Nopțile care nu se mai răcesc: nopțile tropicale din fiecare localitate a României, 1950–2026

#Unde s-au înmulțit nopțile tropicale

Fiecare pătrățel are cam 11 × 8 km: e media nopților tropicale pe vară în acel loc. Pornește anii și urmărește cum se întinde chihlimbarul din lunca Dunării și de pe litoral spre Bărăgan, Oltenia și vestul țării. Dealurile și munții rămân în umbră: la Brașov, media pe 2016–2025 e 0, la Cluj-Napoca 0,3.

Un clic pe hartă alege localitatea de acolo.

Orașele, unul câte unul

#Câți oameni stau acum în calea nopților calde

Socoteala pornește de la oamenii de azi (recensământul din 2021) și de la verile fiecărei perioade. Cu climatul din 1961–1990, 4,5% dintre ei ar fi stat unde o vară aducea în medie cinci nopți tropicale sau mai multe. Cu verile din 2016–2025, 31%. La zece nopți sau mai multe: 2,0%, apoi 20%.

Rezultatul e sensibil la un singur loc, Bucureștiul, unde trăiește un român din unsprezece. Socotit în pătratul de la marginea de nord (Băneasa), unde e stația meteo, e 31%; socotit în pătratul din centru, pe care îl folosește și căutarea, urcă la 40%. Pagina dă numărul mai mic.

Pentru 33% dintre oameni, o noapte tropicală e încă un lucru rar în grilă: mai puțin de una pe vară în 2016–2025. Cei mai mulți trăiesc în zone de deal și de munte, unde grila prinde mai puține nopți tropicale decât stațiile (mai jos). Pentru ei, pagina arată și cea mai caldă noapte a verii: a urcat în toate cele 138 de orașe din acest grup.

#Cât de mult te poți baza pe aceste numere

Grila (E-OBS, 0,1°) e o hartă a temperaturilor construită din stațiile meteo. A fost comparată noapte de noapte cu 25 de stații din România care intră în grilă. În 1991–2025, din cele 7.342 de nopți tropicale măsurate la aceste stații, grila a arătat ca tropicale 6.510 (89%). Dintre cele 6.691 de nopți pe care grila le arată tropicale, 181 nu au fost tropicale la stație.

De regulă, grila numără mai puțin decât stațiile, iar în trecut și mai puțin (a arătat 82% în 1961–1990) și mult mai puțin pe dealuri: la Râmnicu Vâlcea a arătat 69 din 162, la Cluj-Napoca 6 din 12. Uneori numără mai mult: la Craiova, 382 față de 330 la stație. Stațiile arată aceeași creștere ca grila: la cele 21 de stații cu măsurători aproape complete în ambele perioade, 4,2 nopți tropicale pe vară în 1961–1990 și 9,8 în 1991–2025 (grila, în aceleași nopți: 3,5 și 8,9).

Stațiile acestea sunt chiar cele din care e făcută grila, deci comparația nu e o verificare independentă. Două stații de aeroport nu intră în grilă: Timișoara și Suceava, cu măsurători rare. Acolo, în 1991–2025, din 27 de nopți tropicale la stații, grila a arătat 14 (52%); la Suceava, 1 din 8. Eșantionul e mic, dar spune același lucru: numerele grilei sunt mai degrabă prea mici decât prea mari.

Anii 1950 sunt cei mai nesiguri. Seriile de la Galați și Constanța intră în grilă abia din 1961: pentru anii dinainte, grila a arătat la Galați 15 din 51 de nopți tropicale ale stației, la Constanța 71 din 127, la Sulina 36 din 92. La toate cele 13 stații cu date, 63% în 1950–1960. De aceea, perioada de comparație începe în 1961.

Stație cu stație, 1991–2025

* stație care nu intră în grilă (verificare independentă).

#Metoda

Pentru fiecare pătrat de 0,1° (cam 11 × 8 km) din România s-au luat minimele zilnice din 1 iunie până în 31 august, din 1950 până în 2025. O noapte e tropicală dacă minima zilei e de cel puțin 20 °C; vara, minima cade aproape mereu noaptea, iar meteorologii numără nopțile tropicale chiar așa (indicele TR20). Numărul nopților tropicale, cel mai lung șir și cea mai caldă noapte (indicele TNx) sunt calculate pentru fiecare vară completă.

Perioadele de comparație au fost fixate înainte de calcul: 1961–1990 față de 2016–2025. „Ultimele cinci veri” înseamnă 2021–2025. Copilăria înseamnă verile de la 5 la 14 ani. Vara 2026 vine dintr-un fișier preliminar, cu mai puține stații; e arătată, dar nu intră în nicio medie.

Fiecare localitate e citită în pătratul ei; localitățile de pe malul mării sau al Dunării care cad pe apă iau cel mai apropiat pătrat de uscat. Pentru oameni s-a folosit populația fiecărei comune și a fiecărui oraș la recensământul din 2021, cu Bucureștiul în pătratul de la Băneasa.

Pagina nu publică temperaturile măsurate, doar clasele nopților (sub 16, 16–18, 18–20, 20–22, 22–24, 24 °C și peste) și cea mai caldă noapte a fiecărei veri, rotunjită la un sfert de grad.

O reanaliză (ERA5-Land) a dat, în interior, de până la cinci ori mai multe nopți tropicale decât grila verificată pe stații (la Craiova, 47,2 pe vară în 2021–2025 față de 18,6), așa că a fost lăsată deoparte.

#Surse

• E-OBS v34.0e, temperatura minimă zilnică, grilă 0,1° (Copernicus C3S / ECA&D)
• Cornes et al. 2018, An Ensemble Version of the E-OBS Temperature and Precipitation Datasets, JGR Atmospheres
• Politica de date ECA&D și E-OBS
• Lista surselor de stații ECA&D pentru temperatura minimă
• NOAA GHCN-Daily, stațiile din România
• Indicii ETCCDI (TR20, TNx)
• INS, Recensământul populației și locuințelor 2021
• Noaptea care nu se mai răcește (pagina-explicație)
• Ultimul îngheț de primăvară, pe localități (aceeași grilă)
• Clima bunicilor

Mențiunea cerută de ECA&D: „We acknowledge the E-OBS dataset and the data providers in the ECA&D project (https://www.ecad.eu).” Cornes, R., G. van der Schrier, E.J.M. van den Besselaar și P.D. Jones, 2018: An Ensemble Version of the E-OBS Temperature and Precipitation Datasets, J. Geophys. Res. Atmos., 123. Datele E-OBS sunt folosite pentru educație, necomercial.