mariuscomper.uk RO EN

O noapte de iunie, la o oră după apus

O lumină de verandă poate stinge o pajiște.

Femela licuriciului își cheamă perechea cu o lumină verzuie, din iarbă. Un bec de verandă nu îi acoperă semnalul cu zgomot: îl face greu de văzut, de la zeci de metri. Apasă butonul și privește pajiștea cu becul aprins și cu becul stins.

Scena e o ilustrație, nu o măsurătoare: pragurile de lumină vin din studiile pe Lampyris noctiluca citate mai jos. În iarbă strălucesc femelele; în aer clipesc masculii de Luciola.

Ce spune știința

Cât de puțină lumină ajunge ca să strice o întâlnire

La licuriciul comun (Lampyris noctiluca), femela nu are aripi. Seara se cațără pe un fir de iarbă și strălucește două-trei ore; masculul zboară deasupra și o caută după lumină. Toată întâlnirea depinde de un singur lucru: ca lumina ei să fie cea mai puternică din jur.

  1. 0,008–0,02lux · atât de întuneric era în locurile neluminate din studiul belgian. Acolo, aproape fiecare femelă își găsea perechea din prima noapte (Van den Broeck și colab., 2021).
  2. 0,02–0,1lux · pragul de la care șansa de a atrage un mascul începe să scadă. Sub acest prag, toate femelele au încetat să lumineze după o noapte, semn că se împerecheaseră. Peste el, unele au strălucit degeaba până la 15 nopți (același studiu).
  3. 0,027lux · de la acest nivel, lumina albă de LED îi încurcă deja pe masculi când își caută perechea (Van den Broeck și colab., 2021, experiment separat).
  4. ~0,1lux · atâta lumină împrăștiată au măsurat cercetătorii până la 100 de metri de felinarele stradale.
  5. 1,5lux · femelele își amână strălucirea sau renunță la ea. Nu se mută din lumină, deși câțiva metri le-ar ajuta (Elgert și colab., 2020).
  6. 10lux · în experimentele mai vechi ale lui Dreisig (1978), femelele nu mai străluceau deloc.
  7. 11,6–20,8lux · măsurat chiar sub două felinare stradale din zona studiului belgian.
  8. 100–4.315lux · o expunere scurtă, la începutul serii, îi face pe masculi să pornească mai târziu în căutare și să-și găsească mai rar perechea. La 10 lux nu s-a văzut niciun efect (Van den Broeck și colab., 2026).

De ce nu ajunge un bec galben

Lumina albă și cea albastră fac cel mai mult rău: sub ele, momelile care imitau femelele au atras cei mai puțini masculi; sub galben (575 nm) și roșu (625 nm), mai mulți (Kivelä și colab., 2023). Concluzia simplă ar fi „schimbă becul cu unul galben”. Doi ani mai târziu, aceeași echipă a arătat și că masculii zboară spre lumina galbenă și roșie, pentru că seamănă cu strălucirea femelei, și se îndepărtează de cea albă (Kivelä și colab., 2025). Un bec galben poate deveni o capcană. Autorii trag concluzia că simpla schimbare a culorii are efect limitat; soluția rămâne mai puțină lumină, orientată în jos și folosită doar cât e nevoie.

Și masculii suferă direct. Într-un labirint în formă de Y, cu cât lumina albă era mai puternică, cu atât mai puțini masculi ajungeau la LED-ul care imita o femelă, iar cei care ajungeau stăteau mai mult cu capul ascuns sub scutul de pe torace (Moubarak și colab., 2023). Bird și Parker (2014) arătaseră deja că și niveluri mici de lumină albă îi pot împiedica să găsească femelele.

Ce înseamnă pentru o curte

Un felinar stradal dă 11–21 lux la bază și încă în jur de 0,1 lux la o sută de metri, adică peste pragul la care femelele încep să rateze întâlnirea. Un bec de verandă e mai slab, dar stă mai aproape de iarbă. Cât ajunge exact pe pajiștea ta, nu se poate spune fără un luxmetru: depinde de bec, de abajur și de distanță. Ce se știe sigur e că pragul e foarte jos și că lumina ajunge mult mai departe de gard.

