Marius Comper EN

Banat · Eftimie Murgu · 22 de mori cu ciutură

Morile de la Rudăria cât grâu macină o moară la o cădere de trei metri

Pe pârâul Rudăria, în sudul Banatului, se păstrează 22 de mori cu ciutură, pe care familiile le folosesc pe rând. Relatările dau valori foarte diferite: până la 140 kg de boabe pe oră, în jur de 30 kg pe oră sau 130 kg de făină în 24 de ore. Fizica jetului arată ce ordin de mărime se potrivește. Schimbați căderea apei, diametrul gurii jgheabului și roata: cât grâu ar măcina moara?

Roata
Piatra de moară

La moara Roșoanea, căderea măsurată în 1983 a fost de 3 m. La Topleț, alt sat din Banat, Dumitru Țeicu consemnează țevi de 10 cm la ieșirea apei din jgheab, la două mori. Pentru Rudăria, sursele găsite nu dau diametrul gurii, iar unitatea debitului din 1983 e neclară. Cele 25 de mori inventariate de Radu Trifan au toate roți de metal.

Douăzeci și două de mori pe un pârâu

Satul Eftimie Murgu, numit odinioară Rudăria, se află în județul Caraș-Severin. Pârâul Rudăria coboară din Munții Almăjului și se varsă în Nera. De-a lungul lui, în sat și în chei, se păstrează 22 de mori cu roată orizontală; ansamblul e înscris în Lista monumentelor istorice cu codul CS-II-a-A-11112.

Ridicarea militară habsburgică din 1769–1772 consemna opt mori în hotarul satului. În cadastrul din 1874, după verificarea lui Radu Trifan, apar 29 de mori și 22 de canale de moară; numărul de 51 de mori care circulă a apărut când cele două categorii au fost adunate.

Mai multe familii dețin o moară în devălmășie. Rânduiala stabilește când poate măcina fiecare familie: un rând întreg dura, după obicei, 24 de ore și revenea săptămânal, la două săptămâni sau o dată pe lună. Familiile pot împărți rândul între zi și noapte sau pe ore, iar dreptul la rând se poate moșteni sau vinde.

Ciutura

Un stăvilar de bușteni, numit aici iaz, ridică nivelul apei și abate o parte din ea spre moară. Apa coboară pe un jgheab înclinat, până la 60 de grade și rareori mai mult, iar din gura îngustă jetul lovește cupele ciuturii, roata orizontală a morii. Axul vertical trece prin podeaua morii și învârte direct piatra de moară de sus: roata și piatra se învârt cu aceeași viteză. În august 1983, Lupșiasca și Bejan au măsurat la moara Roșoanea o cădere de 3 m, o roată de 1,20 m și 120 de rotații pe minut.

La o cădere de 3 m, jetul are circa 7,4 m/s. Dacă lovește cupele la 50–60 cm de ax, roata poate ajunge în gol la cel mult 118–142 de rotații pe minut, când cupele merg cât jetul. Cele 120 de rotații măsurate stau chiar la această limită: roata se învârtea aproape fără sarcină, deși tabelul din 1983 nu spune dacă piatra măcina. Dacă apa ar fi avut doar 1,5 m cădere la jgheab, limita ar fi fost de 84–101 de rotații: cele 120 n-ar fi fost posibile. Măsurătorile din 1983 sunt compatibile între ele. La măcinare, roata ideală merge la jumătate din viteza jetului, pe la 65 de rotații pe minut.

Cât macină

În 2014, agenția Mediafax relata că o moară putea măcina până la 140 kg de boabe pe oră, fără să spună cum s-a măsurat. În 2011, Ana Bârcă indica 80–100 kg de boabe în trei ore, adică 27–33 kg pe oră. Ancheta din 1983 consemna 30 kg pe oră la o moară din aval, a familiilor din Bănia. O altă relatare dă 130 kg de făină în 24 de ore.

La o cădere de 3 m, printr-o gură de 10 cm ca la Topleț, ar trece 58 l/s, iar apa ar aduce 1,7 kW. Cu o roată de fier, moara ar măcina circa 31 kg de grâu pe oră, în intervalul lui Bârcă; cu una de lemn, circa 19. La aceeași cădere, 140 kg pe oră ar cere o gură de 21–27 cm, după roată, de peste două ori mai lată decât țevile de la Topleț. Pentru 130 kg de grâu în 24 de ore fără oprire ar ajunge o gură de 4–5 cm; cu o gură mai largă, aceeași cantitate s-ar măcina în mai puține ore.

Fizica nu dovedește care relatare e corectă: gura jgheabului, debitul și randamentul de la Rudăria nu au fost măsurate. Arată însă ordinul de mărime. Cu țevile de 10 cm documentate în Banat și cu căderea măsurată, o moară macină zeci de kilograme pe oră, cât spun Bârcă și ancheta din 1983; 140 kg pe oră ar cere un jet mult mai gros sau o cădere mult mai mare. Randamentul roții și energia de măcinat provin din studii despre alte mori, iar sursele citate nu dau pentru Rudăria o probă cu debitul, căderea și grâul cântărit în același timp.

