ærre / ēar, vechi (ærre?) sau pietriș (ēar?)) + th (hȳð, liman, debarcader) | Erhede · 1086 | Saxon |
| Farnborough | Farn (fearn, ferigă) + borough (beorg, deal (beorg — nu un fort)) | FEARNBERGA · Textus Roffensis | Saxon |
| Finchley | Finch (*Pinca, un om numit *Pinca (genitiv -s)) + ley (lēah, pășune, poiană) | Pynchesle · 1243 | Saxon |
| Finsbury | Fins (Finn, un om numit Finn (sau Pin)) + bury (byrig, loc întărit, conac (dativul byrig)) | Finesbur · 1216–1307 | Saxon |
| Fitzrovia | Fitz (fitz, fiul lui (franceza normandă)) + rovia (din (Fitz)Roy + -ia, 1940) | Fitzrovia · 1940 | Modern |
| Fulham | Ful (ful, plin (aglomerat? — nu murdar)) + ham (hamm, cot în râu) | Fullanhamme · 879/881 | Saxon |
| Greenford | Green (grēne, verde) + ford (ford, vad) | grenan forda · 845 | Saxon |
| Greenwich | Green (grēne, verde) + wich (wīc, așezare negustorească) | Gronewic · 918 | Saxon |
| Gunnersbury | Gunners (Gunnhild, o femeie numită Gunnhild) + bury (byrig, conac (-bury târziu)) | Gunnyldesbury · 1348 | Saxon |
| Hackney | Hack (Haca, un om numit Haca (reconstituit)) + ney (ēg, insulă, pământ uscat în mlaștină) | Hackney · 1198 | Saxon |
| Hackney Wick | Hackney (insula lui Haca (vezi Hackney)) + Wick (wīc, locuință, fermă de lapte) | la Wyke · 1242 | Saxon |
| Hammersmith | Hammer (Heahmaer, un om numit Heahmaer (probabil)) + smith ((ge)mȳthe, gură de râu, întâlnire de ape) | Hameresmythe · 1312 | Saxon |
| Hampstead | Hamp (hām, casă) + stead (stede, loc) | Hamestede · 1086 | Saxon |
| Hampton Wick | Hampton (gospodăria de-acasă (Hampton)) + Wick (wīc, locuință, fermă) | Hamptone la Wyke · 1268 | Saxon |
| Hanwell | Han (Hana, un om numit Hana) + well (wella, izvor, fântână) | Hanewelle · 959 | Saxon |
| Hanworth | Han (Hana, un om numit Hana (cocoș)) + worth (worþ, fermă, ocol) | Haneworde · 1086 | Saxon |
| Harefield | Hare (here, oaste) + field (feld, loc deschis) | Herefelle · 1086 | Saxon |
| Harlington | Harling (Hygered, fiii lui Hygered) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Herdintone · 1086 | Saxon |
| Harmondsworth | Harmonds (Heremod, un om numit Heremod) + worth (worþ, ocol, ținere) | Hermodesworde · 1086 | Saxon |
| Harringay | Harring (Hæring, oamenii lui Hæring) + ay (ēg, insulă (ortografie păstrată)) | Haringue · 1201 | Saxon |
| Hatch End | Hatch (hæcc, poartă-zăgaz) + End (ende, capăt) | atte Hacche · 1393 | Saxon |
| Hatton | Hat (hǣth, luncă) + ton (tūn, gospodărie) | Hatone · 1086 | Saxon |
| Hayes | Hayes (hēse, pământ cu mărăcini) | linganhese · 793 | Saxon |
| Hendon | Hen (hēah, înalt) + don (dūn, deal) | Heandun · 978 | Saxon |
| Heston | Hes (Hise, Hise (probabil)) + ton (tūn, gospodărie) | Hestune · c.1180 | Saxon |
| Highbury | High (hēah, înalt) + bury (byrig, conac sau fortăreață (dativul byrig)) | Heybury · c.1370 | Saxon |
| Highgate | High (hēah, înalt) + gate (geat, poartă (de taxă)) | Heygate · 1391 | Saxon |
