Paganus → Păgân
Cum a ajuns țăranul păgân
Păgân vine din latinescul paganus, care a însemnat „sătean“. Orașele s-au creștinat primele, iar satele au ținut la zeii vechi — cel puțin așa spune teoria moștenită; o a doua teorie mută vorba în cazarmă, unde paganus însemna „civil“. Dicționarele spun de unde vine cuvântul, nu și pe ce drum.
- paganus
- „sătean, civil“ — latinescul din care pornește totul (DER; REW 6141)
- șase limbi
- cognate romanice în DER, din Italia până în Portugalia
- două teorii
- satul sau soldatul; niciuna dincolo de îndoială
Capitolul 1 · Dovada
Ce spun dicționarele
Cuvântul întâi, povestea după aceea. Trei dicționare, aceeași filiație: din latinescul paganus.
„păgîn … Lat. paganus (Diez, I, 300; Pușcariu 1244; Candrea-Dens., 1308; REW 6141), cf. … it., sp. pagano, prov., cat. pagá, fr. païen, port. pagao.“
Dicționarul etimologic român (DER), prin dexonline. Pentru semantism, DER trimite la J. Zeiller, Paganus, Fribourg 1917.Două glasuri întăresc filiația. DEX ’09 încheie scurt: „Lat. paganus.“ Iar Micul dicționar academic dă „E: ml paganus“, cu o atestare în Psaltirea Hurmuzaki (7r/22).
Șase veri în șase limbi
Așa sună moștenirea lui paganus în limbile-surori — toate perechile, după DER:
- română păgân la noi
- italiană pagano din paganus
- spaniolă pagano din paganus
- provensală pagá din paganus
- catalană pagá din paganus
- franceză païen din paganus
- portugheză pagão din paganus
Capitolul 2 · Două teorii
Satul sau soldatul
Dicționarele dau cuvântul; drumul de la „sătean“ la „necredincios“ îl spun teoriile. Sunt două, și niciuna nu e dincolo de îndoială.
Teoria întâi · cea moștenită
Teoria satului
Orașele Imperiului s-au creștinat primele; satele au ținut la zeii vechi. Vorba pentru „sătean“ ar fi ajuns astfel vorbă pentru „necredincios“.
„Lat. PAGANUS, sătean (locuitorii dela țară sustrăgându-se influenței creștinismului triumfător în orașe: de unde sensul religios de necreștin sau idolatru).“
În secolul al XIX-lea, aceeași poveste o spunea Trench; dicționarele engleze o țin minte sub numele lui.
Teoria a doua · cea cu atestarea veche
Teoria soldatului
În graiul cazărmii romane, paganus însemna „civil“ — neînrolat. Primii creștini ar fi luat vorba odată cu închipuirea oștirii lui Hristos: cine nu era ostaș al lui Hristos era paganus.
„Milites Christi eraŭ «ostașiĭ luĭ Hristos, creștiniĭ», ĭar ceĭlalțĭ eraŭ păgîni.”
Tertulian folosește vorba în sens religios în jurul anului 202; Augustin o folosește la fel.
Obiecția cronologiei
Sensul religios al lui paganus e mai vechi decât vremea în care satele ar fi rămas în urmă credinței: vorba e atestată la creștini înainte ca povestea satelor să se fi putut petrece. De aceea unii socotesc teoria soldatului mai trainică.
Teoria satului e cea pe care o știe toată lumea; teoria soldatului are de partea ei o atestare de pe la 202. Cititorul hotărăște cu amândouă pe masă.
Capitolul 3 · Tovărășia
Stratul creștin din latină
Păgân n-a venit singur din latină. Patru cuvinte ale credinței i-au stat alături din aceeași latină creștină — toate cu filiație dreaptă în DER.
biserică
din basilica (REW 972). „Clădire destinată cultului creștin“, zice DER. Forma nouă basilică e dubletul neologic, venit pe urmă.
Dumnezeu
din domine deus (REW 2734). Italiana a sudat la fel: domeneddio; provensala veche și franceza veche au avut domerdieus, damnedieu.
cruce
din crucem, acuzativul lui crux (REW 2348). Verii: italiana croce, franceza croix, spaniola și portugheza cruz.
înger
din angelus (REW 458a). Italiana angelo, franceza ange; provensala, catalana și spaniola angel, portugheza anjo.
Jocul · cinci runde
Leagă latinescul de românescul
Cinci vorbe latinești își caută moștenitorul românesc. Alege răspunsul, citește tâlcul, adună puncte. Scorul se păstrează pe aparatul tău.
Scor: 0 / 5 · 0 runde jucate
Runda 1 · PAGANUS
DER: „Lat. paganus.“ Sensurile vechi — „sătean, civil“ — au pierit; cel religios a rămas.
Runda 2 · BASILICA
DER: „Lat. basilica“ (REW 972). Basilică, cu a, e dubletul neologic.
Runda 3 · DOMINE DEUS
DER: „Lat. domine deus“ (REW 2734) — aceeași sudură ca italiana domeneddio.
Runda 4 · CRUCEM
DER: „Lat. crucem“ (REW 2348), acuzativul lui crux.
Runda 5 · ANGELUS
DER: „Lat. angelus“ (REW 458a) — ca italiana angelo și franceza ange.
Trei vorbe greșite
Se aud des. Nu țin:
„Păgân vine din slavă.“
DER taie scurt: „cuvântul românesc nu poate proveni din slavă“. Slavul pogan vine el din latină — ba chiar, spune DER, e „oarecum posibil“ să fi trecut prin română.
„Păgân înseamnă om crud.“
„Om rău la suflet, crud, nemilos“ e un sens figurat din DEX, al cincilea. Sensul întâi e religios: cel ce se închină zeilor sau idolilor.
„Povestea satelor e fapt dovedit.“
E o teorie din secolul al XIX-lea, cu o obiecție de cronologie în coastă. Cel mai cinstit e s-o spui alături de teoria soldatului.
Ce nu știm (și spunem)
U1. Care teorie e cea bună — satul sau soldatul. Dicționarele dau cuvântul; verdictul nu-l dă nimeni.
U2. Când s-a petrecut schimbarea de sens. Tertulian o folosește în jurul anului 202; începutul drumului nu-l știm.
U3. Dacă slavul pogan a trecut prin română. DER spune „oarecum posibil“ — o posibilitate, nu un fapt.
U4. Ce spune Zeiller, Paganus (Fribourg, 1917). DER îl trimite pentru semantism; lectura lui rămâne de făcut.
Surse
Dicționarele și filele din care e zidită pagina:
DER, DEX ’09, MDA2, Șăineanu și Scriban, prin dexonline — intrarea „păgân“ (C01–C06, C14)
DER, prin dexonline — „biserică“ (C07), „Dumnezeu“ (C08), „cruce“ (C09), „înger“ (C10)
Online Etymology Dictionary — „pagan“ (C04, C05, C12) și „heathen“ (C11)
J. Zeiller, Paganus, Fribourg 1917 — trimis de DER, necitit aici (C13)
Tălmăcirile din engleză: Marius Comper. Imaginile își poartă creditele sub fiecare chip.