Violența domestică · cele 179 de judecătorii, 2024–2026

Ordinul de protecție, instanță cu instanță: cât de des îl dau judecătoriile din România și cât de repede răspund

Între ianuarie 2024 și decembrie 2025, judecătoriile au primit peste 51.000 de cereri de ordin de protecție. Când persoana agresată cere singură, primește ordinul în 65% dintre cererile judecate pe fond. Media ascunde diferențe mari. La Judecătoria Arad s-au încheiat cu ordin 80% din cele 470 de cereri depuse de persoana agresată și judecate pe fond; la Judecătoria Brașov, 45% din 468. Diferențele se păstrează de la un an la altul.

Caută judecătoria

Cererea se depune la judecătoria de care ține domiciliul sau reședința victimei, ori locul unde s-a petrecut violența. Poți alege și din grafic sau de pe hartă.

Alege o judecătorie ca să vezi cum au fost judecate cererile depuse acolo.

Fiecare punct este o judecătorie

Ce proporție dintre cererile depuse de persoanele agresate, judecate pe fond în 2024–2025, s-au încheiat cu ordin, față de câte au fost. Banda gri arată cât se poate abate o instanță de media țării doar din întâmplare.

admite mai des decât ar explica întâmplareaîn banda întâmplăriiadmite mai rarbanda (99,8%)

Harta celor 179 de judecătorii

Culoarea arată cât de des admite fiecare judecătorie cererile depuse de persoanele agresate, față de media țării (65%); mărimea punctului, câte cereri a judecat pe fond. Apasă pe un punct ca să alegi judecătoria.

admite mai raradmite mai des· punctul mai mare: mai multe cereri

Sărăcia nu explică diferențele dintre judecătorii

O cititoare a întrebat ce se vede dacă harta ordinelor e pusă peste harta sărăciei. Pentru asta, fiecare judecătorie a primit zona pe care o judecă: orașele și comunele trecute în dreptul ei în hotărârea de guvern care stabilește circumscripțiile instanțelor. Peste fiecare zonă stă indicele dezvoltării umane locale (IDUL 2018, calculat de sociologul Dumitru Sandu), care adună educația, speranța de viață, locuințele și legătura cu orașele. Cu cât e mai mic, cu atât locul e mai sărac.

În clasamentul dezvoltării celor 170 de zone de judecătorie, Aradul ocupă locul 11, iar Brașovul locul 8. Sunt aproape la fel de prospere, dar stau la capetele opuse ale țării când vine vorba de ordine: Aradul admite 80% dintre cererile depuse de persoanele agresate și judecate pe fond, Brașovul 45%.

Regula se vede și în mare. Împărțită în trei părți cu aproape aceeași populație, câte circa 5,9 milioane de oameni, țara arată așa: în treimea cea mai săracă, cererile victimelor se admit în 65% din cazurile judecate pe fond; în cea de mijloc, în 68%; în cea mai dezvoltată, în 63%. Răspunsul în cel mult trei zile vine la fel de des: în 76% din cazuri în treimea cea mai săracă, în 76% în cea mai dezvoltată.

Fiecare punct este zona unei judecătorii

Spre stânga, zonele mai sărace; spre dreapta, cele mai dezvoltate. Pe verticală, ce proporție dintre cererile depuse de persoanele agresate și judecate pe fond s-au încheiat cu ordin în 2024–2025. Dacă zonele sărace ar primi ordinul mai rar sau mai des, norul de puncte ar urca sau ar coborî spre dreapta. Stă pe loc.

admite mai des decât ar explica întâmplareaîn banda întâmplăriiadmite mai rar

Singura diferență care se vede la prima privire este numărul cererilor. În zonele mai sărace s-au depus în 2025 ceva mai multe cereri la 10.000 de locuitori (18,9, față de 15,4 în cele mai dezvoltate). Când compari însă judecătorii din același județ, diferența dispare (corelație 0,00), așa că nu poate fi pusă pe seama sărăciei.

