Banatul, pe un sul de 6,75 metri
Singura hartă romană a Banatului înșiră zece stații. Niciuna nu și-a păstrat numele.
Un copist medieval a recopiat harta drumurilor Imperiului. Pe ea, drumul de la Dunăre la Sarmizegetusa are zece popasuri, fiecare cu numele lui și cu numărul de mile până la următorul. Urmărește-le pe pergament, apoi pune-le pe pământ și vezi dacă milele se potrivesc.
Ce este sulul de la Viena
Tabula Peutingeriana este singura hartă păstrată a drumurilor publice romane, a acelui cursus publicus pe care alergau curierii imperiali. Originalul s-a pierdut; ce se păstrează la Biblioteca Națională a Austriei, sub cota Cod. 324, este o copie pe pergament de la sfârșitul secolului al XII-lea.
Din cele douăsprezece foi au supraviețuit unsprezece, lipite într-o bandă de 6,75 metri lungime și numai 34 de centimetri înălțime. Vechea atribuire — un călugăr din Colmar, în 1265 — e azi disputată, iar copistul e necunoscut.
Harta a fost găsită în 1494 de umanistul Conrad Celtis într-o bibliotecă din Worms și a ajuns în 1508, după moartea lui, la prietenul său Konrad Peutinger din Augsburg, de la care își trage numele. Familia Peutinger a păstrat-o două sute de ani; vândută în 1714, a intrat după moartea prințului Eugen de Savoia, în 1737, în Biblioteca Imperială de la Viena. În 2007 a fost înscrisă în registrul Memoria Lumii al UNESCO. Originalul roman pe care îl copiază aparține Imperiului târziu, secolelor al IV-lea sau al V-lea.
Ca orice itinerar antic, harta nu seamănă cu un atlas: drumurile sunt linii roșii drepte, stațiile sunt semne și nume, iar numărul scris după fiecare nume este distanța în mile romane până la stația următoare. Geografia e strivită ca să încapă pe bandă. Totuși, pentru Dacia, această bandă este singura rețea rutieră antică păstrată: vreo 49 de localități, numărate de istoricul Florin Fodorean. Tiuisco apare de două ori, o dată pe fiecare drum care îl atinge.
O precizare de la început: drumul bănățean pleacă din Dierna, portul dunărean de pe locul Orșovei de azi — pe hartă, Tierua. Drobeta, pe hartă Drubetis, nu e pe acest drum: stă pe drumul Dunării de dedesubt și e capul unui al doilea drum dacic, cel care traversează Oltenia spre Romula. Îi facem loc separat, ca numărătoarea să rămână curată: zece stații pe drumul nostru, de la Tierua la Sarmategte.
- Unde
- Viena, Biblioteca Națională a Austriei, Cod. 324
- Cât
- 6,75 × 0,34 m; unsprezece foi de pergament din douăsprezece
- Când
- Copia: sfârșitul secolului al XII-lea (atribuirea „Colmar, 1265”, disputată). Originalul roman: Imperiul târziu, secolele al IV-lea–al V-lea
- Dacia pe hartă
- Trei drumuri: Dierna–Tibiscum–Sarmizegetusa–Porolissum, Lederata–Tibiscum și Drobeta–Romula–Apulum
Zece popasuri pe pergament
Citește fiecare popas așa cum l-a scris copistul, cu numărul de mile care urmează. Pentru fiecare, pagina arată ce scrie pe hartă, ce scrie la Ravenna, în cealaltă mare tradiție, și unde e locul azi.
Popasul 1 din 10 · XI mile până la următorul
Dierna
Începe la Dunăre. Dierna era un castru și un port pe locul Orșovei de azi. Numele nu mai trăiește nicăieri: nici râul Cerna nu-l păstrează, căci numele ei vine din slavă și înseamnă „negru”. Tierua e singurul popas care lipsește din lista de la Ravenna.
- Pe pergament
- Tierua
- La Ravenna
- absent
- Azi
- Orșova
Popasul 2 din 10 · XIIII mile până la următorul
Ad Mediam
„La jumătate”, probabil jumătatea unui drum. Specialiștii o pun azi la Băile Herculane; cărțile mai vechi o căutau la Mehadia.