| Hillingdon | Hilling (hyll + -ing-, locuitorii-de-pe-deal) + don (dūn, deal) | Hillendone · 1086 | Saxon |
| Holborn | Hol (hol, adâncitură) + born (burna, pârâu) | Holeburne · 1086 | Saxon |
| Holloway | Hollo (holh, adâncitură) + way (weg, drum) | Holwey · 1480 | Saxon |
| Hornsey | Horns (Hæring, oamenii lui Hæring) + ey (ēg, insulă, pământ uscat în mlaștină) | Haringue · 1201 | Saxon |
| Horsenden | Horsen (Horsa, Horsa (sau fiii săi)) + den (dūn, deal) | Horsendun · 1203 | Saxon |
| Houndsditch | Hounds (hund, a câinilor) + ditch (dīc, șanț, sau dig) | Hundesdich · 1216–1307 | Saxon |
| Hounslow | Houns (Hund, un om numit Hund (câine)) + low (hlāw, movilă) | Honeslauu · 1086 | Saxon |
| Hoxton | Hox (Hōh, un om numit Hōh) + ton (tūn, gospodărie, ocol) | Hoohestone · 1086 | Saxon |
| Hyde Park | Hyde (hīd, o piele (măsură de pământ)) | Hida · 1204 | Saxon |
| Ickenham | Icken (Ticca, un om numit Ticca) + ham (hām, gospodărie) | Ticheham · 1086 | Saxon |
| Ilford | Il (în dispută (Īeg? ȳle?)) + ford (ford, vad) | ILEFORT · 1086 | Saxon |
| Isle of Dogs | Isle of Dogs (enigmă din 1520) | the Isle of Dogs · 1520 | Enigmă |
| Isleworth | Isle (*Gistel, un om numit *Gistel) + worth (worþ, ocol, fermă, moșie) | Gistelesworde · 1086 | Saxon |
| Islington | Isling (īsen, fier (sau un nume Isen-)) + ton (dūn, deal (dūn)) | Iseldone · 1086 | Saxon |
| Kensington | Kensing (Cynesige, fiii lui Cynesige) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Chenesitun · 1086 | Saxon |
| Kenton | Ken (Cena, fiii lui Cena (sau Coena)) + ton (tūn, gospodărie) | Keninton · 1232 | Saxon |
| Kingsbury | Kings (cynges, al regelui) + bury (byrig, conac, sau loc întărit (dativul byrig)) | Cyngesbyrig · 966 | Saxon |
| Kingston | Kings (cyning, al regelui) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Cyngestun · 10th c. | Saxon |
| Lambeth | Lam (lamb, miel) + beth (hȳð, debarcader pe râu) | Lanchei · 1086 | Saxon |
| Lea | Lea (*lug-, luminos, sau curgere (celtică)) | Lygan · 895 | Celtic |
| Lewisham | Lewish (Lēofsa, un om numit Lēofsa) + am (hām, gospodărie) | Levesham · 1086 | Saxon |
| Leyton | Ley (râul Lea) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Leituna · 1086 | Saxon |
| London | London (pre-celtic, încă în dispută) | Londinio · AD 65–80 | Enigmă |
| Malden | Mal (mæl, cruce) + den (dūn, deal) | Meldone · 1086 | Saxon |
| Marylebone | Maryle (Sfânta Maria (biserica)) + bone (burna, pârâu (bourne, nu bun)) | Mariborne · 1535 | Saxon |
| Merton | Mer (mere, baltă) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Mertone · 967 | Saxon |
| Mitcham | Mit (micel, mare) + cham (hām, gospodărie) | Miceham · 8th c. | Saxon |
| Mole | Mole (Mul + ēg, din Molesey, insula lui Mul (sau latinescul mola, moară)) | Muleseg · c.675 | Saxon |
| Muswell Hill | Mus (mēos, cu mușchi) + well (wella, izvor, fântână) | Mosewella · 1152–60 | Saxon |
