Născuți aiciROEN

Cine s-a născut aici

Scrie numele comunei, al orașului sau al satului tău. Afli cine s-a născut acolo dintre cei 33.874 de oameni pe care Wikidata, enciclopedia de date a Wikipediei, îi dă ca născuți pe pământul României de azi: ce au făcut, unde au murit și în ce limbi s-a scris despre ei.

12.226 din 27.149Dintre cei 27.149 de oameni născuți pe pământul României de azi care au articol în Wikipedia, 12.226 nu au niciunul în română (45%). Dintre aceștia, 7.079 sunt descriși în maghiară, alți 1.756 în germană și alți 323 în ebraică sau idiș.
Limba cu cele mai multe articole despre oamenii născuți acoloLa egalitate câștigă româna. Culoarea e mai stinsă unde sunt mai puțini oameni.

Alege o localitate din căutare sau de pe hartă. Aici apare registrul ei: fiecare om, cu anii, ce a făcut, unde a murit și limbile în care e descris.

Locurile ținute minte în altă limbă#

În 1918, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul erau de o jumătate de secol parte a Regatului Ungariei (Transilvania din 1867), iar Bucovina era a Austriei. În multe orașe și sate trăiau maghiari, germani, evrei, sârbi sau ucraineni. Wikipediile în maghiară, germană și ebraică au scris pe larg despre oamenii născuți în lumea lor de odinioară, chiar și acolo unde comunitățile s-au împuținat sau au plecat în secolul XX.

Regula a fost fixată înainte de numărătoare: o localitate intră în listă dacă are cel puțin cinci oameni născuți înainte de 1945 cu articol în Wikipedia, dacă cel puțin jumătate dintre ei au articol într-o limbă anume și dacă grupul care vorbea limba aceea e azi sub 5% din locuitori, la recensământul din 2021. O îndeplinesc 92 dintre cele 479 de localități care aveau destui oameni: 59 în maghiară, 27 în germană, patru în ebraică și două în alte limbi. Nu toate sunt urme ale unei comunități: la Sinaia, printre cei descriși în germană sunt regii Carol al II-lea și Mihai I, iar la Mangalia doi dintre cei șase sunt istorici ai cetății antice Callatis.

În germană

Satele șvăbești din Banat și cele săsești din Transilvania. La Lenauheim s-a născut poetul Nikolaus Lenau; satul îi poartă azi numele.

În maghiară

Orașele Banatului și ale Transilvaniei de sud, unde maghiarii au fost mulți până în 1918: Timișoara, Lugoj, Alba Iulia, Orăștie, Oravița.

În ebraică

Târgurile evreiești din Moldova: Moinești, Buhuși, Ștefănești, Târgu Neamț. De aici vin rabini, scriitori și politicieni israelieni, mulți descriși doar în ebraică. La Moinești s-au născut Tristan Tzara și Moses Rosen, rabin-șef al României din 1948 până în 1994.

În bulgară

Tulcea, oraș cu mulți bulgari în vremea otomană. Dintre cei 30 de oameni născuți acolo pe care îi descrie Wikipedia în bulgară, 18 au murit în Bulgaria, stat apărut în 1878, anul în care Dobrogea de nord a trecut la România.

Lipsă de date sau lipsă de articole?

Diferența nu vine în principal din date lipsă. În categoriile „oameni din” ale acelorași orașe (doar membrii lor direcți), Wikidata nu are loc de naștere pentru 5,0–8,5% dintre oamenii din Wikipedia în română și pentru 2,7–8,7% dintre cei din Wikipedia în maghiară. Diferența e în câți oameni a descris fiecare. Dintre cei 1.435 de oameni născuți la Cluj-Napoca care au articol în Wikipedia, 1.019 sunt descriși în maghiară și 354 în română.

Unde au murit#

Pentru 15.058 dintre oamenii din registru se știe și locul morții. 2.351 au murit în localitatea în care s-au născut, 2.026 la București, 4.136 în altă localitate din România și 6.545 în afara granițelor de azi (43%).

În afara granițelor de azi, cele mai multe morți sunt la Budapesta (2.025), Viena (311), Paris (156), Debrețin (109), New York City (91) și Seghedin (72). Pentru mulți, „departe” a fost aproape: cine s-a născut la Oradea în 1880 și s-a mutat la Budapesta înainte de 1918 nu a trecut nicio graniță de stat; granița s-a mutat după aceea între cele două orașe.

Locul morții lipsește mai des decât locul nașterii, iar unele Wikipedii îl completează mai des decât altele. Numerele arată doar ce s-a înregistrat.

Cum se citește#

  • Registrul e o copie din 8 noiembrie 2026 a tuturor oamenilor din Wikidata care au un loc al nașterii aflat azi în România: 33.874 de oameni din 2.450 de localități din 3.181. Wikidata e baza de date liberă care stă în spatele Wikipediei; oricine o poate completa.
  • Fiecare om e trecut la comuna sau orașul care cuprinde azi locul în care s-a născut. Cine are în Wikidata doar „România”, „Transilvania” sau un județ drept loc al nașterii nu apare, pentru că nu se poate spune în ce localitate s-a născut.
  • Limbile sunt Wikipediile care au un articol despre om. Articolele în idiș se numără la ebraică, iar cele în tătară crimeeană la turcă. Wikipediile scrise în cea mai mare parte de roboți (esperanto, araba egipteană, cebuano, waray și azera de sud) nu se numără. „Cei mai cunoscuți” sunt cei cu articole în cele mai multe limbi; sportivii se numără pe jumătate, pentru că au articole scurte în zeci de Wikipedii mici.
  • Limba unui articol nu spune ce etnie avea omul: Wikipedia în maghiară scrie și despre români, iar cea în română despre maghiari. Spune doar în ce limbă s-a scris despre el.
  • Pentru cei născuți după 1970, locul nașterii e adesea orașul cu maternitate, iar satul părinților rămâne în afara registrului. De aceea satele par să nu mai dea oameni cunoscuți după acel an.
  • Oamenii în viață născuți după 2006 apar doar dacă au deja articol în Wikipedia.
  • Cine are în Wikidata două locuri ale nașterii, în localități diferite, apare în amândouă, cu o notă. Când unul dintre ele e un sat anume, rămâne doar acela.
  • Lipsește cineva sau e trecut greșit? Fiecare rând duce la pagina lui din Wikipedia sau Wikidata, unde locul nașterii se poate corecta. Registrul se reface din Wikidata.

Surse