- Pe pergament
- ad media
- La Ravenna
- Medilas
- Azi
- Băile Herculane
Popasul 3 din 10 · IX mile până la următorul
Praetorium
Pretoriul era reședința comandantului. Zidurile castrului s-au păstrat la Mehadia, dar numele s-a stins: niciun sat și niciun râu nu-l mai poartă.
- Pe pergament
- Pretorio
- La Ravenna
- Pretorich
- Azi
- Mehadia (castrul)
Popasul 4 din 10 · IX mile până la următorul
Ad Pannonios
„La pannoni”, probabil după o trupă de pannoni ținută aici. Castrul e la Teregova, pe valea Timișului; din numele roman nu a rămas nimic în cel de azi.
- Pe pergament
- ad Pannonios
- La Ravenna
- Panonin
- Azi
- Teregova
Popasul 5 din 10 · XI mile până la următorul
Gaganae
Tot pe valea Timișului. Ortografia diferă de la un manuscris la altul, dar cuvântul e același.
- Pe pergament
- Gaganis
- La Ravenna
- Gazanam
- Azi
- Armeniș
Popasul 6 din 10 · XIIII mile până la următorul
Masclianis
Două scrieri apropiate ale aceluiași nume, la câțiva kilometri de popasul dinainte.
- Pe pergament
- Masclianis
- La Ravenna
- Masclunis
- Azi
- Slatina-Timiș
Popasul 7 din 10 · XIIII mile până la următorul
Tibiscum
Aici se întâlnesc două drumuri, cel de la Dierna și cel de la Lederata, de pe Dunăre. De aceea copistul a scris numele de două ori, o dată pe fiecare. Orașul și-a pierdut numele, dar râul pe care s-a născut, Tibiscus, curge mai departe ca Timiș.
- Pe pergament
- Tiuisco
- La Ravenna
- Tibis
- Azi
- Jupa, lângă Caransebeș
Popasul 9 din 10 · XV mile până la următorul
Pons Augusti
„Podul lui Augustus”. Două sate își dispută locul, Voislova și Marga, iar Atlasul Barrington o pune pe Marga cu semn de întrebare. Pasul următor, de XV mile, e cel mai lung de pe drum.
- Pe pergament
- Ponte augusti
- La Ravenna
- Augusti, sub Moesia
- Azi
- Voislova sau Marga (nesigur)
Popasul 10 din 10 · ultimul de pe acest drum
Sarmizegetusa
Capitala Daciei romane, marcată pe hartă cu semnul a două case. Satul de pe ruine s-a numit Grădiște până în 1941, când statul i-a dat numele antic.
- Pe pergament
- Sarmategte
- La Ravenna
- Sarmazege, sub Moesia
- Azi
- Sarmizegetusa (din 1941)
Zece popasuri, nouă numere: 11 + 14 + 9 + 9 + 11 + 14 + 14 + 8 + 15 = 105 de mile. Pe pergament, fiecare pas arată la fel de simplu. Pe pământ, se potrivesc?
Drumul pe pământ
Pe hartă, drumul e o linie roșie frântă. Pe pământ, e culoarul Cerna–Timiș: de la Orșova în sus pe Cerna, pe la Băile Herculane, apoi peste cumpăna apelor pe valea Timișului, prin Teregova spre Caransebeș și Jupa, iar de acolo pe valea Bistrei, prin Zăvoi și Voislova, până în Țara Hațegului.
Iată cele zece popasuri, puse acolo unde le găsesc azi Atlasul Barrington și baza de locuri Pleiades. Linia le unește în ordine; nu este traseul drumului roman. Observă cum s-au apropiat unele popasuri și s-au depărtat altele: pe pergament, pașii arătau toți la fel de simpli.