| Neasden | Neas (nes, nas) + den (dūn, deal) | Neasdune · 939 | Saxon |
| Newham | New (nou (invenție din 1965)) + ham (vechiul ținut Ham) | Newham · 1965 | Modern |
| Northolt | North (norþ, nordic) + olt (halh, ungher (hale — t e fals)) | Northala · 1086 | Saxon |
| Old Ford | Old (eald, vechi) + Ford (ford, vad) | Eldeford · 1349 | Saxon |
| Orpington | Orping (Orped, fiii lui Orped) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Orpedingtune · 1032 | Saxon |
| Osterley | Oster (eowistre, stână) + ley (lēah, poiană) | Osterlee · 1351 | Saxon |
| Paddington | Padding (Pada, fiii lui Pada) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Padintune · 959 | Saxon |
| Penge | Pen (*penn, cap, margine (britonică)) + ge (*koid, pădure (britonică)) | Penceat · 1067 | Celtic |
| Pimlico | Pimlico (berea lui Ben Pimlico, sau golful Pamlico) | Pimlico · 1598 Hoxton | Modern |
| Plaistow | Plai (plega, joacă) + stow (stōw, loc) | Playstowe · 1414 | Saxon |
| Plumstead | Plum (plūme, prun) + stead (stede, loc) | Plumstede · 960 | Saxon |
| Putney | Put (Putta, un om numit Putta (reconstituit)) + ney (hȳð / lēah, debarcader (hȳð) sau poiană (lēah)) | Putelei · 1086 | Saxon |
| Rainham | Rain (Ricinga, cei Ricingas (nume de neam)) + ham (hām, gospodărie) | Ricingahaam · 687 | Saxon |
| Ravensbourne | Ravens (rand, hotar, margine) + bourne (burna, pârâu) | Randesbourne · 1360 | Saxon |
| Richmond | Rich (riche, bogat, puternic (franceza bretonă)) + mond (mont, deal (francezul mont)) | Rychemount · 1501 | Normand |
| Rotherhithe | Rether (vâslași (rōther?) sau vite (hrȳðer?)) + hithe (hȳð, debarcader pe râu) | Rethereshide · 893 | Saxon |
| Soho | Soho (strigătul de vânătoare Soho!) | Soho · 1636 | Modern |
| Southwark | South (sūþerne, sudic) + wark (geweorc, fortificație) | Suthringa geweorc · 10th c. | Saxon |
| Stamford Hill | Stam (stān, piatră, pietros) + ford (ford, vad) | Staneford · 1321 | Saxon |
| Stepney | Step (Stybba, un om numit Stybba (reconstituit)) + ney (hȳð, debarcader pe râu) | Stybbanhythe · c.1000 | Saxon |
| Stoke Newington | Newing (nīwe, nou) + ton (tūn, gospodărie, ocol) | Neutone · 1086 | Saxon |
| Strand | Strand (strand, margine, mal) | Stranda · 1219 | Saxon |
| Streatham | Streat (strǣt, drum roman, din latinescul strata) + ham (hām, o locuință) | Stretham · 7th c. | Roman |
| Sudbury | Sud (sūth, sudic) + bury (byrig, loc întărit (dativul byrig)) | Susbure · 1066 | Saxon |
| Sutton | Sut (sūth, sudic) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Sudtone · 11th c. | Saxon |
| Teddington | Tedding (Tuda, fiii lui Tuda (sau *Tedda)) + ton (tūn, gospodărie, moșie) | Tudingtun · 960 | Saxon |
| Thames | Thames (*tamēsa, probabil întunecată (celticul *tamēsa)) | Tamesis · 54 BC | Celtic |
| Thamesmead | Thames (râul) + mead (luncă) | Thamesmead · 1967 | Modern |
