Toate nopțile, ca fire subțiri, de la 21:00 la 3:00; firul nopții de Înviere coboară sub celelalte după ora 23.

O descoperire în consumul de curent al țării, 2015–2026

Noaptea de Înviere în rețeaua electrică: ora la care România iese din casă

În noaptea de Paște, consumul de curent al întregii țări se desprinde între 23:00 și 23:30 de cursul obișnuit. În ora de după miezul nopții, ora slujbei, când oamenii sunt plecați de acasă după lumină, coboară mai adânc decât în orice altă noapte a anului: așa a fost în 7 din 11 ani. În 2020, cu bisericile închise, căderea a dispărut.

O noapte obișnuită#

Fiecare fir de aici e o noapte din România, de la nouă seara la trei dimineața. Firul arată cât se abate noaptea de felul în care trec de obicei nopțile din aceeași zi a săptămânii, în lunile din jur. Sâmbăta de 12 aprilie 2025 trece aproape de linia din mijloc: o noapte ca oricare alta.

Toate nopțile unui an#

Acestea sunt toate cele 365 de nopți ale anului 2025. Se strâng într-un mănunchi: o țară întreagă stinge luminile și televizoarele cam în același ritm, seară de seară.

Noaptea de Înviere#

Firul auriu e noaptea de 19 spre 20 aprilie 2025, noaptea de Înviere. Până pe la unsprezece nu se deosebește de celelalte. Apoi coboară și iese din mănunchi. În ora de după miezul nopții, România a consumat cu 321 MW mai puțin decât într-o sâmbătă obișnuită. Din cele 365 de nopți ale anului, nicio alta n-a coborât atât de jos.

Sfert de oră cu sfert de oră#

Din 2022, consumul e raportat din sfert în sfert de oră, așa că se vede și ora plecării. În fiecare an, firul începe să coboare între 23:00 și 23:30, când lumea iese din case spre biserică, și coboară repede până la miezul nopții, când preotul iese cu lumina și se aprind lumânările din mână în mână. Apoi rămâne jos până la ora trei, unde se opresc firele: unii stau la Liturghie, alții se culcă, iar nopțile de sărbătoare coboară oricum spre dimineață, cum coboară, puțin, în fiecare an și ajunul Rusaliilor. Rețeaua nu are cum să spună care dintre ele.

Doisprezece ani#

Același lucru, an de an, din 2015 încoace: pe ecran sunt toate cele 4.258 de nopți măsurate și cele douăsprezece nopți de Înviere. În 7 din 11 ani, nicio altă noapte n-a coborât mai adânc la miezul nopții, iar în ceilalți ani noaptea de Înviere n-a ieșit din primele 20. După o măsură mai simplă, ora de după miezul nopții comparată cu cele dinainte și de după, a fost prima a anului în 8 ani și între primele trei în toți cei 11.

Anul fără credincioși#

Cu o excepție netă: 2020. În aprilie 2020, în starea de urgență, slujba de Înviere s-a ținut fără credincioși, iar voluntarii parohiilor au dus lumina la porțile celor care au cerut-o. În noaptea aceea firul nu se desprinde la miezul nopții: în ora de după miezul nopții rămâne în mănunchi. Coboară abia spre dimineață, cum coboară, puțin, în fiecare an și ajunul Rusaliilor, o altă noapte de sărbătoare. Noaptea de Paște 2020 e pe locul 223 din 366: o noapte oarecare.

Ploaia#

Se vede și ploaia. Doar în două nopți de Înviere a plouat la miezul nopții în cel puțin două dintre cele opt mari orașe verificate: în 2019 și în 2021. Sunt anii în care firul a coborât cel mai puțin: locul 20 și locul 6, față de locurile 1–5 în anii fără ploaie (după măsura desenată; după cea simplă, anii ploioși ies pe locurile 3 și 1, deci indiciul ține doar pe măsura desenată). Doi ani sunt puțini, iar în 2021 erau încă reguli de pandemie, așa că e un indiciu, nu o dovadă.

Nu e ziua liberă#

Nu e nici efectul zilei libere. Rusaliile aduc și ele un weekend prelungit, dar fără slujbă la miezul nopții: în ajunul lor firul n-a coborât niciodată cât în noaptea de Înviere, în niciunul dintre cei 11 ani. Revelionul face invers. La miezul nopții țara e trează, iar firul urcă deasupra mănunchiului.

Caută o noapte care să bată Învierea#

Alege un an sau scrie o dată: o zi de naștere, o nuntă, o finală, un Revelion. Firul ei apare printre nopțile acelui an, cu locul pe care îl ocupă. Graficul răspunde la atingere: un clic pe un fir alege noaptea aceea.

