Copii la frontieră · Legea 248/2005 · pagina Poliției de Frontieră citită la 7 noiembrie 2026

Cu ce acte poate pleca minorul din România?

Regulile se aplică la ieșirea din România indiferent dacă destinația este în spațiul Schengen sau în afara lui. Alege situația voastră și instrumentul aprinde documentele cerute: documentul de călătorie al minorului întotdeauna, declarația notarială numai în cazurile anume, iar dovada excepției atunci când una există.

Cele trei cartonașe sunt destinul fiecărei situații: documentul de călătorie aprins mereu, declarația și dovada numai atunci când cazul ales le cere.

Documentele pentru cazul ales

Exemplu: minor sub 16 ani, numai cu mama sau numai cu tata

Declarație sau dovadă de pregătit

Cu un singur părinte este necesară, de regulă, declarația autentificată a celuilalt părinte.

Declarația se prezintă în original și poate fi întocmită pentru cel mult trei ani. Copia sau fotografia ei nu o înlocuiește. Pe lângă ea, minorul are documentul propriu de călătorie valabil: pașaport sau carte electronică de identitate (CEI), disponibilă de la naștere și acceptată în statele UE, Schengen și în alte state care o recunosc; de la 14 ani poate folosi și cartea de identitate valabilă, model 1997, dacă statul de destinație o acceptă. Potrivit DGEP, cartea de identitate simplă (CIS) nu este document de călătorie.

Cine însoțește minorul decide documentele#

Regula de pornire a Legii 248/2005, așa cum o rezumă Poliția de Frontieră, spune că minorii români călătoresc în străinătate cu un document de călătorie individual valabil „numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali". Documentul de călătorie este pașaportul sau cartea electronică de identitate (CEI), disponibilă de la naștere și acceptată în statele UE, Schengen și în alte state care o recunosc. De la 14 ani, se poate folosi și cartea de identitate valabilă, model 1997, dacă statul de destinație o acceptă. Potrivit DGEP, cartea de identitate simplă (CIS) nu este document de călătorie. Certificatul de naștere nu este document de călătorie. De la regula aceasta se ramifică situațiile, după însoțitor.

Însoțitorul	Ce se prezintă la ieșire
Ambii părinți	Documentul de călătorie al minorului, fără documente suplimentare
Unul dintre părinți	Declarația autentificată a celuilalt părinte, în original, pe cel mult trei ani; sau dovada unei excepții (autoritate exclusivă, deces, hotărâre care suplinește acordul)
Reprezentantul legal	Hotărârea definitivă din care reiese exercitarea drepturilor părintești
Altă persoană majoră	Declarația autentificată care cuprinde acordul și datele însoțitorului; cazierul însoțitorului este verificat electronic
Nimeni, de la 16 ani	Acordul autentificat al părinților; fără acord, numai spre statul de domiciliu sau de reședință

Regulile se aplică la ieșirea din România, indiferent dacă destinația este în spațiul Schengen sau în afara lui, după reamintirea instituției din iulie 2026. Controalele la ieșire există tocmai în punctele în care pașaportul românesc este verificat; lipsa unei cozi într-un aeroport anume nu schimbă documentele cerute de lege.

Când declarația celuilalt părinte nu mai este cerută#

Pagina oficială enumeră situațiile care înlocuiesc declarația la călătoria cu un singur părinte: părintele însoțitor dovedește că minorul i-a fost încredințat sau că exercită singur autoritatea părintească printr-o hotărâre rămasă definitivă; dovedește decesul celuilalt părinte, cu certificat de deces valabil pe teritoriul României, hotărâre de declarare a morții sau comunicare consulară; dovedește decăderea celuilalt părinte din drepturile părintești, numai prin hotărâre definitivă a instanței de tutelă; sau prezintă hotărârea prin care instanța suplinește acordul celuilalt părinte, definitivă, cu regimul separat al ordonanței președințiale.

Lista nu se oprește aici. Art. 30 alin. (3) din Legea 248/2005 mai prevede două situații în care minorul însoțit poate ieși pe baza documentelor, chiar fără acordul ambilor părinți: (a) tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea minorului este pusă în mod grav în pericol, dovedit cu documente emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care rezultă perioada și statul sau statele de tratament, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal; (b) studii sau concursuri oficiale în străinătate, dovedite prin documente din care rezultă perioada și statul sau statele respective, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți. Poliția de Frontieră verifică în plus dacă ruta aleasă și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică față de destinație și de perioada deplasării (art. 30 alin. (6)).

Hotărârile pronunțate în alte state membre ale Uniunii Europene despre răspunderea părintească se recunosc fără o procedură specifică, cu traducere legalizată la trecerea frontierei, după regulamentul european citat pe pagina oficială. Pentru statele terțe intervin regulile de recunoaștere din Codul de procedură civilă și convențiile aplicabile. Drumul sigur pentru o hotărâre străină este confirmarea ei înainte de ziua plecării, nu discuția la ghișeu.

Instituția notează separat că vechea ficțiune a părintelui „declarat dispărut" nu mai are reglementare expresă în dreptul actual și o consideră căzută în desuetudine; arborele de mai sus nu o folosește drept scurtătură.

Două detalii mai noi: cazierul electronic și domiciliul în destinație#

Pentru minorul însoțit de altă persoană decât părinții sau reprezentantul legal, legea cere și extrasul de cazier judiciar al însoțitorului. Poliția de Frontieră a anunțat că acesta nu mai trebuie prezentat în format fizic: verificarea se face electronic la momentul controlului. Informația schimbă pregătirea dosarului, pentru că un drum la eliberarea cazierului a dispărut din lista familiei, fără ca verificarea însăși să dispară.