| Thorney Island | Thorney (þorn + īeg, insula spinilor) | Torneia · 785 | Saxon |
| Tollington | Tolling (Tola, fiii lui Tola) + ton (tūn, gospodărie) | Tolentone · 1086 | Saxon |
| Tooting | Toot (*Tota, un om numit *Tota (reconstituit)) + ing (-ingas, oamenii lui) | Totinges · 1086 | Saxon |
| Tottenham | Totten (Tot(t)a, un om numit Tota) + ham (hām, casă, ocol) | Toteham · 1086 | Saxon |
| Twickenham | Twicken (Twica, un om numit Twica (nu răspântie)) + ham (hamm, cot în râu) | Tuican hom · 704 | Saxon |
| Twyford | Twy (twi, dublu) + ford (ford, vad) | Tueverde · 1086 | Saxon |
| Tyburn | Ty (tīege?, legătură, ocol (în dispută)) + burn (burna, pârâu) | Teoburnan · 971 | Saxon |
| Upminster | Up (upp, de sus) + minster (mynster, mănăstire) | UPMONSTRA · 1086 | Saxon |
| Uxbridge | Ux (Wuxa? apa (*wysc?)? — în dispută) + bridge (brycg, pod (peste Colne)) | Woxbrigg · 1316 | Saxon |
| Vauxhall | Vaux (Falkes de Bréauté (m. 1226)) + hall (hall, sală, conac) | la Sale Faukes · 1293 | Normand |
| Walthamstow | Waltham (Wilcume, cei Wilcume (galezii?)) + stow (stōw, loc) | WILCUMESTOU · 1086 | Saxon |
| Wandle | Wandle (din Wandsworth, ocolul lui Wendle) | Hlidenburnan · 12th c. | Saxon |
| Wandsworth | Wands (Wendle, un om numit Wendle) + worth (worþ, ocol) | Wendleswurthe · 7th c. | Saxon |
| Wanstead | Wan (Wæn? (primul element în dispută)) + stead (stede, loc) | WENESTEDA · 1086 | Saxon |
| Wapping | Wapp (*wapol, mlaștină (revizuit; era *Waeppa)) + ing (-ing, loc caracterizat de) | Wapping mill · 1218 | Saxon |
| Wembley | Wemb (*Wemba, un om numit *Wemba) + ley (lēah, poiană, pășune) | Wemba lea · 825 | Saxon |
| West Drayton | Dray (drǣg, ungher ascuns) + ton (tūn, gospodărie) | Draegtun · 939 | Saxon |
| West Ham | West (west, apusean) + Ham (hamm, luncă în cotul râului) | Hame · 1086 | Saxon |
| West Wickham | Wick (wīc, locuință, fermă (wīc)) + ham (hām, gospodărie) | Wicheham · 1086 | Saxon |
| Westbourne | West (west, apusean) + bourne (burna, pârâu) | Westeburne · 1259 | Saxon |
| Westminster | West (west, apusean) + minster (mynster, mănăstire (din latinescul monasterium)) | uuestmunstur · 785 | Saxon |
| Willesden | Willes (Willa, un om numit Willa) + den (dūn, deal (dūn; -den e nou)) | Wellesdune · 939 | Saxon |
| Wimbledon | Wimble (Wynnman, un om numit Wynnman) + don (dūn, deal) | Wimmeldon · 13th c. | Saxon |
| Woodford | Wood (wudu, pădure) + ford (ford, vad) | WDEFORT · 1086 | Saxon |
| Wormholt | Worm (Wyrma, un om numit Wyrma (nume-balaur)) + holt (holt, pădure, crâng) | Wermeholte · 1200 | Saxon |
| Yeading | Yead (Gedd, fiii lui Gedd (sau Geddi)) + ing (-ingas, oamenii, fiii lui) | Geddincggum · 825 | Saxon |
Straturi
Cinci cuceriri, o singură hartă
Londra n-a fost rebotezată toată odată. Fiecare val de stăpânitori a numit ce vedea și a păstrat ce putea pronunța — așa că harta se citește de jos în sus, ca straturile.