Noaptea care începe pe

Nopțile de Înviere, an de an
Anul	Data	Locul în an	Căderea la miezul nopții	Ploaie
2015	12 aprilie	1 / 353	−193 MW	–
2016	1 mai	1 / 366	−171 MW	–
2017	16 aprilie	5 / 365	−141 MW	–
2018	8 aprilie	4 / 363	−144 MW	–
2019	28 aprilie	20 / 365	−90 MW	București, Cluj-Napoca, Craiova, Brașov
2020	19 aprilie	223 / 366	+16 MW	–
2021	2 mai	6 / 346	−141 MW	Timișoara, Craiova
2022	24 aprilie	1 / 355	−169 MW	–
2023	16 aprilie	1 / 364	−149 MW	–
2024	5 mai	1 / 366	−248 MW	–
2025	20 aprilie	1 / 365	−321 MW	–
2026	12 aprilie	1 / 284	−183 MW	–

Cât înseamnă 169 de megawați#

În anii obișnuiți, în ora de după miezul nopții, țara a consumat cu 90 până la 321 MW mai puțin decât într-o sâmbătă obișnuită, cu o valoare mediană de 169 MW. Asta înseamnă cam un sfert din ce dă o unitate de la Cernavodă, circa 706 MW electrici, iar în 2025 aproape jumătate.

Câți oameni înseamnă asta, rețeaua nu poate spune. O casă goală tot are frigiderul pornit, o biserică plină își aprinde toate luminile, iar cine rămâne acasă se uită la slujbă la televizor. Singurul număr public găsit e al Ministerului Afacerilor Interne, și e o estimare făcută dinainte, pentru pază: în 2024, ministerul aștepta peste 2,6 milioane de oameni la slujbele de Înviere. Pagina de aici nu transformă megawații în oameni.

Vecinii#

România nu e singură. Același test, făcut pe consumul vecinilor, fiecare în ora lui: în fiecare an, noaptea de Înviere e comparată cu sâmbetele de la cinci săptămâni înainte de Paștele catolic până la cinci săptămâni după cel ortodox, luând punctul cel mai jos dintre ora 23 și ora 1. Dacă ar fi întâmplare, o sâmbătă oarecare ar ieși cea mai joasă cam o dată la 9–16 ani. Regula, stabilită după o primă privire la anii 2015–2019 și înainte de calculul pe toți anii: o țară arată căderea dacă noaptea de Înviere iese cea mai joasă în cel puțin jumătate din anii măsurați.

Pe măsura aceasta, România iese în 9 din 11 ani (mai mult decât cele 7 de mai sus, unde noaptea era comparată cu toate nopțile anului, nu doar cu sâmbetele din jur). Grecia, în 10 din 11. Dar acolo căderea începe cu o oră mai devreme: în ora 23, consumul grecesc e deja cu 5,3 puncte sub o sâmbătă obișnuită, când cel românesc a coborât abia cu 1,3. În Bulgaria (4 din 10), Macedonia de Nord (4 din 11), Serbia (3 din 11) și Muntenegru (1 din 8), căderea apare doar în unii ani și nu trece pragul; Polonia, o țară catolică, ajunge și ea la 3 din 11.

În câți dintre anii măsurați a fost noaptea de Înviere ortodoxă cea mai joasă sâmbătă din jurul ei

Țări cu majoritate ortodoxă

România9/11

Paște catolic: 0/9

Grecia10/11

Paște catolic: 0/9

Bulgaria4/10

Paște catolic: 0/8

Serbia3/11

Paște catolic: 0/9 *

Macedonia de Nord4/11

Paște catolic: 0/9 *

Muntenegru1/8

Paște catolic: 0/6 *

Țări cu majoritate catolică

Polonia3/11

Paște catolic: 2/9 *

Croația2/11

Paște catolic: 2/9 *

Slovacia0/6

Paște catolic: 2/5

Slovenia2/10

Paște catolic: 0/9

Ungaria1/11

Paște catolic: 2/9 *

Italia2/11

Paște catolic: 7/9

Lituania1/9

Paște catolic: 3/7

ajunul Paștelui ortodox, un fir pe an ajunul Paștelui catolic, când e în altă zi orele 23–1

Ceasul datelor a fost verificat an de an după soare (producția solară e cea mai mare la amiaza solară). Anii în care era decalat cu mai mult de o jumătate de oră au fost scoși: Bulgaria 2026; Slovacia 2015–2019; Slovenia 2017; Lituania 2022–2023. * Fără producție solară în date, deci fără verificare: Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, și Polonia 2015–2019; Croația 2015–2018; Ungaria 2015–2019. O oră de decalaj ar muta căderea, nu ar șterge-o.

În țările catolice, noaptea de Înviere ortodoxă iese cea mai joasă în cel mult 3 ani (numărând și anii în care cele două Paști cad în aceeași zi). Italia are însă propria cădere, în noaptea Paștelui catolic: în 7 din 9 ani măsurați în care datele diferă. Dacă e slujba de Înviere de sâmbătă seara sau weekendul lung, rețeaua nu poate spune. Și o diferență față de România: în 2020, cu bisericile închise, căderea n-a dispărut în Grecia, Bulgaria, Macedonia de Nord și Serbia. Ce au făcut oamenii acolo în noaptea aceea, rețeaua nu poate spune.

