Aproape jumătate din fructele și legumele trimise în România din UE lipseau din statistica românească. În 2012 au apărut în câteva luni
O marfă care trece o graniță din interiorul Uniunii Europene e consemnată de două ori: de țara care o trimite și de țara care o primește. În 2009, la fructele și legumele trimise spre România, cele două evidențe difereau cu 408.600 de tone. În 2012, diferența a scăzut de la circa 40% la aproape zero în câteva luni.
Au consemnat țările UE că au trimis în România734.500tone de fructe și legume, 2009
≠
A consemnat România că a primit325.900tone de fructe și legume, 2009
Diferența: 408.600 de tone într-un singur an. La 20 de tone pe camion, înseamnă cam 56 de camioane pe zi care apar într-o evidență și lipsesc din cealaltă.
consemnat de țările UE ca trimis în România
consemnat de România ca primit
trimis și neconsemnat
Fructe și legume (capitolele 07 și 08 din nomenclatura vamală) care au circulat din celelalte 26 de state membre spre România, în mii de tone pe an. Zona roșie: cantitatea consemnată de expeditori și neconsemnată de România. Sursa: Eurostat, Comext.
Între 2008 și 2011, celelalte state membre au raportat 2,86 milioane de tone de fructe și legume expediate către România. România a raportat 1,51 milioane de tone sosite. Aproape jumătate din cantitate (47%) lipsește din statistica românească: 1,35 milioane de tone. În valoare, diferența dintre cele două totaluri e de 696 de milioane de euro. Mai mult de un sfert din diferență (28%) vine din marfa expediată din Grecia.
De ce contează o diferență statistică: o marfă cumpărată din altă țară a Uniunii sosește fără TVA, iar taxa o datorează cumpărătorul, în țara lui. Dacă acel cumpărător e o firmă care dispare înainte să declare ceva, marfa se vinde mai departe cu TVA încasată de la clienți și nevirată statului. Aceeași marfă lipsește atunci și din statistica de comerț exterior, care se face din declarațiile firmelor.
Dacă toată diferența de valoare ar fi fost marfă nedeclarată, lucru pe care datele nu îl pot arăta, TVA aferentă, la cotele de atunci (19%, apoi 24% din iulie 2010), ar fi fost de circa 150 de milioane de euro în patru ani. Suma e o ilustrare a ordinului de mărime. Nicio instituție nu a constatat-o, iar diferența dintre evidențe are și alte cauze, descrise mai jos. Una dintre ele se vede chiar în aceste date: la exportul românesc de fructe și legume, cele două evidențe difereau în aceiași ani cu 28%.
Trimite mai departe
Când s-a închis diferența: primăvara și vara lui 2012#
Diferența începuse să scadă din 2011: 51% în 2010, 40% în 2011, an în care cantitatea consemnată de România a crescut cu 36%. În cele 12 luni dinainte de martie 2012, din evidența românească lipsea în medie 41% din cantitatea expediată. Apoi scăderea s-a accelerat: 32% în martie 2012, 10% în mai, 1% în iulie. În fiecare an din 2013 până în 2025, totalul românesc a fost mai mare decât cel al expeditorilor.
Aceste procente sunt nete: adună toate țările expeditoare, iar plusurile de la unele acoperă minusurile de la altele. Dacă se adună numai țările de la care România a consemnat mai puțin decât s-a declarat, lipsa era de 61% în ianuarie 2012 și de 12% în iulie. Din 2013 încoace a rămas între 3% și 9% pe an.
În cele 12 luni de după martie 2012, față de cele 12 luni dinainte, cantitatea consemnată de România a crescut cu 71%, iar cea declarată de expeditori a scăzut cu 4%. O parte din creștere vine dintr-o singură țară. În 2012, România a consemnat 147,8 mii de tone sosite din Polonia, iar Polonia a declarat 72,5 mii de tone trimise; cea mai mare parte a acestei diferențe e la cartofi. Fără Polonia, cantitatea consemnată de România a crescut cu 38%, iar cea declarată de expeditori a scăzut cu 12%. Tot fără Polonia, diferența din iulie 2012 e de 1%, iar din august până în decembrie rămâne, lună de lună, între −8% și 9%.
Fructe și legume, lună de lună, 2010–2014: cât la sută din cantitatea declarată de expeditori lipsea din evidența României (bare roșii, în sus) sau cu cât a consemnat România mai mult (bare verzi, în jos).