Ce prezice, atunci, cât de des admite o judecătorie? Propriul ei trecut. Pe o scară de la −1 la 1, rata unei instanțe din 2024 se potrivește cu rata ei din 2025 la 0,58. Sărăcia zonei pe care o judecă se potrivește cu ea la −0,05, aproape zero. Diferențele dintre judecătorii urmează instanța, nu sărăcia zonei.

Treimile au aproape aceeași populație. De aceea treimea cea mai dezvoltată are doar 23 de zone, mai ales orașe mari și Bucureștiul, iar cea mai săracă are 79 de zone. Comparația este între zone, nu între oameni: nu spune nimic despre o femeie săracă dintr-o zonă bogată sau invers. Cele opt judecătorii ale căror cereri nu apar pe portal sunt lăsate deoparte (vezi „Ce nu arată datele”).

Aceeași țară, două hărți

Cât de dezvoltată e zona

mai săracămai dezvoltată

Cât de des se admite ordinul

admite mai raradmite mai des

Fiecare formă e zona unei judecătorii, după hotărârea de guvern. În stânga, culoarea arată locul zonei în clasamentul celor 170, de la cea mai săracă la cea mai dezvoltată. Bucureștiul apare ca o singură zonă, pentru că indicele are o singură valoare pentru tot orașul. Gri: sub 30 de cereri judecate pe fond. Apasă pe o zonă ca să alegi judecătoria; cele șase judecătorii din București se aleg din căutare. Hașurat: judecătorii ale căror cereri nu apar pe portal.

Legea cere un răspuns în 72 de ore. 76% dintre cererile depuse de persoana agresată îl primesc în trei zile

Legea 217/2003, art. 42 alin. (9): „Soluționarea cererilor nu poate depăși un termen de 72 de ore de la depunerea cererii”. Singura excepție este cererea care urmează unui ordin de protecție provizoriu dat de poliție; atunci ordinul provizoriu se prelungește de drept până la hotărâre.

Dintre cererile depuse de persoana agresată (nu de procuror), 76% au primit hotărârea în cel mult trei zile calendaristice de la depunere. Mediana este de două zile. 12% dintre cereri au așteptat șase zile sau mai mult. Portalul nu arată dacă înaintea unei cereri a existat un ordin provizoriu al poliției; cele mai multe ordine provizorii ajung însă la instanță prin procuror (vezi mai jos).

31.095 de cereri depuse de persoana agresată în 2024–2025 și soluționate. Portalul dă ora depunerii, dar numai ziua hotărârii, de aceea măsura este „cel mult trei zile calendaristice”, o aproximare care poate include și hotărâri pronunțate după 72 de ore.

Diferențele dintre instanțe sunt mari. Dintre cele 145 de judecătorii cu cel puțin 30 de astfel de cereri, 11 au răspuns în trei zile la mai puțin de jumătate dintre cereri (la șapte, diferența față de jumătate depășește marja statistică), iar 32 la peste nouă din zece (14 dincolo de marja statistică). Cele mai lente: Onești (28%), Strehaia (30%), Sectorul 1 București (34%), Drobeta-Turnu Severin (35%), Timișoara (37%).

Când cererea vine de la procuror, se admite în nouă din zece cazuri

Din 2018 (Legea 174/2018), polițistul care constată un risc iminent poate da pe loc un ordin de protecție provizoriu, valabil cinci zile. Procurorul îl confirmă și cere instanței un ordin de protecție în numele victimei. Procurorul poate cere ordinul și fără un ordin provizoriu înainte.

Cererile depuse de procuror se admit în 89% din cazurile judecate pe fond (13.282 de cereri), față de 65% când persoana agresată cere singură. Datele nu permit separarea efectului probelor, al gravității cazurilor și al practicii instanțelor.