Râurile care au rămas celtice · 6 nume în decodor
Saxonii au rebotezat fermele, dar au păstrat numele de râuri pe care le-au auzit: Tamisa (probabil „cea întunecată“ — Tamesis când a traversat-o Caesar în 54 î.Hr.), Lea, Brent, Darent, Cray — plus Penge, „capul pădurii“, o așezare întreagă strecurată în britonică. Trei râuri sparg regula dinadins: Wandle, Ravensbourne și Mole sunt nou-venite englezești vechi, numite după așezări, nu invers. (Mills, Hasted, VCH)
Strada pe care saxonii o mai vedeau · 2 nume în decodor
Strǣt e un împrumut din latinescul strata — cuvântul obișnuit englezesc vechi pentru un drum roman în numele de locuri. Streatham e gospodăria de pe drumul Londrei (Stretham în secolul al VII-lea); Watling Street e Wæcelinga Stræt, strada oamenilor lui Wæcel. Londra însăși și-a păstrat numele roman direct în Lunden — de aceea, probabil, capitala n-are niciun -chester, în timp ce St Albans, care a pierdut Verulamium, a ajuns Wætlingaceaster. Porțile Cetății sunt uși, nu străzi: Aldgate și Aldersgate sunt geat englezesc vechi, o deschizătură — pe când porțile lui York sunt gata nordic, străzi. (Lysons, Historic England, EPNS)
Gramatica fermelor · 161 de nume în decodor
Stratul mare: 161 de nume descompuse clădite dintr-un trusou mic de piese — ferme tūn, hamuri hām și hamm, poiene lēah, conace burh, dealuri dūn, insule īeg, debarcadere hȳð, ferme și porturi wīc. Tulpinile sunt saxoni și saxone pe care îi știm doar din numele însele: fiecare asterisc e o fantomă. (Mills, VCH, Bonner)
Polița franceză (subțire dinadins) · 4 nume în decodor
Normanzii au adăugat nume de familie conacelor și au lăsat harta saxonă în picioare. Stratul francez adevărat al Londrei are trei pietre: Belsize, „frumos așezat“ (1334–5); Vauxhall, sala lui Falkes de Bréauté; și Richmond, rebotezat din Sheen de Henric VII în 1501 după comitatul său din Yorkshire. Malden pare francez și nu e — e engleza veche pentru o cruce pe un deal. (VCH)
Inventate ieri · 29 de nume în decodor
Camden (arende din 1791), Newham (1 aprilie 1965), Thamesmead (un concurs de ziar, 1967, premiu 20 de lire), Canary Wharf (o magazie de fructe, 1937), Fitzrovia (tipărit prima oară în 1940), Soho (un strigăt de vânătoare, 1636): 29 de nume născocite, împrumutate sau câștigate în memoria vie — dovada că harta încă se scrie. (Survey of London, VCH, RIBA)
Cele care nu se lasă sparte · 2 nume în decodor
Londra însăși — Londinio pe o tăbliță din 65–80 d.Hr., încă neexplicată după 150 de ani de filologie — plus Isle of Dogs, enigmă din 1520, și Putney, unde debarcaderul și poiana încă se bat în reviste. Insignele „nerezolvat“ nu sunt goluri în cercetare; ele sunt cercetarea. (Survey of London, JEPNS)
O terminație, două cuvinte
Care ham e care?