De la Orșova la Băile Herculane, copistul numără XI mile, adică 16 km, iar linia dreaptă măsoară 17: se potrivește. Pasul următor, de XIIII mile (21 km) până la Praetorium, ar cere locuri la 21 km distanță; cele propuse stau la 5 km una de alta, sau la 7 dacă iei castrul de la Mehadia, nu satul.
Apoi vine un pas de IX mile (13 km) până la Teregova, peste o distanță de 29 km în linie dreaptă, ceea ce un drum nu poate face. Cele două neconcordanțe se anulează: de la Băile Herculane la Teregova, pergamentul dă 23 de mile (34 km), iar linia dreaptă măsoară 33 km. Fie un popas e pus greșit pe pământ, fie un număr s-a stricat la copiere.
La Teregova, Armeniș și Slatina-Timiș, popasurile stau la 5-6 km unul de altul, dar pașii dintre ele numără IX și XI mile (13 și 16 km). Pasul de la Slatina-Timiș la Jupa, de XIIII mile (21 km), acoperă 25 km în linie dreaptă: la limita erorii punctelor, dar nu dincolo de ea.
Luate împreună, de la Teregova la Jupa, pergamentul dă 34 de mile (50 km), iar linia dreaptă măsoară 35 km. Un drum de munte, cu serpentine, poate face diferența asta. Totalul e bun; împărțirea lui pe popasuri, mai puțin.
Trei pași ating locuri cu semn de întrebare (Zăvoi, Marga sau Voislova), așa că îi tratăm separat: ei pun propunerile la încercare, nu le dovedesc. De la Jupa la Zăvoi, pergamentul dă XIIII mile (21 km), iar linia dreaptă 18 km. De la Zăvoi la Marga, VIII mile (12 km) față de 9 km. De la Marga la Sarmizegetusa, XV mile (22 km) față de 21 km. Toate trei se potrivesc.
Cu Voislova în loc de Marga, primul pas (12 km) ar lega două locuri la 4 km unul de altul, prea aproape pentru el, iar al doilea (22 km) ar lua-o la limită: 25 km în linie dreaptă. Milele sprijină mai bine Marga, dar un singur număr copiat greșit ar schimba concluzia.
Milele de pe pergament se adună: de la Tierua la Sarmategte, copistul înșiră 105 de mile romane — XI, XIIII, IX, IX, XI, XIIII, XIIII, VIII, XV — adică vreo 155 de kilometri de azi, cu mila de 1,48 km. Fiecare pas e o zi scurtă de marș sau o zi lungă de căruță: între opt și cincisprezece mile, după cum urcă sau coboară. Unele mile poartă însă greșeli de copiere — un X sau un I scăpat, cum arată Fodorean — așa că totalul trebuie citit ca socoteala copistului.
Cei 155 km de pe pergament sunt cu 16 la sută mai mulți decât pașii în linie dreaptă, puși cap la cap (135 km). Totalul nu contrazice pământul, dar nici nu-l confirmă: erorile dintre pași se anulează. Între locurile sigure, doar două din cele șase pasuri se potrivesc.
Pas cu pas: milele și kilometrii
Fiecare rând pune pasul de pe pergament (mile × 1,48 km) lângă distanța în linie dreaptă dintre locurile propuse. Regula e aceeași pentru toate: un drum nu poate fi mai scurt decât linia dreaptă (admitem 4 km de eroare, câte 2 km la fiecare punct) și nu am primit unul mai lung de două ori (un prag ales de noi; pe tot drumul raportul e de 1,16). Rândurile cu † ating un loc cu semn de întrebare: verdictul pune propunerea la încercare, nu o dovedește.