Ce făcea Fiscul la graniță în 2012
De la 15 martie 2012, potrivit unui comunicat al ANAF, Garda Financiară a început să monitorizeze transporturile de marfă care intrau din alte țări ale Uniunii. Mărfurile socotite cu risc fiscal ridicat, „legume-fructe, carne, produse accizabile, flori”, urmau să fie sigilate la intrarea în țară și desigilate la destinație. Procedura fusese stabilită printr-un ordin al președintelui ANAF. Raportul ANAF pe primul semestru din 2012 spune că la această activitate participa peste 85% din personalul Gărzii și că până la sfârșitul lui iunie fuseseră monitorizate 222.582 de transporturi, dintre care 55.115 sigilate.
Într-un interviu din februarie 2013, comisarul general de atunci al Gărzii Financiare a dat numerele pe tot anul 2012: 492.519 de transporturi monitorizate, dintre care 118.934 sigilate. În același interviu, partea de personal implicată permanent e estimată la 40–50% din comisari, iar alte tipuri de control sunt descrise ca având de suferit.
La carne, diferența a trecut în aceleași 12 luni de la 7% la −21%, iar la zahăr de la 18% la −10%. La carne, cantitatea declarată de expeditori a scăzut cu 13%, iar cea consemnată de România a crescut cu 14%. La zahăr au scăzut amândouă, cea a expeditorilor cu 36%. La florile tăiate, numite și ele în comunicat, România consemna mai mult decât expeditorii încă din 2009–2011. La lactate, cafea, cereale, mase plastice și aparate electrice nu s-a văzut o schimbare asemănătoare.
Datele arată o potrivire în timp, într-o singură țară, la o parte din mărfurile numite în comunicat. Singure, ele nu dovedesc că sigilarea a produs schimbarea. Scăderea începuse cu un an înainte, iar în aceleași luni au putut avea un rol și alte controale sau alte modificări în felul în care firmele își declarau achizițiile ori în care statistica estimează firmele care nu declară.
Banane, roșii, mere, carne de pasăre: cele două evidențe, produs cu produs#
Alege un produs. Linia galbenă arată ce au consemnat țările UE că au trimis în România. Linia verde arată ce a consemnat România că a primit.
De exemplu:
Banane, 2010: țările UE au consemnat 93.800 de tone trimise în România; România a consemnat 18.700 de tone primite. Din evidența românească lipsea 80%.
În 2023–2025, România a consemnat cu 6% mai mult decât expeditorii.
Trimite pagina
Toate produsele din listă
Diferența dintre evidențe ca procent din ce au declarat expeditorii. Valorile pozitive: expeditorii au consemnat mai mult decât România. Alimentele sunt comparate în tone; ouăle și celelalte mărfuri, în euro.
Același calcul se poate face pentru fiecare dintre cele 27 de state care sunt astăzi membre (Croația a aderat în 2013, iar Regatul Unit nu e inclus). Între 2008 și 2011, România a avut cea mai mare diferență la fructe și legume: 47,2%. Urmează Ungaria, cu 31,2%, și Cipru, cu 15,0%. În Polonia și Cehia, cele două evidențe au fost aproape egale. La celălalt capăt, Lituania și Belgia au consemnat cu mult mai mult decât au declarat expeditorii lor. Diferențe mari apar deci și în sens invers, unde nu poate fi vorba de marfă nedeclarată la sosire.
În Ungaria, diferența a rămas la 25% sau mai mult până în 2019. În România a căzut cu 32 de puncte procentuale într-un singur an, 2012. În Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehia, anul 2012 nu a adus nicio schimbare comparabilă, deci căderea din România nu vine dintr-o modificare a regulilor statistice europene. Comparația nu poate exclude o schimbare în metoda statisticii românești.
Fructe și legume, 2008–2011: cât la sută din cantitatea declarată de expeditori lipsea din evidența țării de destinație. Valorile negative: țara de destinație a consemnat mai mult decât expeditorii.Aceeași diferență, an de an, pentru România și patru țări din regiune.
TVA la alimente a scăzut de la 24% la 9% la 1 iunie 2015, cu argumentul că o taxă mai mică lasă mai puțin loc evaziunii. De la 1 august 2025, cota redusă este de 11%, iar cea standard de 21%. Statisticile în oglindă permit o verificare parțială: dacă nivelul taxei ar hotărî cât se ascunde, diferența dintre evidențe ar trebui să crească atunci când taxa crește și să scadă atunci când taxa scade.
Testele de mai jos au fost scrise înainte de a deschide datele lunare și datele celorlalte țări. Cele care au picat sunt afișate la fel ca celelalte.
A trecutRomânia a fost un caz aparteDiferența la fructe și legume, 2008–2011: România 47,2%, față de o medie de 9,7% în Bulgaria, Ungaria, Polonia și Cehia. Pragul stabilit: cel puțin 20 de puncte peste medie și peste fiecare dintre cele patru țări.