Studiile sunt făcute în Belgia, Finlanda și Marea Britanie, pe Lampyris noctiluca, care trăiește și în România. Cât de mare e efectul într-o anumită grădină depinde de lumina de acolo.

România în date

Unde au fost văzuți licurici în România

Catalogul internațional GBIF are 86 de înregistrări de licurici din România. 75 au coordonate și apar pe hartă, fiecare punct exact acolo unde a fost înregistrat.

Lampyris noctiluca · 53 Luciola lusitanica · 11 Phosphaenus hemipterus · 6 Lampyris zenkeri · 3 specie neidentificată · 2

Harta arată unde au fost oameni care au fotografiat și au raportat licurici, nu unde trăiesc licuricii. Un județ gol nu înseamnă un județ fără licurici.

Județul tău

Alege un județ ca să vezi câte înregistrări are pe hartă.

Înregistrările în GBIF

În ce lună au fost văzuți

ianiunie: 20 · iulie: 18dec

Câte înregistrări pe an

20062024–2026: 462026

Peste jumătate din înregistrări sunt din ultimii trei ani, de când oamenii fotografiază cu telefonul și încarcă pe iNaturalist. Pentru 2026 sunt incluse înregistrările de până la 15 noiembrie.

Seara ta de iunie

Ce poți face într-o singură seară

  1. Alege o seară caldă din iunie sau iulie. Din aceste luni provin cele mai multe înregistrări din România: 20 în iunie, 18 în iulie. Femelele strălucesc de la căderea serii, două-trei ore.
  2. Stinge luminile albe din curte (veranda, terasa, poarta, reflectorul) măcar o oră. Nu le reduce intensitatea: stinge-le.
  3. Dacă ai nevoie totuși de lumină, folosește o lampă slabă, joasă, cu abajur care o îndreaptă în jos, și aprinde-o doar cât stai afară. Un bec galben sau roșu ajută femelele, dar îi atrage pe masculi. Doar întunericul e sigur.
  4. Lasă lanterna albă în buzunar. Dacă îți trebuie una, acoperă-o cu folie roșie și ține-o îndreptată în jos.
  5. Nu-i prinde în borcan. O femelă închisă nu-și mai poate chema perechea, iar sezonul ei de strălucire ține doar câteva nopți.
  6. Fotografiază și raportează pe iNaturalist. Aproape două treimi din punctele de pe hartă au ajuns acolo așa, de la oameni care au ieșit seara în curte.

Metodă și surse

Ce se știe și ce nu se știe

Datele GBIF

  • Interogare la GBIF pe 15 noiembrie 2026: familia Lampyridae (codul taxonului în GBIF: 4737), țara România. Rezultat: 86 de înregistrări, dintre care 75 cu coordonate. Fiecare punct a fost verificat pe conturul județelor: toate cele 75 de puncte se află în interiorul țării. Interogarea poate fi repetată prin API-ul GBIF.
  • Pe specii, din toate cele 86: Lampyris noctiluca 53, Luciola lusitanica 22 (dintre care 11 exemplare de muzeu fără coordonate), Phosphaenus hemipterus 6, Lampyris zenkeri 3, neidentificate până la specie 2.
  • Surse: iNaturalist Research-grade Observations 55 (DOI 10.15468/ab3s5x), ZOBODAT 10 (10.15468/ynjblx), izeltlabuak.hu 7 (10.15468/rsmdu9), colecția de coleoptere G. Polentz 6 (10.15468/kjhwte), colecția R. Scholz 5 (10.15468/sanstd), Observation.org 2 (10.15468/5nilie), NABU|naturgucker 1 (10.15468/uc1apo). Datele rămân ale surselor; cele mai multe seturi sunt sub licența CC BY-NC 4.0. Pagina publică doar numărători și puncte pe hartă.
  • Harta arată unde s-a raportat, nu unde trăiesc licuricii. Cluj (12), Hunedoara (11), Constanța (10) și Caraș-Severin (9) sunt în frunte pentru că acolo au raportat mai mulți oameni. Lipsa înregistrărilor nu înseamnă că specia lipsește.
  • Lunile și anii din grafice se referă la toate înregistrările care au lună (67) sau an (72). Graficul anilor începe în 2006; cele 7 exemplare datate dinainte (1897, 1904, 1932) sunt descrise separat.