| Pasul | Pe pergament | În linie dreaptă | Potrivire |
|---|---|---|---|
| Dierna → Ad Mediam | XI mile · 16 km | 17 km | se potrivește |
| Ad Mediam → Praetorium | XIIII mile · 21 km | 5 km | locurile sunt prea apropiate pentru un pas atât de lung |
| Praetorium → Ad Pannonios | IX mile · 13 km | 29 km | linia dreaptă e mai lungă decât pasul |
| Ad Pannonios → Gaganae | IX mile · 13 km | 6 km | locurile sunt prea apropiate pentru un pas atât de lung |
| Gaganae → Masclianis | XI mile · 16 km | 5 km | locurile sunt prea apropiate pentru un pas atât de lung |
| Masclianis → Tibiscum | XIIII mile · 21 km | 25 km | se potrivește |
| Tibiscum → Agnaviae † | XIIII mile · 21 km | 18 km | se potrivește |
| Agnaviae → Pons Augusti † | VIII mile · 12 km | 9 km | se potrivește |
| Pons Augusti → Sarmizegetusa † | XV mile · 22 km | 21 km | se potrivește |
Drumul era păzit de castre: Dierna, Praetorium, Ad Pannonios, Tibiscum, Pons Augusti. La Jupa, lângă Caransebeș, ruinele Tibiscumului formează azi o rezervație arheologică. La Mehadia, zidurile lui Praetorium ies la iveală din săpături. În rest, traseul roman se pierde sub șosele și câmpuri.
Distanțele sunt în linie dreaptă, între punctele pe care le dau Pleiades și Atlasul Barrington pentru locurile propuse; punctele au o precizie de ordinul a 1-2 km, iar pentru Praetorium punctul este satul Mehadia, nu castrul. Mila are 1,48 km.
Zece nume, unul câte unul
Fiecare stație e judecată pe două axe. Mai întâi numele: apare numai pe Tabula sau și în cealaltă mare tradiție, Geografia Anonimului din Ravenna, din secolul al VII-lea? Apoi locul: situl e sigur sau e o atribuire cu semn de întrebare? Filtrele de mai jos lucrează împreună: alege unul de pe fiecare axă și citește combinația.
10 stații · 9 nume în ambele tradiții · 8 situri sigure
Zece stații.
-
Dierna
Orșova
Pe hartă: Tierua · la Ravenna: absent
numele: doar pe Tabulasitul: sigur
Castru și port dunărean pe locul Orșovei de azi. E singura stație a drumului al cărei nume nu apare și la Ravenna: pe hartă scrie Tierua, iar repertoriile moderne o dau sub Dierna. Numele antic nu supraviețuiește în niciun toponim actual — nici măcar în Cerna, al cărei nume vine, după DEX, din slavul pentru „negru”.
XI mile până la Ad Mediam; de aici pleacă drumul spre Sarmizegetusa.
-
Ad Mediam
Băile Herculane
Pe hartă: ad media · la Ravenna: Medilas
numele: în ambele tradițiisitul: sigur
„La jumătate”, probabil jumătatea unui drum. Consensul actual pune stația la Băile Herculane — așa o dau atlasul Barrington, după Tabula Imperii Romani, și baza epigrafică de la Heidelberg — iar castrul de la Mehadia e socotit stația următoare, Praetorium. Literatura mai veche le suprapunea la Mehadia, cum face și Wikipedia engleză până azi. Legătura numelui Mehadia cu Ad Mediam e disputată și ea: istoricul Xenopol o susținea, cei mai mulți lingviști derivă Mehadia de azi din maghiarul medieval Michald.
XIIII mile până la Praetorium.
-
Praetorium
—
Pe hartă: Pretorio · la Ravenna: Pretorich · situl: castrul de la Mehadia
numele: în ambele tradițiisitul: sigur
Un nume generic de imperiu: pretoriul era comandamentul, reședința comandantului. Castrul de la Mehadia, cercetat de arheoloagă Doina Benea și echipa Banatica, îi păstrează zidurile — monografia din 1993 i-a fixat identificarea — dar numele s-a stins fără urmă: niciun sat și niciun râu nu-l mai poartă.
IX mile până la Ad Pannonios.
-
Ad Pannonios
—
Pe hartă: ad Pannonios · la Ravenna: Panonin · situl: Teregova
numele: în ambele tradițiisitul: sigur
„La pannoni”, probabil după o trupă de pannoni staționată aici. Castrul e la Teregova, pe valea Timișului; numele de azi nu păstrează nimic din cel roman. Cuvântul însuși a ajuns însă la noi pe două căi: pe hartă și la Ravenna.