Terminația -ham ascunde două cuvinte englezești vechi care sună la fel și înseamnă lucruri diferite. Hrisoavele și râurile le deosebesc — când le deosebesc.
hām: casa
hām
casă, locuință, moșie
- Hamul din Streatham e „o locuință“ (Lysons, Environs of London)
- Daeccanhaam al lui Dagenham (687) ar putea fi acesta
- Bosworth-Toller: casă, locuință, moșie
hamm: cotul râului
hamm
ocol, luncă în cotul râului
- Bælgenham al lui Balham (hrisov 957) e hamm (Mills)
- Belgeham în Domesday Book (1086)
- Același cuvânt ca în „ocolul“ (Bosworth-Toller)
Deci: Balham e hamm dovedit. Dagenham, cu forma din 687 și niciun peisaj de verificat, ar putea fi oricare — iar sursele serioase spun asta. Când o insignă din decodor zice „probabil“, de obicei de asta.
Prefaceri de sunet
Cum se tocesc terminațiile
Terminațiile neaccentuate pierd sunete timp de o mie de ani: cad consoane, vocalele se prăbușesc în e, silabe întregi dispar. Douăsprezece nume londoneze, cu câte trei ortografii — apoi cele două reguli care le cârmuiesc pe toate.
| Azi | Engleza veche | Cel mai vechi scris | Ce s-a întâmplat |
|---|---|---|---|
| Balham | *b(e)alg + hamm | Bælgenham 957 | vocala se așază, hamm îngheață |
| Acton | āc + tūn | Acton 1181 | aproape neschimbat de 800 de ani |
| Chelsea | cealc + hȳð | CEALC HYTHE 785 | h cade, -hythe ajunge -ey, apoi -sea |
| Battersea | Beaduric + īeg | Badrices ege 693 | cinci silabe se tocesc până la trei |
| Stepney | Stybba + hȳð | Stybbanhythe c.1000 | -hythe se tocește până la -ney |
| Wandsworth | Wendle + worþ | Wendleswurth 7th c. | Domesday scrie -orde în loc de -worth |
| Aldwych | eald + wīc | Aldewic 1211 | vechea așezare negustorească își păstrează y |
| Tooting | *Tota + -ingas | Totinges 1086 | terminația își pierde coada latinizantă |
| Malden | mæl + dūn | Meldone 1086 | terminația dealului se scurtează în -don |
| Ardleigh Green | hǣth + lēah | le Haddeleye 1362 | poiana își pierde h |
| Kingsbury | cyng + byrig | Cyngesbyrig 966 | dativul byrig ajunge -bury |
| Aldermanbury | ealdormann + byrig | Aldremanesburi c.1124 | -bury înseamnă deja conac, nu fort |
Câmpul de distorsiuni din 1086
Scribii normanzi ai lui Domesday nu puteau ortografia sunetele englezești: th ajunge d (Chelched în loc de Celchyth), B ajunge P (Patricesy în loc de Batric-), terminații întregi sunt ghicite. Formele din Domesday sunt dovezi, nu verdicte — verifică mereu hrisoavele de dinainte și engleza medie de după. (Bonner)
Câinele care n-a lătrat
Engleza medie lungea vocalele scurte în silabe deschise accentuate — dar terminațiile sunt neaccentuate, așa că se reduc în loc să se întindă. Motorul merge pe pierdere, nu pe lungire.
Regula supremă
Elementele secunde neaccentuate pierd consoane, își prăbușesc vocalele și pierd silabe întregi; etimologia populară îmbracă apoi rămășițele (-ey ajunge -sea, -hythe ajunge -ey). Fiecare prefacere de mai sus e regula asta într-o altă terminație.
Verifică-te
Poveste populară sau descompunere adevărată?
Douăsprezece nume londoneze, cu câte două citiri. Una e ce pare să spună numele; cealaltă e ce dovedește forma cea mai veche. Forma cea mai veche e mereu dezvăluirea.
Chelsea
debarcaderul cretei CEALC HYTHE, 785. Marea a sosit 800 de ani mai târziu, printr-o rescriere.