În ianuarie–octombrie 2025, Poliția a raportat 4.610 ordine emise de instanțe pornind de la ordine provizorii; portalul dă 5.015 cereri ale procurorului admise în aceeași perioadă. Cele mai multe cereri ale procurorului urmează deci unui ordin provizoriu, caz în care ordinul provizoriu se prelungește până la hotărâre și termenul de 72 de ore nu se aplică. 54% dintre cererile procurorului au primit totuși hotărârea în trei zile; mediana este de trei zile.

18% dintre cererile soluționate se încheie cu renunțarea victimei

8.861 de cereri din 2024–2025 s-au încheiat prin renunțare: 15% dintre cele depuse de persoana agresată și 23% dintre cele depuse de procuror. Hotărârea nu spune de ce.

Legea 232/2025 a abrogat, din 19 decembrie 2025, articolul 43 din Legea 217/2003, care permitea victimei să renunțe și la cererea făcută în numele ei de procuror; articolul este citat în 1.326 din cele 8.861 de hotărâri de renunțare din 2024–2025. Printr-o decizie din 22 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial pe 16 septembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că victima poate renunța în continuare și la cererea făcută de procuror în numele ei. În cererile depuse în 2026 și soluționate până la 23 octombrie 2026, renunțările sunt 22% la cererile procurorului și 13% la cele depuse de persoana agresată, apropiate de proporțiile din 2024–2025.

Ce cuprinde ordinul și cât durează

În textul scurt al hotărârilor de admitere, cea mai des menționată măsură este obligația agresorului de a păstra o distanță minimă față de victimă (84% dintre rezumate). Interdicția oricărui contact apare în 29%, iar evacuarea temporară a agresorului din locuință în 25%. Rezumatele publicate pe portal sunt păstrate aici până la 600 de caractere, iar o mențiune nu dovedește întotdeauna că măsura a fost dispusă; procentele sunt aproximative.

Legea permite un ordin de până la 12 luni; din martie 2026, până la 24 de luni dacă împotriva aceluiași agresor a mai fost emis un ordin, expirat în ultimii cinci ani. În cele 18.782 de rezumate din care se poate citi durata, mediana este de șase luni; 17% ajung la 12 luni, iar 34% durează cel mult trei luni.

Persoanele care cer ordinul sunt în 78% din cazuri femei, iar persoanele împotriva cărora se cere sunt în 92% bărbați (după forma cuvintelor „reclamanta”, „pârâtul” din hotărâre: 37.362 de cereri în care se poate citi sexul celui care cere, 42.779 de cereri în care se poate citi sexul celui împotriva căruia se cere). Aceste trei paragrafe vin din textul scurt al hotărârii și nu fac parte din testele fixate dinainte, descrise mai jos.

Cererile cresc: 26.961 de cereri în primele nouă luni din 2026, față de 21.506 în aceleași luni din 2025

În ianuarie–septembrie 2026 au fost cu 25% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Anul 2024 nu intră în comparație, pentru că portalul dă pentru el mai puține dosare decât a raportat Poliția. Și linia telefonică a ANES pentru violență domestică, discriminare de gen și trafic de persoane a primit cu aproape 40% mai multe apeluri în prima jumătate a lui 2026 decât cu un an înainte.

Cereri înregistrate pe lună la toate judecătoriile, din ianuarie 2025 până la ultima lună încheiată (septembrie 2026).

Toate judecătoriile

Cererile depuse în 2024–2025 și soluționate, indiferent cine le-a depus. „Admise”: proporția ordinelor emise (integral sau în parte) din cererile depuse de persoana agresată și judecate pe fond. „În trei zile” și „renunțări”: din toate cererile depuse de persoana agresată și soluționate. Apasă pe un titlu de coloană ca să ordonezi.