A trecutDiferența s-a închis înainte de reducerea TVA84% din scăderea diferenței la fructe și legume dintre 2010 și 2016 se produsese înainte de 1 iunie 2015, când TVA era de 24%. Pragul stabilit: două treimi. La sfârșitul lui 2016, diferența era de −22%: România consemna deja mai mult decât expeditorii.
A trecut formalDupă reducerea TVA, România a consemnat și mai mult decât expeditorii la alimenteÎntre 2013–2014 și 2016–2017, diferența la alimente a coborât cu 14 puncte procentuale față de celelalte mărfuri (interval de încredere 95%: de la 4 la 25); fără cereale, cu 8,4 puncte (de la 0,4 la 16,7). Diferența la alimente era însă deja sub zero: a trecut de la −3,6% la −13,3%. Cele două evidențe s-au îndepărtat una de alta, ceea ce nu arată mai puțină marfă ascunsă. Pe capitole întregi, același calcul dă pentru România −9,4 puncte; în cele patru țări de comparație, unde TVA nu s-a schimbat, dă Bulgaria 17,4, Ungaria 12,4, Polonia 4,4, Cehia −1,4. Pragul stabilit e atins, dar patru dintre celelalte 26 de state au avut o coborâre cel puțin la fel de mare, iar fără cereale România (−3,6) e aproape de Cehia (−1,4). Testul trece formal și spune puțin despre TVA.
Nu a trecutIpoteză: creșterea TVA din 2010 a mărit diferențaÎn cele 12 luni de după trecerea de la 19% la 24% (iulie 2010), diferența pe totalul mărfurilor a crescut cu 2,3 puncte, sub pragul stabilit de 3. La alimente a crescut cu 5,2 puncte; la fructe și legume a scăzut cu 8 puncte.
Nu a trecutIpoteză: la export nu există o diferență asemănătoareA existat. Între 2008 și 2011, România a consemnat cu 28% mai multe fructe și legume expediate spre UE decât au consemnat partenerii că au primit. Diferența a durat până în 2015. Cantitățile sunt mici (în jur de 100.000 de tone pe an), iar datele nu spun dacă e vorba de livrări care au existat numai în documente.
Ce rămâne în picioare: diferența cea mare, cea de la fructe și legume, s-a închis în 2012, cu trei ani înainte de reducerea taxei și la cota cea mai mare din istoria TVA în România. Pentru rolul cotei, datele dau un semnal slab și amestecat. Ele nu spun nimic despre evaziunea care nu trece printr-o graniță: vânzări nedeclarate în țară, facturi fictive, firme care nu-și plătesc taxa declarată. Testul de la export arată și că, la aceste mărfuri, diferențe de zeci de procente pot apărea din alte cauze decât marfa nedeclarată la sosire.
La alimentele proaspete, nicăieri în sensul de dinainte de 2012. Din cele 17 categorii de fructe și legume cu peste 5.000 de tone pe an, 12 aveau în 2009–2010 o diferență de peste 30%. În 2023–2025, la niciuna expeditorii nu au consemnat cu peste 10% mai mult decât România. Diferența e acum în sens invers: România consemnează, în funcție de an, cu 11–19% mai multe fructe și legume decât declară expeditorii. O parte mare vine din Polonia. Datele nu explică de ce, iar asta arată că nici înainte de 2012 diferența nu măsura exact marfa nedeclarată.
Pe toată lista de mărfuri, 39 din cele 632 de categorii cu peste 10 milioane de euro pe an au azi o diferență de peste 20% în care expeditorii au consemnat mai mult. În 2009–2010 erau 49 din 439. Cea mai mare diferență de azi, în bani, e la tractoare și capete tractor: 283 de milioane de euro pe an, adică 26% din valoarea declarată de expeditori. Nu e nouă: expeditorii au consemnat mai mult decât România în fiecare an din 2008 încoace. Poate avea cauze legale, cum ar fi leasingul sau înmatricularea în alt stat. Datele nu arată cauza.
Pe total, nu lipsește nimic: România a consemnat în fiecare an din 2007 până în 2025 mai multe mărfuri sosite din UE decât au declarat partenerii că au trimis. Diferențele au fost mereu la produse anume.
Categoriile cu cea mai mare diferență în bani, media anilor 2023–2025. O diferență poate avea cauze legale: bunuri cumpărate de persoane fizice, leasing, date confidențiale, comerț triunghiular.
