Muntele de sare de sub Praid

Cinci ani de radar peste terenul României#

Serviciul european Copernicus pentru mișcarea terenului citește imagini radar Sentinel-1 făcute între decembrie 2020 și noiembrie 2025, într-o serie de 303 de momente. Pentru fiecare pătrat de 100 m în care radarul găsește ceva solid, cum ar fi acoperișuri, drumuri sau stâncă, el dă viteza cu care terenul s-a ridicat sau s-a lăsat. 1,9 milioane de pătrate au o măsurătoare utilizabilă. Ele acoperă cam 8% din suprafața țării, mai ales localități, drumuri și stâncă goală. Câmpurile și pădurile nu dau, de regulă, nimic.

Albastru înseamnă în sus, gri înseamnă nicio schimbare măsurabilă, de la chihlimbar la roșu înseamnă în jos. În 94 din 100 de pătrate din zone construite terenul s-a mișcat cu mai puțin de 2 mm pe an. Cam unul din 180 s-a lăsat cu 5 mm pe an sau mai mult. Pătratul median din zonele construite s-a mișcat cu −0,4 mm pe an, deci valorile ușor negative sunt normale peste tot.

Praidul pe harta radar#

Iată relieful din jurul salinei, cu pătratele radar deasupra. În cercul punctat, la 1 km de salină, radarul urmărește 153 de pătrate. În inelul de la 4 până la 6 km urmărește 407.

Înainte de inundație, pătratul median din cerc s-a mișcat cu −0,85 mm pe an, iar cel median din inel cu −0,38. Diferența, −0,47 mm pe an, nu a îndeplinit pragurile fixate pentru testul de mai jos.

Muntele este mai ales sub pământ#

Sarea este mai ușoară decât roca din jur. În milioane de ani se deformează lent și urcă prin rocile de deasupra, ca o fântână înghețată. Praidul stă pe vârful unui asemenea dom. Descrierile publicate îi dau o formă ovală, de circa 1,2 pe 1,4 km, și o rădăcină la cam 2,7 km adâncime. Straturile de sare sunt aproape verticale și cutate.

Scara este aceeași pe orizontală și pe verticală, fără întindere, cu excepția caselor din sat și a sălilor din salină, care sunt mărite ca să se vadă. Linia solului este luată din modelul de teren Copernicus, iar fâșia colorată de deasupra ei este radarul. Domul și straturile de rocă sunt desenate, nu cartate, iar forma domului sub salină nu se cunoaște.

O salină în sare#

Vizitatorii, cam 400.000 pe an înainte de inundație, după relatări, mergeau într-o galerie aflată la aproximativ 120 m sub sat. Etajele de lucru coboară mai adânc, până la circa 400 m. Nu s-a obținut un plan detaliat verificat, așa că sălile și puțurile de aici sunt o schemă a șapte etaje, desenate mai înalte decât în realitate.

Apa dulce poate lărgi golurile pe măsură ce dizolvă sarea.

2023 – mai 2024

Un pârâu lângă munte#

Pârâul Corund curge pe lângă sare. Infiltrațiile din el în salină au fost semnalate din 2023 și s-au intensificat din aprilie 2024. În mai 2024 operatorul, Salrom, a închis salina cam o lună. Un proiect de reparații pe termen lung a fost amânat pentru 2025.

5–9 mai 2025

Salina se închide#

Salina s-a închis la 5 mai 2025, după noi infiltrații dinspre Corund. Starea de alertă a fost decisă la 7 mai și a intrat în vigoare la 8 mai. Până la 9 mai, autoritatea apelor începuse lucrări de urgență cu pompe și o membrană.

27–28 mai 2025

Pârâul se umflă#

La 27 mai debitul Corundului a ajuns la aproximativ 60 de metri cubi pe secundă și, potrivit relatărilor, a deteriorat membrana. A doua zi echipele au început construirea a două diguri de beton în subteran, unul în sectorul Telegdy și unul pe drumul spre galeria turistică. Digurile sunt reprezentate schematic.

29 mai 2025, în jurul orei 10:52

Digul cedează#

Salrom a anunțat că un dig a cedat în jurul orei 10:52. Sectorul Telegdy, a spus compania, nu mai putea fi protejat de pătrunderea apei. În desen cedează ambele diguri; sursele numesc digurile, nu precizează care a cedat întâi.

4 iunie 2025

Cam 4 milioane de metri cubi#

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus că salina era complet inundată, cu aproximativ 4 milioane de metri cubi de apă. Ca ordin de mărime, sunt circa 1.600 de piscine olimpice de câte 2.500 de metri cubi. Nivelul apei din desen este schematic.

Deasupra solului și în aval#

La 1 iunie au fost evacuate preventiv 27 de persoane. Până la 2 iunie, prefectura dispunea nivelarea terenului prăbușit lângă vechea salină. Starea de alertă a fost prelungită lună de lună; cea mai recentă prelungire găsită, de la Prefectura Harghita, merge de la 6 noiembrie până la 5 decembrie 2026 și menține interdicția de acces în zona afectată. Autoritățile urmăresc terenul cu scanări laser din dronă, stații seismice și o stație totală. La sfârșitul lui iulie 2026 stațiile seismice au detectat microvibrații, în timp ce observațiile din dronă și cu stația totală nu au arătat schimbări de relief. La începutul lui august 2026, relatările menționau extinderea craterului.

Corundul se varsă în Târnava Mică. Din iunie 2025, apa sărată a lăsat fără apă la robinet cam 40.000 de oameni din Târnăveni și din comunele apropiate. La Târnăveni alimentarea a fost oprită 12 zile; în septembrie apa de la robinet tot nu era potabilă.