Metoda#

Datele. Consumul total de energie electrică al României („Load”), așa cum îl publică Energy-Charts (Institutul Fraunhofer ISE), din datele platformei de transparență ENTSO-E, raportate de Transelectrica: din oră în oră între 2015 și 2021, din sfert în sfert de oră din 2022, până în noaptea de 19 octombrie 2026. În total 4.258 de nopți. Orele sunt ora României. Ceasul datelor a fost verificat în două feluri: producția solară are vârful la amiaza solară (la mai puțin de zece minute din 2022; înainte, cu date orare, la cel mult o jumătate de oră, cel mai departe în 2021, cu 28 de minute), iar vârful de seară al consumului, în zilele lucrătoare din aprilie și mai, cade la ora 21 în fiecare an, deci niciun an nu e decalat cu o oră întreagă.

Două măsuri, în ordinea în care au fost făcute. Prima, fixată înainte de orice clasament: consumul din ora de după miezul nopții comparat cu media orelor 23 și 1. Cu ea, noaptea de Înviere a coborât mai adânc decât toate cele zece sâmbete din jurul ei în 11 din 11 ani, apoi a fost comparată cu toate nopțile anului. O noapte de luni din octombrie 2026, în care consumul a coborât în trepte (ultima noapte a seriei, unde datele pot fi încă revizuite), a arătat că această măsură poate confunda o treaptă cu o cădere. De aceea a fost adăugată a doua măsură, cea desenată pe ecran: fiecare noapte e împărțită la propria oră 22 și comparată cu mediana nopților din aceeași zi a săptămânii, de la una la patru săptămâni înainte și după; valoarea ei e media din ora de după miezul nopții, în puncte procentuale ale consumului de la ora 22.

Ora plecării. Pentru 2022–2026, cu date din sfert în sfert de oră, ora la care firul începe să coboare e primul sfert de oră de după 22:45 în care noaptea de Înviere e cu cel puțin un punct sub mediana a opt sâmbete din jurul ei (la două–cinci săptămâni distanță), fiecare noapte raportată la propriul consum dintre 22:00 și 22:45. Punctul de pe grafic, unde firul iese din mănunchi, e locul în care trece sub cele mai joase 5% dintre nopțile anului. Nopțile lipsă: 2026 are date până pe 19 octombrie 2026; în 2015, 2021 și 2022 lipsesc între 10 și 19 nopți, iar clasamentele se fac între nopțile măsurate.

Verificările care puteau să o infirme. Ajunul Rusaliilor, un weekend liber fără slujbă la miezul nopții: noaptea de Înviere a coborât mai adânc în toți cei 11 ani, după ambele măsuri. Ajunul Paștelui catolic nu arată nicio cădere, iar ajunul Crăciunului una mică (cel mult 1,5 puncte în anii obișnuiți, față de o valoare mediană de 2,8 la Înviere). Anul 2020, cu bisericile închise: căderea lipsește. Vremea: ploaia la miezul nopții în opt orașe (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov, Galați), din reanaliza ERA5 prin Open-Meteo; „ploaie” înseamnă cel puțin 0,5 mm între orele 21 și 1 (sumele orare ale arhivei).

Ce se știa deja. Că Paștele e o zi cu consum foarte mic: Transelectrica a anunțat în 2025 un minim istoric, de circa 2.500 MW, în duminica de Paște, iar un studiu grecesc de prognoză descrie ziua de Paște ca pe una în care consumul scade continuu până la ora 15. Căderea de la miezul nopții, legată de slujbă, nu apare în nicio sursă găsită de o căutare în șase limbi (română, engleză, greacă, bulgară, sârbă, rusă), făcută pe 24 octombrie 2026. Asta nu dovedește că nu a mai observat-o nimeni.

Limite. Megawații nu se pot transforma în oameni. Ultimele zile ale seriei pot fi încă revizuite. Anul 2020 e un experiment natural, dar în aprilie 2020 și industria mergea încet; controlul care desparte slujba de zilele libere e ajunul Rusaliilor. Concluzia despre ploaie stă pe doi ani.

Datele, pentru oricine vrea să le refacă: toate nopțile, ca fișier JSON (pentru fiecare noapte: cu câți MW a fost consumul peste sau sub cel obișnuit în ora de după miezul nopții, a doua măsură, locul în an, numărul de nopți din an și firul desenat, în zecimi de punct).

Surse

Următoarea noapte de Înviere e cea de sâmbătă, 1 mai 2027, spre duminică. Între 23:00 și 23:30, rețeaua va ști din nou.