Iași	Iași	2.097	76%	39%	20%
Brașov	Brașov	1.163	45%	60%	10%
Sectorul 5 București	București	1.138	60%	84%	7%
Bacău	Bacău	1.107	61%	56%	15%
Constanța	Constanța	971	70%	85%	13%
Timișoara	Timiș	967	72%	37%	25%
Botoșani	Botoșani	941	66%	82%	5%
Focșani	Vrancea	933	68%	61%	28%
Cluj-Napoca	Cluj	923	63%	75%	23%
Sectorul 2 București	București	908	58%	56%	20%
Ploiești	Prahova	883	64%	94%	6%
Sectorul 4 București	București	861	45%	87%	27%
Galați	Galați	838	69%	74%	11%
Vaslui	Vaslui	834	68%	65%	29%
Sectorul 6 București	București	828	70%	70%	21%
Sectorul 3 București	București	825	66%	84%	14%
Piatra-Neamț	Neamț	763	68%	90%	7%
Craiova	Dolj	759	67%	70%	22%
Pitești	Argeș	729	66%	97%	10%
Buzău	Buzău	726	70%	93%	11%
Pașcani	Iași	685	64%	92%	7%
Buftea^*	Ilfov	646	60%	87%	8%
Arad	Arad	621	80%	81%	17%
Târgu Jiu	Gorj	620	68%	85%	24%
Giurgiu	Giurgiu	619	64%	90%	8%
Sectorul 1 București	București	611	61%	34%	22%
Roman	Neamț	608	62%	95%	8%
Sibiu	Sibiu	544	58%	77%	15%
Bârlad	Vaslui	541	64%	98%	9%
Onești	Bacău	535	61%	28%	35%
Cornetu	Ilfov	533	49%	88%	5%
Brăila	Brăila	515	68%	84%	12%
Târgoviște	Dâmbovița	498	70%	96%	8%
Baia Mare	Maramureș	462	66%	73%	21%
Hârlău	Iași	453	83%	65%	20%
Râmnicu Vâlcea	Vâlcea	437	71%	71%	14%
Petroșani	Hunedoara	375	67%	91%	10%
Drobeta-Turnu Severin	Mehedinți	373	70%	35%	28%
Suceava	Suceava	366	71%	91%	12%
Hunedoara	Hunedoara	359	51%	95%	12%
Târgu Neamț	Neamț	354	52%	78%	14%
Rădăuți	Suceava	352	71%	94%	6%
Tecuci	Galați	348	55%	94%	5%
Moinești	Bacău	333	71%	70%	28%
Alba Iulia	Alba	327	60%	89%	12%
Bistrița	Bistrița-Năsăud	327	68%	86%	18%
Câmpina	Prahova	327	58%	100%	4%
Turda	Cluj	323	76%	81%	20%
Satu Mare	Satu Mare	318	80%	75%	12%
Tulcea	Tulcea	302	70%	40%	14%
Oltenița	Călărași	301	54%	84%	17%
Sfântu Gheorghe	Covasna	297	64%	84%	13%
Bolintin-Vale	Giurgiu	291	51%	55%	15%
Dorohoi	Botoșani	283	74%	88%	15%
Târgu Cărbunești	Gorj	283	52%	83%	7%
Fălticeni	Suceava	281	70%	80%	8%
Sighetu Marmației	Maramureș	265	68%	90%	22%
Făgăraș	Brașov	260	51%	75%	15%
Slobozia	Ialomița	244	71%	66%	8%
Călărași	Călărași	243	63%	58%	15%
Câmpulung	Argeș	241	67%	93%	8%
Găești	Dâmbovița	239	62%	99%	8%
Mizil	Prahova	235	62%	82%	10%
Alexandria	Teleorman	232	76%	83%	10%
Pătârlagele	Buzău	230	70%	76%	30%
Mediaș	Sibiu	226	79%	76%	12%
Medgidia	Constanța	221	58%	89%	8%
Motru	Gorj	216	75%	93%	13%
Vișeu de Sus	Maramureș	215	57%	94%	8%
Liești	Galați	214	59%	77%	16%
Deva	Hunedoara	211	58%	91%	9%
Panciu	Vrancea	202	63%	77%	21%
Fetești	Ialomița	201	70%	85%	7%
Făurei	Brăila	198	79%	89%	10%
Miercurea Ciuc	Harghita	191	67%	59%	16%
Mangalia	Constanța	190	73%	89%	12%
Săveni	Botoșani	190	59%	70%	9%
Costești	Argeș	189	34%	76%	7%
Râmnicu Sărat	Buzău	187	56%	93%	8%
Strehaia	Mehedinți	186	59%	30%	29%
Reșița	Caraș-Severin	184	69%	42%	19%
Huși	Vaslui	183	78%	81%	23%
Caransebeș	Caraș-Severin	181	58%	57%	13%
Turnu Măgurele	Teleorman	181	50%	100%	8%
Târgu Bujor	Galați	174	62%	63%	15%
Jibou	Sălaj	171	49%	72%	16%