IX mile până la Gaganae.
-
Gaganae
—
Pe hartă: Gaganis · la Ravenna: Gazanam · situl: Armeniș
numele: în ambele tradițiisitul: sigur
Numele apare în două tradiții — Gaganis pe hartă, Gazanam la Ravenna — iar locul e la Armeniș, pe valea Timișului (Barrington, după Tabula Imperii Romani). Ortografia diferă, cuvântul e același.
XI mile până la Masclianis.
-
Masclianis
—
Pe hartă: Masclianis · la Ravenna: Masclunis · situl: Slatina-Timiș
numele: în ambele tradițiisitul: sigur
Perechea vecinei de mai sus: Masclianis pe hartă, Masclunis la Ravenna, situl la Slatina-Timiș (Barrington, după Tabula Imperii Romani). Numele apare aproape neschimbat în ambele tradiții.
XIIII mile până la Tibiscum.
-
Tibiscum
Jupa · Timiș
Pe hartă: Tiuisco, de două ori · la Ravenna: Tibis
numele: în ambele tradițiisitul: sigur
Oraș dacic pomenit de Ptolemeu (III, 8, 10), apoi castru și municipiu roman la Jupa, lângă Caransebeș — municipiu din vremea lui Septimiu Sever. Aici se unea drumul nostru cu cel venit dinspre Lederata, de la Dunăre; de aceea copistul a scris Tiuisco de două ori, o dată pe fiecare drum. Numele orașului s-a pierdut odată cu orașul, dar râul pe care s-a născut, Tibiscus, curge mai departe ca Timiș.
XIIII mile până la Agnaviae; nodul unde cele două drumuri dacice se întâlnesc.
-
Pons Augusti
—
Pe hartă: Ponte Augusti · la Ravenna: Augusti, sub Moesia · situl: Voislova–Marga?
numele: în ambele tradițiisitul: nesigur
„Podul lui Augustus”: un pod imperial, păzit de un castru mic. Castrul de la Voislova îi e atribuit în listele de castre; Barrington notează însă „Marga?” — cele două sate vecine își dispută, în bibliografie, podul. Numele n-a lăsat niciun moștenitor.
XV mile până la Sarmizegetusa, cel mai lung pas al drumului.
-
Sarmizegetusa
Sarmizegetusa
Pe hartă: Sarmategte · la Ravenna: Sarmazege, sub Moesia
numele: în ambele tradițiisitul: sigur
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, capitala Daciei romane. La Ravenna, numele apare ca Sarmazege, sub Moesia, nu sub Dacia — după Nistorescu, fiindcă zona trecuse sub Moesia Prima. Satul medieval de pe ruine s-a numit Grădiște; după ce învățații au arătat că aici e capitala antică, statul a schimbat oficial numele în Sarmizegetusa, în 1941. Pe planul din 1872 al ruinelor, reprodus mai jos, satul se cheamă încă Gredistie.
XIIII mile până la Ad Aquas; drumul merge mai departe spre Apulum.
Socoteala cea nouă: nouă din zece nume au ajuns la noi pe două căi — harta și Ravenna — și numai opt din zece locuri sunt sigure. Cu alte cuvinte, e mai ușor să citești numele unei stații în două manuscrise decât să-i găsești locul pe teren.
A doua tradiție merită o privire întreagă. Geografia Anonimului din Ravenna, de la sfârșitul secolului al VII-lea, listează stațiile fără distanțe: Drubetis, Medilas, Pretorich, Panonin, Gazanam, Masclunis, Tibis — apoi, sub Moesia: Sarmazege, Augmonia, Augusti (ediția Pinder–Parthey, 1860). Singura care lipsește e Tierua. Pentru Dacia, Ravenna pare să fi folosit un itinerar de după anii 168–170, cum arată Fodorean după prezența Macedonicăi; iar faptul că Anonimul îl citează pe un anume Castorius ca izvor pentru Răsărit l-a făcut pe Konrad Miller să-l propună drept autor al prototipului hărții — o ipoteză pe care Fodorean o trimite deoparte, în recenzia din Plekos (2011).