Battersea
insula lui Beaduric Badrices ege, 693. Și Patrick, și marea au fost excluși.
Aldgate
poarta berii Alegate, 1108. -d- s-a strecurat prin anii 1600.
Stepney
debarcaderul lui Stybba Stybbanhythe, c.1000. -ney e un debarcader tocit.
Wapping
mlaștina Istoria comitatului l-a retras pe *Waeppa: un asemenea nume n-a fost găsit niciodată. Mlaștină să fie.
Barking
oamenii lui Berica Berecingas, 687. Oamenii lui Berica — cu mesteacănul exclus.
Tooting
oamenii lui Tota Totinges, 1086. Niciun deal, niciun corn: teoria postului de pândă a căzut.
Hackney
insula lui Haca Scris prima oară în 1198. Calul e numit după loc, nu invers.
Soho
un strigăt de vânătoare Soho, 1636. Strigat la câini cu secole înainte de Manhattan.
Vauxhall
sala lui Falkes la Sale Faukes, 1293. Conacul unui căpitan normand.
Isle of Dogs
nimeni nu știe Isle of Dogs, 1520. Istoria comitatului îi zice enigmă.
Elephant & Castle
o firmă de han Elephant and Castle, 1765. Povestea cu Infanta e un mit.
Descompunerile adevărate, toate douăsprezece
- Chelsea — debarcaderul cretei
- Battersea — insula lui Beaduric
- Aldgate — poarta berii
- Stepney — debarcaderul lui Stybba
- Wapping — mlaștina
- Barking — oamenii lui Berica
- Tooting — oamenii lui Tota
- Hackney — insula lui Haca
- Soho — un strigăt de vânătoare
- Vauxhall — sala lui Falkes
- Isle of Dogs — nimeni nu știe
- Elephant & Castle — o firmă de han
Surse
Chitanțe
Patru rafturi. Istoriile comitatelor și Survey of London poartă verdictele; dicționarele poartă sensurile; Domesday și hrisoavele poartă datele.
Domesday și hrisoavele
Istorii de comitat și Survey
Dicționare și studii
Ce înseamnă insignele
- Atestat: o sursă publicată leagă forma cea mai veche de sens.
- Probabil: cea mai bună citire a specialiștilor, cu probably sau cu o formă la mâna a doua.
- Nerezolvat: dispută vie sau enigmă adevărată — Londra, Isle of Dogs, Putney.
- Fiecare asterisc e o fantomă: *Tota înseamnă că nimeni n-a scris vreodată Tota.
Litere: Fraunces și Source Serif 4, sub licența SIL Open Font.
Mergi mai departe
Treizeci și trei de burguri, unul câte unul — cu propriul explorator de terminații alături:
Răspunsuri scurte
Ce înseamnă Hackney?
Probabil insula lui Haca: pământ ridicat și uscat în mlaștină, numit după un saxon Haca — scris prima oară în 1198. Calul hackney e numit după loc, nu invers.
De ce se termină atâtea nume londoneze în -ham?
Pentru că -ham sunt două terminații într-o haină: hām, o casă sau o moșie, și hamm, o luncă sau un ocol în cotul râului. Doar formele cele mai vechi le deosebesc — hrisovul lui Balham din 957 dovedește hamm; forma lui Dagenham din 687 ar putea fi oricare.
-sea e vreodată marea?
În Battersea și Chelsea, niciodată: amândouă sunt debarcadere și insule tocite (-īeg, -hȳð), rescrise cu ea secole mai târziu. Marea n-are nicio legătură cu vreunul.
Cât de sigure sunt aceste sensuri?
Fiecare dintre cele 204 de descompuneri poartă o insignă: atestat unde o sursă publicată leagă forma de sens, probabil unde specialiștii ezită, nerezolvat unde revistele încă se ceartă. Insignele „nerezolvat“ sunt partea cinstită.