Curtea de Argeș	Argeș	168	49%	91%	2%
Zalău	Sălaj	168	64%	73%	16%
Gherla	Cluj	163	69%	94%	17%
Târgu Secuiesc	Covasna	163	72%	89%	18%
Luduș	Mureș	162	63%	77%	28%
Aiud	Alba	153	64%	78%	14%
Sighișoara	Mureș	153	62%	87%	10%
Măcin	Brăila	149	65%	94%	10%
Filiași	Dolj	146	89%	88%	12%
Ineu	Arad	143	75%	55%	37%
Pogoanele	Buzău	140	53%	81%	21%
Răcari	Dâmbovița	138	77%	76%	8%
Orăștie	Hunedoara	137	67%	66%	21%
Sebeș	Alba	136	42%	92%	19%
Dej	Cluj	134	76%	83%	20%
Zărnești	Brașov	134	71%	81%	18%
Câmpulung Moldovenesc	Suceava	133	68%	93%	10%
Carei	Satu Mare	132	91%	43%	26%
Salonta	Bihor	132	58%	49%	48%
Urziceni	Ialomița	130	81%	54%	12%
Marghita	Bihor	129	77%	78%	22%
Rupea	Brașov	128	64%	49%	17%
Babadag	Tulcea	126	78%	69%	22%
Bicaz	Neamț	124	64%	59%	39%
Gura Humorului	Suceava	118	45%	79%	7%
Novaci	Gorj	118	–	–	–
Târnăveni	Mureș	118	74%	73%	32%
Vânju Mare	Mehedinți	116	76%	77%	16%
Răducăneni	Iași	115	84%	69%	15%
Topoloveni	Argeș	115	53%	100%	6%
Gheorgheni	Harghita	112	59%	80%	3%
Beclean	Bistrița-Năsăud	111	80%	75%	16%
Buhuși	Bacău	111	69%	79%	31%
Balș	Olt	108	70%	69%	16%
Sânnicolau Mare	Timiș	106	70%	66%	26%
Vatra Dornei	Suceava	106	47%	100%	10%
Băilești	Dolj	105	69%	98%	9%
Câmpeni	Alba	102	70%	55%	36%
Horezu	Vâlcea	100	57%	78%	12%
Toplița	Harghita	94	52%	90%	16%
Huedin	Cluj	93	78%	71%	39%
Odorheiu Secuiesc	Harghita	92	60%	89%	14%
Șimleu Silvaniei	Sălaj	92	71%	79%	21%
Adjud	Vrancea	89	79%	78%	8%
Bălcești	Vâlcea	89	65%	81%	33%
Brad	Hunedoara	88	55%	70%	11%
Negrești-Oaș	Satu Mare	85	33%	62%	10%
Pucioasa	Dâmbovița	84	59%	99%	9%
Chișineu-Criș	Arad	80	38%	62%	0%
Avrig	Sibiu	80	73%	89%	15%
Segarcea	Dolj	78	82%	82%	9%
Agnita	Sibiu	77	80%	75%	12%
Hațeg	Hunedoara	76	30%	78%	6%
Beiuș	Bihor	72	65%	85%	18%
Drăgășani	Vâlcea	70	68%	59%	8%
Brezoi	Vâlcea	68	60%	79%	6%
Lugoj	Timiș	68	41%	88%	9%
Podu Turcului	Bacău	65	25%	74%	11%
Hârșova	Constanța	65	50%	100%	5%
Oravița	Caraș-Severin	63	56%	59%	11%
Reghin^*	Mureș	63	55%	90%	6%
Dragomirești	Maramureș	62	72%	91%	3%
Săliște	Sibiu	62	77%	76%	18%
Videle	Teleorman	60	68%	77%	9%
Deta	Timiș	54	71%	74%	19%
Blaj	Alba	51	87%	76%	6%
Darabani	Botoșani	46	65%	79%	10%
Moldova Nouă	Caraș-Severin	44	73%	34%	24%
Târgu Lăpuș	Maramureș	44	36%	100%	7%
Baia de Aramă	Mehedinți	39	8%	70%	35%
Calafat	Dolj	38	83%	63%	20%
Gurahonț	Arad	37	73%	89%	11%
Orșova	Mehedinți	37	65%	62%	29%
Zimnicea	Teleorman	33	100%	90%	0%
Făget	Timiș	31	–	–	–
Vălenii de Munte	Prahova	30	68%	91%	17%
Întorsura Buzăului	Covasna	29	50%	100%	17%
Moreni	Dâmbovița	29	59%	95%	0%
Năsăud	Bistrița-Năsăud	28	60%	91%	9%
Caracal^*	Olt	26	–	–	–
Lipova	Arad	18	–	–	–
Aleșd	Bihor	12	–	100%	30%
Lehliu Gară	Călărași	11	–	–	–
Sinaia	Prahova	11	–	–	–
Oradea^*	Bihor	10	–	–	–
Slatina^*	Olt	8	–	–	–
Roșiori de Vede^*	Teleorman	6	–	–	–
Corabia^*	Olt	3	–	–	–
Bozovici	Caraș-Severin	0	–	–	–
Însurăței	Brăila	0	–	–	–
Murgeni	Vaslui	0	–	–	–
Târgu Mureș^*	Mureș	0	–	–	–
Șomcuta Mare	Maramureș	0	–	–	–