Două nume pe tăblițe
Sarmizegetusa și Drobeta sunt singurele nume ale fâșiei pe care le poți citi azi pe o tăbliță de localitate — deși Drobeta stă pe drumul Dunării. Amândouă au fost repuse de statul modern: Sarmizegetusa în 1941, în locul Grădiștei, după ce arheologii au dovedit că aici e capitala Daciei; Drobeta în 1972, lipită în fața lui Turnu Severin. Perechea lor ardeleană e Cluj-Napoca, din 1974.
Planul de mai jos, desenat de Richard Kiepert în 1872 pentru Societatea de Geografie din Berlin, arată ruinele Sarmizegetusei când satul se numea încă Gredistie. Numele antic trăia doar în cărți. Astăzi trăiește pe gară, pe primărie și pe indicatoare.
Niciunul dintre cele zece nume n-a rămas neatins nouăsprezece secole, dar nouă au ajuns la noi prin două manuscrise. Locurile s-au păstrat mai prost: două stații își caută încă situl sigur, iar între locurile sigure milele se potrivesc cu pământul doar la două din șase pasuri. Harta le ține pe toate laolaltă, cu cerneală roșie, pe 34 de centimetri de pergament.
Surse
Lecturile de pe hartă sunt verificate de trei ori: după transcrierea lui Florin Fodorean, după citirea facsimilului și după setul de date OmnesViae, confruntat cu reproducerea de înaltă rezoluție. Formele din Ravenna sunt din ediția Pinder–Parthey (1860), verificată integral. Traducerea numelor de stații îi aparține lui Marius Comper.
Izvoare și facsimile
- Florin Fodorean, „Tabula Peutingeriana and the Province of Dacia”, Acta Musei Napocensis 39–40/I (2002–2003): transcrierea segmentelor VII–VIII și numărătoarea localităților (49). biblioteca-digitala.ro
- Tabula Peutingeriana, ediția Konrad Miller 1887, în Bibliotheca Augustana: scanările segmentelor VI–VII și VII–VIII, citite stație cu stație. tha.de/~harsch
- UNESCO, Memoria Lumii: copia de la sfârșitul secolului al XII-lea, 11 segmente, 6745 mm, singura hartă păstrată a lui cursus publicus. unesco.org
- Comisia austriacă pentru UNESCO: înscrierea din 2007. unesco.at
- Anonimul din Ravenna, Cosmographia, ed. Pinder–Parthey, Berlin, 1860 (scanare): listele Daciei (IV, 14) și Moesiei (IV, 7); absența Tieruei, verificată pe textul integral; Castorius ca izvor pentru Răsărit. archive.org
- Wikipedia: „Tabula Peutingeriana” (en) — lanțul 1494/1508/1714/1737, tipăriturile din 1591 și 1598, atribuirea „Colmar, 1265” ca ipoteză disputată. en.wikipedia.org/wiki/Tabula_Peutingeriana
Instrumente: repertorii, baze de date, dicționare
- Setul de date OmnesViae (MIT, René Voorburg): al treilea martor pentru picioare și lecturi — Tierua, Agnauie — și pentru totalul de 105; fragmentele de înaltă rezoluție, confruntate vizual. codeberg.org/renevoorburg/omnesviae
- Barrington Atlas of the Greek and Roman World, ed. R. J. A. Talbert, Map-by-Map Directory, Map 21 Dacia–Moesia (Princeton UP, 2000): identificările moderne și semnele de întrebare — Dierna–Orșova, Ad Mediam–Băile Herculane, Praetorium–Mehadia, Teregova, Armeniș, Slatina-Timiș, Jupa, Zăvoi?, Marga? (intrările pentru Dacia sunt reluate și discutate în Fodorean 2022, mai jos).
