Reologia sticlei și a fluidelor lente · 1927–2026
Nouă picături într-un secol
Dacă lovești o bucată de smoală cu ciocanul la temperatura camerei, se sfărâmă instantaneu în așchii lucioase, exact ca sticla. Dacă o lași într-o pâlnie sub propria greutate, curge ca un lichid newtonian de 230 de miliarde de ori mai vâscos decât apa. Din 1927 până astăzi, din pâlnia Universității din Queensland au căzut doar nouă picături.
Reometrul din Queensland
În 1927, profesorul Thomas Parnell a încălzit un eșantion de smoală de huilă și l-a turnat într-o pâlnie de sticlă sigilată, lăsându-l trei ani să se așeze și să scape de bulele de aer. În octombrie 1930 a tăiat tija inferioară a pâlniei, deschizând calea gravitației.
Urmărește cum picătura se formează la capătul tijei de 9,4 milimetri și se îngustează înainte de desprindere.
Simularea folosește ca scară cele 161 de luni ale picăturii a noua; forma și momentul căderii celei de-a zecea nu sunt predicții.
Stadiul de deformare
Faza 3: Gâtul capilar (Anii 9–13)
Instabilitatea Rayleigh-Plateau subțiază gâtul superior într-un filament fin de smoală, în timp ce bulbul inferior atârnă suspendat.
Cronologia celor nouă căderi
Până în 1988, laboratorul de fizică din Brisbane a funcționat fără aer condiționat. Verile toride din Queensland încălzeau clădirea la peste 30°C, scăzând viscozitatea smolei și menținând intervalul dintre picături la o medie de opt ani și două luni. Odată cu instalarea climatizării la 21–22°C, timpul de formare a crescut la peste doisprezece ani.
Apasă pe oricare dintre intrări pentru a vedea detaliile fiecărei căderi:
University of Queensland · ABC News, 8 November 2026
Numărul Deborah și scara materiei
Comportamentul smolei depinde de timpul în care este observată. În reologie, această relație este cuantificată prin numărul Deborah (\(De = \tau / T_{\text{obs}}\)), raportul dintre timpul de relaxare internă al moleculelor (\(\tau \approx 10^5\) secunde, adică aproximativ o zi) și scara temporală a evenimentului (\(T_{\text{obs}}\)).
La impactul scurt cu un ciocan (\(T_{\text{obs}} \approx 1\text{ ms}\)), numărul Deborah depășește \(10^8\), iar materialul reacționează prin fractură sticloasă rigidă. Sub forța gravitațională exercitată pe parcursul unui deceniu (\(T_{\text{obs}} \approx 3 \times 10^8\text{ s}\)), numărul Deborah coboară la \(0,0003\), iar structura moleculară are timp să curgă liber.
Timpii din tabel sunt o comparație idealizată: se obțin înmulțind viscozitatea cu același factor, pornind de la 0,1 secunde pentru apă. Pentru manta, 10²³ secunde înseamnă aproximativ 3,17 × 10¹⁵ ani. Comparația nu prezice scurgerea efectivă a gheții sau a mantalei printr-un orificiu.
| Substanță | Viscozitate dinamică (\(\text{Pa}\cdot\text{s}\)) | Timp în comparația idealizată | Comportament mecanic |
|---|---|---|---|
| Heliu lichid (He II, 2 K) | 1,0 × 10⁻⁵ | 0,001 secunde | Superfluiditate cu rezistență internă aproape nulă |
| Apă pură (20°C) | 1,0 × 10⁻³ | 0,1 secunde | Referința de bază a fluidității cotidiene |
| Ulei de măsline (20°C) | 8,4 × 10⁻² | 8,4 secunde | De 84 de ori mai vâscos decât apa |
| Miere polifloră (20°C) | 1,0 × 10¹ | 16 minute și 40 de secunde | De 10.000 de ori mai vâscoasă decât apa |
| Pastă de dinți (în repaus) | 1,0 × 10² | 2 ore și 46 de minute | Fluid plastic Bingham: curge doar sub presiune mecanică |
| Smoală de huilă (Parnell, 20°C) | 2,3 × 10⁸ | 729 de ani | De 230 de miliarde de ori mai vâscoasă decât apa; solid casant la șoc |
| Gheață glaciară (-5°C) | 1,0 × 10¹³ | 31,7 milioane de ani | Curgere plastică lentă pe versanții văilor montane |
| Mantaua superioară terestră | 1,0 × 10²¹ | aproximativ 3,17 × 10¹⁵ ani | Convecție termică în rocă solidă ce deplasează continentele |
Ceasul de smoală al vieții tale
Cât de mult s-a mișcat pâlnia din Queensland de când te-ai născut? Introdu anul nașterii pentru a calcula câte picături au căzut de-a lungul vieții tale.
2 picături
În cei 31 de ani de viață ai tăi, pâlnia de smoală din Queensland a picurat de exact 2 ori. Picătura a zecea se formează de la ultima cădere, în aprilie 2014.
Universitatea din Queensland datează atingerea picăturii a opta pe 12 aprilie 2014, pe baza filmării; 17 aprilie este data comunicatului. Separarea tijei a urmat pe 24 aprilie, la schimbarea paharului. University of Queensland, 10 November 2014.
Notă de calcul și surse
Măsurătorile de viscozitate și geometria pâlniei provin din lucrarea de referință a lui R. Edgeworth, B. J. Dalton și T. Parnell, „The pitch drop experiment”, European Journal of Physics 5 (1984): 198–200, precum și din jurnalele de laborator ale Universității din Queensland actualizate de John Mainstone și Andrew White (2014–2026). Debitul volumetric este calculat prin ecuația Hagen-Poiseuille pentru curgere laminară: \(Q = \frac{\pi \rho g h r^4}{8 \eta L}\), cu raza tijei \(r = 4,7\text{ mm}\), lungimea tijei \(L = 30\text{ mm}\) și densitatea smolei \(\rho = 1.100\text{ kg/m}^3\).