* Portalul public nu arată cererile de ordin de protecție ale acestei judecătorii, pentru toată perioada sau de la o anumită lună. Datele ei vin doar din dosarele vizibile.

Cum se știe că diferențele nu sunt întâmplătoare

Testele au fost scrise și fixate (cu amprentă digitală) înainte de calculul ratelor pe instanțe. Regula de oprire: dacă, atât pentru admitere cât și pentru viteză, diferențele dintre instanțe nu depășeau zgomotul statistic sau nu se repetau de la un an la altul, comparația instanțelor nu se publica.

Diferențele trec ambele teste. Instanțele care au admis mai des în 2024 au admis mai des și în 2025 (corelația rangurilor: 0,59, pe 144 de judecătorii, toate cererile; 0,58 pe 108 judecătorii pentru cererile depuse de persoana agresată, în graficul alăturat); cele rapide în 2024 au fost rapide și în 2025 (0,77, pe 119 judecătorii). Variația dintre instanțe depășește clar zgomotul (abaterea dintre instanțe pe scara logit, estimată DerSimonian–Laird: 0,34 pentru admitere, 0,92 pentru viteză; limitele inferioare ale intervalelor de 95% calculate prin profilul Q: 0,34 și 0,86).

Unele instanțe scriu doar „Respinge cererea”, fără motiv; aici aceste hotărâri sunt numărate ca respingeri pe fond. Dacă se numără drept respingeri numai hotărârile care spun „neîntemeiată” sau „nefondată”, proporția națională devine 68%, iar la Judecătoria Arad 90% și la Judecătoria Brașov 48%: diferența rămâne.

Clasificarea a fost verificată de mână pe 300 de cereri alese la întâmplare: soluția a fost citită corect în 296, cine a depus cererea tot în 296.