408012016051015202530Topleț: 10 cmroată de fierroată de lemn140 kg de boabe/oră (Mediafax)27–33 kg/oră (Bârcă) · 30 kg/oră (1983)130 kg de făină în 24 de oregrâu măcinat (kg/oră) · diametrul gurii (cm) · cădere de 3 m
Liniile arată cât grâu ar măcina moara la căderea de 3 m măsurată la Roșoanea, pentru o roată de lemn (vârf de 22% din puterea apei) și una de fier (36%). Cercul marchează circa 31 kg pe oră cu o roată de fier și o gură de 10 cm, ca la Topleț: în intervalul de 27–33 kg de boabe pe oră dat de Bârcă. La aceeași cădere, 140 kg pe oră ar cere o gură de peste 20 cm. Linia de jos e media pe oră a celor 130 kg de făină raportate în 24 de ore.

Trimiteți linkul către moară

Cine deschide linkul vede moara așa cum ați reglat-o.

Surse și metodă

Viteza jetului e √(2gH), înmulțită cu 0,97, un coeficient presupus pentru pierderile la ieșire; H e căderea de la nivelul apei până la gura jgheabului. Debitul e aria gurii, considerată plină, înmulțită cu viteza, iar puterea apei raportată la cădere e ρgQH. Randamentul arată cât din această putere ajunge la piatra de moară. Într-o roată ideală lovită de jet, puterea e cea mai mare când cupele merg cu jumătate din viteza jetului și scade la zero când roata stă sau merge în gol; modelul folosește această curbă, cu vârful dat de două exemple: 22% pentru o roată tradițională de lemn încercată cu dinamometrul în Uttarakhand, India (2,8 m, 35,7 l/s, 120 rot/min), și 36% pentru o roată de fier (37% calculat pentru moara de la Besalú, Spania; 35% folosit de H. Wittenberg pentru moara Das Fontes, Portugalia). Măcinatul cere circa 20 kWh pe tona de grâu, rotunjit din estimarea lui Wittenberg pentru Das Fontes. Turația în gol de pe schemă e ilustrativă.

  1. Carol Ludovic Lupșiasca, Ioan Ovidiu Bejan, „Morile de apă de la Rudăria”, ancheta din 5 august 1983, tabelul de la p. 34. scribd.com Căderea de 3 m, roata de 1,20 m și 120 rot/min la moara Roșoanea; 80 rot/min la Trăiloanea; 30 kg/oră la o moară din aval a familiilor din Bănia.
  2. Dumitru Țeicu, Moara de apă din Banat, Muzeul Banatului Montan, Reșița, 2012, pp. 154–190. biblioteca-digitala.ro Țevile de 10 cm de la ieșirea apei, la două mori din Topleț (p. 190); diferențele de nivel de 1,5–2,5 m create de stăvilare; piatra alergătoare de 1 m de la Moara de la Tunel.
  3. Ana Bârcă, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 2011, pp. 136–141. biblioteca-digitala.ro Împărțirea rândului pe zi și noapte sau pe ore; 80–100 kg de boabe măcinate în trei ore.
  4. Corneliu Bucur, Analele Banatului, etnografie, I (1981), pp. 208–216. biblioteca-digitala.ro Ciutura cu 12 cupe; jgheaburi înclinate până la 60 de grade, rareori mai mult; rândul întreg de 24 de ore.
  5. Radu Trifan, Morile de la Rudăria (2025), extras, și verificarea cadastrului din 1874. stiridetimisoara.ro · expressdebanat.ro Cele 22 de mori păstrate, toate cu roți de metal; în cadastrul din 1874, 29 de mori și 22 de canale de moară.
  6. O. Răuț, „Mori medievale din Banat”, Banatica 12/II (1993), p. 31. biblioteca-digitala.ro Opt mori în ridicarea din 1769–1772.
  7. Teză de doctorat, University of Petroleum and Energy Studies, India, capitolul 3, pp. 59–60, tabelul 3.2. upes.ac.in Roata tradițională de lemn încercată cu dinamometrul: 214 W din 35,7 l/s la 2,8 m, 21,8%.
  8. Toni Pujol et al., „Hydraulic performance of an ancient Spanish watermill”, 2010, p. 394. academia.edu Randamentul de 37% calculat pentru roata de fontă de la Besalú.
  9. H. Wittenberg, Historic Tide Mills of Portugal, 2016. researchgate.net Randamentul de 35% și circa 20 kWh pe tona de grâu la moara Das Fontes.
  10. Mediafax, reportaj din 27 august 2014. mediafax.ro Până la 140 kg de boabe pe oră, la capacitate maximă.
  11. Universul Olteniei, 25 septembrie 2019; Vatra MCP, fișa ansamblului. universulolteniei.ro · vatra-mcp.ro 130 kg de făină în 24 de ore (130–140 kg la Vatra MCP).
  12. Ministerul Culturii, Lista monumentelor istorice 2015, Caraș-Severin. cimec.ro Codul CS-II-a-A-11112.