Precizări

  • Scena de la început e o ilustrație construită după pragurile publicate, nu măsurătoarea unei pajiști anume. În ilustrație, licuricii luminați de bec devin treptat mai greu de văzut: așa arată ilustrația că semnalul lor nu se mai vede, nu că lumina lor ar scădea cu adevărat.
  • Studiile sunt făcute în Belgia, Finlanda și Marea Britanie, pe Lampyris noctiluca. Specia trăiește și în România, dar efectul exact dintr-un anumit loc depinde de lumina de acolo.
  • Lumina artificială nu e singura cauză a declinului licuricilor: contează și pierderea habitatului și pesticidele. Pagina vorbește despre lumină pentru că e partea pe care o poate schimba oricine, într-o seară.

Surse

  • Van den Broeck M., De Cock R., Van Dongen S., Matthysen E. (2021). Blinded by the Light: Artificial Light Lowers Mate Attraction Success in Female Glow-Worms (Lampyris noctiluca L.). Insects 12(8):734. DOI 10.3390/insects12080734.
  • Van den Broeck M., De Cock R., Van Dongen S., Matthysen E. (2021). White LED light intensity, but not colour temperature, interferes with mate-finding by glow-worm (Lampyris noctiluca L.) males. Journal of Insect Conservation 25:339–347. DOI 10.1007/s10841-021-00304-z.
  • Van den Broeck M., Van Daele K., De Cock R., Matthysen E. (2026). Temporary exposure to bright artificial light delays mate-searching and lowers mate-finding success in male glow-worms. Journal of Insect Conservation 30(4):66. DOI 10.1007/s10841-026-00805-9.
  • Elgert C., Hopkins J., Kaitala A., Candolin U. (2020). Reproduction under light pollution: maladaptive response to spatial variation in artificial light in a glow-worm. Proceedings of the Royal Society B 287:20200806. DOI 10.1098/rspb.2020.0806.
  • Kivelä L., Elgert C., Lehtonen T.K., Candolin U. (2023). The color of artificial light affects mate attraction in the common glow-worm. Science of the Total Environment 857:159451. DOI 10.1016/j.scitotenv.2022.159451.
  • Kivelä L., Elgert C., Lehtonen T.K., Candolin U. (2025). Mitigating the light pollution problem via spectral adjustment: color-biased phototaxis in male glow-worms. Oecologia 207(8):133. DOI 10.1007/s00442-025-05768-3.
  • Moubarak E.M., David Fernandes A.S., Stewart A.J.A., Niven J.E. (2023). Artificial light impairs local attraction to females in male glow-worms. Journal of Experimental Biology 226(11):jeb245760. DOI 10.1242/jeb.245760.
  • Bird S., Parker J. (2014). Low levels of light pollution may block the ability of male glow-worms (Lampyris noctiluca L.) to locate females. Journal of Insect Conservation 18:737–743. DOI 10.1007/s10841-014-9664-2.
  • Dreisig H. (1978). The circadian rhythm of bioluminescence in the glowworm, Lampyris noctiluca L. Behavioral Ecology and Sociobiology 3:1–18. DOI 10.1007/BF00300044 (citat după Van den Broeck și colab., 2021).
  • GBIF.org (15 noiembrie 2026), Lampyridae, România; seturile de date și DOI-urile sunt enumerate mai sus.
  • Contururi de județe: geoBoundaries ROU ADM1 (CC BY 4.0). Fonturi: Fraunces, Newsreader, IBM Plex Mono (SIL Open Font License).