Totalurile sunt apropiate de cele raportate de Poliție, cu 3–4% peste ele. În prima jumătate a lui 2025, IGPR a raportat 6.483 de ordine emise de instanțe; datele portalului dau 6.711 cereri admise în aceeași perioadă (104%). Pentru ianuarie–octombrie 2025: 13.029 față de 12.663 (103%). Pentru primul trimestru din 2024, portalul dă doar 85% din totalul Poliției (2.506 cereri admise, față de 2.960 de ordine): anul 2024 este numărat incomplet, probabil pentru că dosarele vechi dispar treptat din portal.

Diferențele dintre ratele observate se repetă de la un an la altul. Analiza nu izolează însă efectul instanței: instanțele primesc cereri diferite, iar portalul nu spune cât de gravă a fost violența în fiecare caz.

Fiecare punct este o judecătorie cu cel puțin 20 de cereri judecate pe fond în fiecare an. Linia punctată: același rezultat în ambii ani.

Dacă ai nevoie de un ordin de protecție

În pericol imediat, sună la 112. Pentru sfat, sună gratuit, zi și noapte, la linia pentru victimele violenței domestice: 0800 500 333.

Cererea se depune la judecătoria de care ține domiciliul sau reședința ta, sau locul unde s-a petrecut violența (Legea 217/2003, art. 40).
Cererea este scutită de taxă (art. 41) și se face pe un formular anexat legii. Asistența unui avocat este obligatorie, iar instanța îl numește din oficiu dacă nu ai unul (art. 42).
Cererea o poate face și procurorul în numele tău, iar poliția poate da pe loc un ordin provizoriu de cinci zile (art. 28, 31 și 40).
Legea cere ca instanța să hotărască în cel mult 72 de ore, cu excepția cazului în care poliția a dat înainte un ordin provizoriu, care se prelungește până la hotărâre (art. 42 alin. 9). Ordinul poate dura până la 12 luni, iar pentru un nou ordin împotriva aceluiași agresor, emis în cel mult cinci ani după expirarea celui anterior, până la 24 de luni (art. 39).
Încălcarea ordinului este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la cinci ani (art. 47).

Ce nu arată datele

Portalul instanțelor nu dă dosare înregistrate înainte de decembrie 2023, iar dosarele din 2024 sunt incomplete (în primul trimestru, 85% din totalul raportat de Poliție). Ratele pe instanțe pentru 2025 singur sunt apropiate de cele pentru 2024–2025.
Soluția este citită din textul scurt al hotărârii publicat pe portal, nu din hotărârea motivată. Un admis „în parte” înseamnă ordin emis cu mai puține măsuri decât s-a cerut.
Instanțele primesc cereri diferite. O rată mai mică de admitere poate veni din cereri mai slabe, nu numai din practica judecătorilor. Testele arată că diferențele se repetă de la un an la altul; nu arată motivul.
Sunt numărate cererile de emitere a ordinului după Legea 217/2003. Cele 368 de cereri care trimit la Legea 26/2024 (violența din afara familiei) sunt scoase din calcul; altele de acest fel pot rămâne printre cele fără mențiune. Cererile de revocare, modificare, prelungire și contestațiile la ordinele provizorii ale poliției sunt scoase din calcul. Dosarele conexate și cele trimise altei instanțe sunt numărate o singură dată, la instanța care a judecat.
Cererile depuse în 2024–2025 care nu aveau încă o hotărâre la 23 octombrie 2026 (1.583) nu intră în rate.
Nu sunt analizate apelurile, judecătorii sau completele. Pe pagină nu apar nume de persoane sau numere de dosar.
IDUL măsoară dezvoltarea locală (școala, sănătatea, locuința, legătura cu orașul), cu date din 2016–2018, puse aici lângă cereri din 2024–2025. Pentru unele comune mici indicele lipsește; în fiecare zonă, comunele cu indice adună cel puțin 82% din locuitori. Zonele judecătoriilor vin din hotărârea de guvern, în forma consolidată din 2018, ultima. 243 de comune înființate după 1993 (2% din populație) nu apar în ea și au fost puse la judecătoria de care țin cele mai multe dintre comunele vecine din același județ.
La opt judecătorii, portalul public nu arată cererile de ordin de protecție, deși arată celelalte dosare: la Corabia, Roșiori de Vede, Slatina și Târgu Mureș aproape niciuna în 2024–2025, la Buftea niciuna în 2024, iar la Caracal (din septembrie 2024), Oradea (din septembrie 2024) și Reghin (din ianuarie 2025) au dispărut de la acea lună. La toate, în afară de Corabia, lipsesc în aceleași luni și divorțurile, deci acolo cauzele de familie nu ajung în serviciul public; la Corabia, divorțurile apar, iar cererile de ordin nu. Zonele lor au circa 1,3 milioane de locuitori (7% din țară). Totalurile naționale sunt deci mai mici decât în realitate, iar aceste judecătorii sunt lăsate deoparte în comparația cu sărăcia.