A doua ușă laterală privește domiciliul. Minorul cu domiciliul sau reședința în străinătate care se deplasează în acel stat iese fără declarația de acord, cu două dovezi distincte. Domiciliul sau reședința se dovedesc cu documente emise de autoritățile statului respectiv (de exemplu permisul de ședere sau cartea de rezidență a minorului). Destinația se atestă cu biletele pentru întregul parcurs; fără bilete convingătoare, însoțitorul completează olograf, în fața polițiștilor, o declarație pe propria răspundere despre destinație. Biletele și declarația arată încotro merge minorul, nu unde locuiește. Dacă același minor călătorește însă într-o altă țară decât cea de domiciliu, declarația de acord revine.

Pentru minorii care au împlinit 16 ani, modificarea din martie 2024 a adăugat cele două forme de călătorie neînsoțită: cu acordul autentificat al părinților sau, spre statul propriu de domiciliu ori de reședință, fără acord. Transportatorii pot cere separat înscrierea minorului neînsoțit în propriile lor proceduri de zbor.

Ce nu poate decide un arbore de cinci întrebări#

Arborele acoperă ieșirea din România a cetățenilor români minori, după împărțirea oficială a cazurilor. El nu judecă valabilitatea unei hotărâri concrete, nu verifică dacă o declarație mai veche a fost revocată în formă autentică și nu citește termenii unei ordonanțe președințiale. Orice document aflat la limită se discută înainte de plecare cu un notar sau direct cu instituția, la numărul publicat pe pagina ei.

Intrarea în statul de destinație poate cere propriile dovezi, de la acorduri traduse până la dovada cazării la o rudă. Companiile aeriene își rezervă, de asemenea, condiții suplimentare pentru copiii care călătoresc cu un singur adult sau neînsoțiți, chiar și atunci când frontiera românească ar permite ieșirea. Cele trei verificări, frontiera de ieșire, transportatorul și frontiera de intrare, rămân independente.

Întrebări frecvente#

Poate ieși copilul din țară doar cu un părinte?

Da, de regulă cu declarația autentificată a celuilalt părinte prezentată în original, întocmită pentru cel mult trei ani. Fără ea ajung, în aceste cazuri dovedite: autoritatea părintească exclusivă prin hotărâre definitivă, decesul celuilalt părinte sau hotărârea care îi suplinește acordul, călătoria spre statul de domiciliu sau de reședință al minorului (cu dovada domiciliului sau a reședinței), precum și, potrivit art. 30 alin. (3), tratamentul medical indisponibil în România sau studiile ori concursurile oficiale în străinătate, pe baza documentelor cerute.

Este bună o fotografie a declarației notariale în telefon?

Nu. Comunicatul Poliției de Frontieră din iulie 2026 spune expres că declarația trebuie prezentată în original și că o copie sau o fotografie nu o înlocuiește.

Copilul pleacă în vacanță cu bunica. Ce acte trebuie?

Documentul de călătorie al copilului și declarația autentificată a părinților ori a celui cu autoritate, care cuprinde acordul și datele bunicii ca însoțitor. Cazierul judiciar al bunicii se verifică electronic la control și nu se mai prezintă pe hârtie.

De la ce vârstă poate călători singur un minor român?

De la 16 ani împliniți, în două forme: cu acordul părinților exprimat prin declarație autentificată sau, fără acord, atunci când destinația este statul în care are domiciliul sau reședința stabilită.

Ajunge certificatul de naștere la frontieră?

Nu, certificatul de naștere nu este document de călătorie. Minorul are nevoie de pașaport propriu sau de carte electronică de identitate (CEI), disponibilă de la naștere și acceptată în statele UE, Schengen și în alte state care o recunosc. De la 14 ani, poate folosi și cartea de identitate valabilă, model 1997, dacă statul de destinație o acceptă. Potrivit DGEP, CIS nu este document de călătorie.

Locuim în străinătate și copilul se întoarce acasă din România. Mai trebuie declarație?

Pentru deplasarea spre statul de domiciliu sau de reședință nu se cere declarația de acord, dacă domiciliul sau reședința minorului în acel stat se dovedește cu documente emise de autoritățile lui, iar destinația se dovedește prin bilete pentru tot parcursul; fără bilete, însoțitorul completează la frontieră o declarație olografă pe propria răspundere despre destinație. Biletele și declarația nu dovedesc reședința.

Surse și metoda de verificare#

Arborele urmează pagina oficială a Poliției de Frontieră cu condițiile de ieșire pentru minori, citită integral și direct la 7 noiembrie 2026, împreună cu comunicatul din 10 iulie 2026 despre declarația notarială și cazierul verificat electronic. Pentru documentul de călătorie, a fost verificată și pagina oficială CEI, care arată emiterea de la naștere și utilizarea CEI în statele UE, Schengen și în alte state care o recunosc. Pagina Poliției folosește regula generală privind cartea de identitate de la 14 ani, iar secțiunea sa despre CEI indică separat folosirea acesteia și de către minorii din categoriile legale; formularea de aici păstrează și condiția acceptării de către destinație. Potrivit DGEP, CIS nu este document de călătorie, iar art. 6¹ din Legea 248/2005, în forma modificată prin Legea 174/2024 (în vigoare din 3 iulie 2024), vorbește numai despre cartea de identitate și cartea electronică de identitate. Revizie recomandată la orice modificare a Legii 248/2005 și cel târziu în mai 2027.