Categorie
Declarat de expeditori (mil. €/an)
Consemnat de România
Diferența
Tractoare și capete tractor
1.087
804
283 (26%)
Mașini și aparate cu funcții proprii, nespecificate în altă parte
707
583
125 (18%)
Vaccinuri, seruri și produse din sânge
1.113
1.028
85 (8%)
Aparate radar și de radionavigație
120
54
65 (54%)
Circuite integrate
1.776
1.714
62 (4%)
Autovehicule cu destinație specială
212
153
59 (28%)
Preparate chimice diverse
230
172
58 (25%)
Aur
117
60
57 (49%)
Toate grupele mari de mărfuri, an de an
România a consemnat mai multexpeditorii au consemnat mai mult
Diferența în valoare, ca procent din ce au declarat expeditorii, pentru 36 de capitole din nomenclatura vamală. Roșu: expeditorii au consemnat mai mult decât România. Verde: România a consemnat mai mult.
Ce poate și ce nu poate arăta o diferență între două evidențe#
Pragurile de raportareFirmele cu schimburi anuale sub un prag nu depun declarații statistice. Institutele de statistică estimează partea lor, fiecare cu metoda lui. În România, pragul pentru sosiri a fost de 300.000 de lei în 2011 și în 2012 și a urcat la 500.000 de lei în 2013; în 2025 era de un milion de lei. În 2012, deci, pragul nu s-a schimbat.
Firmele care nu declarăPentru firmele care nu depun declarația, statistica folosește estimări. O firmă care dispare la câteva luni după înființare e greu de estimat corect. Pagina nu a putut verifica dacă metoda de estimare a statisticii românești s-a schimbat în 2012.
Livrări numai în documenteO diferență poate veni și din țara de expediție: marfă declarată ca trimisă în România pentru a ieși fără TVA, vândută de fapt în altă parte. La fructe și legume, în 2012, a crescut partea românească (cu 38% fără Polonia), iar cea a expeditorilor a scăzut cu 12%, ceea ce se potrivește mai bine cu o marfă care a sosit și nu fusese declarată. La zahăr a scăzut mai ales partea expeditorilor, ceea ce se potrivește mai bine cu livrări numai în documente.
Drumul mărfiiMarfa poate trece printr-o a treia țară, poate fi descărcată într-un port și atribuită țării portului, poate fi facturată dintr-un loc și expediată din altul sau poate fi încadrată la coduri diferite la plecare și la sosire.
Persoanele fiziceCumpărăturile oamenilor nu intră în declarațiile firmelor. Așa se explică o parte din diferența de la autoturisme.
Greutăți estimateLa unele mărfuri, kilogramele sunt estimate din alte unități. O diferență apărută în 2024–2025 la ouă, numai în kilograme și numai în datele unei țări expeditoare, a fost lăsată deoparte din acest motiv: valorile în euro coincid.
Anul 2007În 2007, primul an al României în Uniune, diferența la fructe și legume era de 15%. A urcat la 43% în 2008, când cantitatea declarată de expeditori a crescut cu 69% într-un an, iar cea consemnată de România cu 14%. Datele nu arată de ce.
RevizuiriStatisticile de comerț sunt revizuite ani la rând. Pagina folosește datele așa cum erau publicate la 10 noiembrie 2026.
De aceea pagina vorbește despre mărfuri consemnate într-o evidență și neconsemnate în cealaltă. Nicio firmă, persoană sau țară nu e acuzată de ceva.
Datele vin din baza Comext a Eurostat (setul DS-045409, comerț intra-UE pe coduri vamale), descărcate la 10 noiembrie 2026, pentru anii 2007–2025. Pentru fiecare produs și fiecare an au fost puse alături două numere: suma expedierilor spre România declarate de celelalte 26 de state care sunt astăzi membre (aceeași componență pentru toți anii) și suma sosirilor din aceleași state declarate de România. Diferența e exprimată ca procent din primul număr.
Fructele și legumele sunt capitolele 07 și 08 din nomenclatură, comparate în tone. Datele lunare acoperă 20 de capitole. Comparația între cele 27 de țări folosește aceeași definiție, cu fiecare stat pe rând în locul României.
Testul privind reducerea TVA compară 152 de categorii alimentare cu 959 de categorii nealimentare, ponderate cu valoarea lor; intervalul vine din 2.000 de reeșantionări. Fără cereale, care aveau din 2011 un alt regim de TVA, rezultatul e 8,4 puncte (de la 0,4 la 16,7). Comparația cu alte țări a fost făcută pe capitole întregi, mai grosier decât prevedea planul inițial.
Camioanele sunt o ilustrare: 20 de tone pe camion, 365 de zile. Pagina nu a fost verificată de un statistician al comerțului exterior și nu include un punct de vedere al ANAF sau al Institutului Național de Statistică.