Metoda

Datele vin din serviciul public de interogare al portalului instanțelor (portal.just.ro), interogat lună cu lună sau trimestru cu trimestru pentru fiecare dintre cele 179 de judecătorii, pentru dosarele cu obiectul „ordin de protecție” (91.789 de dosare, dintre care 82.373 de cereri de emitere). Numele părților au fost eliminate la descărcare; s-au păstrat rolul părților, datele și soluția.

Soluția este cea din prima ședință în care instanța s-a pronunțat asupra cererii. „Admise” = admisă integral sau în parte; „respinse pe fond” = respinsă ca neîntemeiată sau fără alt motiv; renunțările, cererile anulate, inadmisibile sau rămase fără obiect sunt numărate separat. Cererile depuse de procuror au fost recunoscute după textul hotărârii („formulată de Parchetul…”).

Viteza: zile calendaristice de la data și ora înregistrării până la data pronunțării. Banda gri din grafic este intervalul de 99,8% în jurul mediei naționale pentru o instanță cu același număr de cereri.

Planul de analiză, cu testele și regula de oprire, a fost fixat înainte de calcul. Patru abateri de la plan, toate înainte de rularea finală: testul de stabilitate pentru admitere a fost rulat pe toate cererile, iar planul cerea câte unul pentru fiecare tip de solicitant (rezultatul pentru cererile persoanelor agresate e dat separat); metoda intervalului pentru abaterea dintre instanțe, câteva reguli de clasificare (cereri după Legea 26/2024 și hotărâri de procedură scoase, citirea procurorului ca autor al cererii) și o eroare de anonimizare reparată, după care autorul cererii a fost verificat din nou pe 80 de cereri (79 corecte). Datele pe instanțe pot fi descărcate mai jos.

Comparația cu sărăcia a fost stabilită înainte de calcul (24 octombrie 2026): corelația Spearman dintre indicele zonei și fiecare măsură, cu interval de încredere prin reeșantionare, apoi aceeași corelație între judecătoriile din același județ. Sărăcia ar fi „mers împreună” cu o măsură numai dacă corelația pe toată țara trecea de 0,2 cu un interval care nu atinge zero, iar corelația în același județ avea același semn, tot cu interval care nu atinge zero. Nicio măsură nu a trecut: rata de admitere −0,05 (în același județ 0,01), răspunsul în trei zile 0,05, cererile la 10.000 de locuitori −0,21 (în același județ 0,00), ponderea cererilor făcute de procuror între cele soluționate −0,10 (în același județ −0,22, dar fără efect pe toată țara). Cu venitul propriu al primăriilor pe locuitor în locul indicelui, rata de admitere dă −0,01. Corelațiile cu rata de admitere și viteza folosesc zonele cu cel puțin 30 de cereri.

Regula pentru judecătoriile lipsă: un an de judecătorie e socotit nepublicat când cererile depuse la 10.000 de locuitori sunt sub 10% din mediana judecătoriilor în acel an. Pentru fiecare, s-au numărat și divorțurile și toate dosarele aceleiași instanțe, ca să se vadă ce anume lipsește.

Descarcă datele pe judecătorii (CSV)