- Baza epigrafică Heidelberg (EDH), inscripția HD044779: Ad Mediam la Băile Herculane. edh.ub.uni-heidelberg.de
- Smith's Dictionary of Greek and Roman Geography (Perseus): Tibiscum (Ptol. 3.8.10), Tibiscus (3.8.1). perseus.tufts.edu
- dexonline: Cerna, din slavul pentru „negru” (Șăineanu). dexonline.ro/definitie/cerna
- Wikipedia: lista castrelor — Pons Augusti la Voislova; castrul de la Zăvoi, fără nume antic atribuit. en.wikipedia.org/wiki/List_of_castra_in_Romania
- Pleiades (CC BY 3.0): coordonatele locurilor propuse — 207078 Dierna, 206884 Ad Mediam, 207364 Praetorium, 206890 Ad Pannonios, 207122 Gaganae, 207270 Masclianis, 207495 Tibiscum, 206897 Zăvoi, 207527 Sarmizegetusa. Pons Augusti: OmnesViae (Marga) și lista castrelor de pe Wikipedia (Voislova). pleiades.stoa.org
- Scanarea Miller 1887, 26.381 × 2.014 px, domeniu public, din care sunt tăiate nivelurile de zoom. commons.wikimedia.org
- Relief: Mapzen Terrain Tiles pe AWS Open Data (SRTM și alte surse), umbrit de noi. registry.opendata.aws. Râuri: © contribuitorii OpenStreetMap, licența ODbL. openstreetmap.org/copyright
- Calcul: distanța în linie dreaptă (formula haversine) între punctele Pleiades, față de mile × 1,48 km; legăturile de mile sunt cele din OmnesViae, confruntate cu scanarea.
Studii și documente
- Florin-Gheorghe Fodorean, „Dacia in the Barrington Atlas”, Journal of Ancient History and Archaeology 9.3 (2022): cele două ramuri ale drumului imperial; critica indexului (inclusiv Agnaviae/Acmonia, Zăvoi?). jaha.org.ro
- Laurențiu Nistorescu, „Geographia Ravennantis și Dacia”, Qvaestiones Romanicae VIII (2020): cele două trasee; ruta Drobeta–Tibiscum–Acmonia, păstrată sub Moesia Prima. diacronia.ro
- Florin Fodorean, recenzie la Talbert, Rome's World, Plekos 13 (2011): sursa Ravennei pentru Dacia, de după anii 168–170; ipoteza Castorius, trimisă deoparte. plekos.uni-muenchen.de
- Bryn Mawr Classical Review 2009.06.07: copia de la Colmar, în jurul anului 1200 — varianta prudentă a datării. bmcr.brynmawr.edu
- „A few Dacian toponyms in Tabula Peutingeriana”, Oltenia XVII (2010): consensul actual — Praetorium la Mehadia, Ad Mediam la Băile Herculane. biblioteca-digitala.ro
- Doina Benea și colectivul Banatica: castrul Praetorium de la Mehadia. banatica.ro
- M. Macrea, N. Gudea, I. Motu, Praetorium. Castrul și așezarea romană de la Mehadia (1993), prin Barrington.
- Adrian Ardeț, „The Limes Program and the Integration of the Tibiscum Archaeological Heritage into UNESCO” (Belgrad, 2022): Tibiscum, municipiu sub Septimiu Sever; muzeu și bază de cercetare. doi.fil.bg.ac.rs
- Oliviu Felecan, „Oikonymic Transformations in Romania”, Names 65/2 (2017): Turnu Severin până în 1972; Cluj-Napoca din 1974. ans-names.pitt.edu
- Wikipedia: „Drobeta-Turnu Severin”, adăugarea numelui Drobeta la 15 mai 1972. en.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severin
- Memoriul PUZ al județului Hunedoara: redenumirea Grădiștei în Sarmizegetusa, 1941. cjhunedoara.ro
- M. Buza, „Toponimia geografică”, Revue Roumaine de Géographie 55/1: Dierna devenit Orșova, Agnaviae devenit Zăvoi (fără rezerve; Barrington pune semn de întrebare). rjgeo.ro
- Wikipedia: „Mehadia”, etimologia disputată (Xenopol, maghiarul Michald). en.wikipedia.org/wiki/Mehadia