Dunărea, de la izvoare la Sulina
Cât face apa Dunării de la izvoare până la Sulina?
Cam o lună într-un an obișnuit: trei săptămâni la ape mari, două luni la secetă. Alege de unde pornește picătura ta și urmărește-o prin zece țări, pe un ceas construit din viteze măsurate ale curentului.
Trimite picăturaMai întâi, o presupunere
Cât crezi că face apa până la mare?
De la izvoarele din Pădurea Neagră până la Sulina sunt 2.860 de kilometri. Alege un răspuns înainte să vezi ceasul.
Răspunsul e la mijloc: vreo lună. Într-un an obișnuit, picătura face 32 de zile de la izvor la Sulina. La ape mari face trei săptămâni, la secetă două luni. Ceasul de mai jos arată de unde vin aceste numere.
Călătoria
Trimite picătura ta la vale
Alege locul de pornire și felul anului. Ceasul socotește distanța până la Sulina și zilele de drum cu vitezele măsurate pe fiecare porțiune a fluviului.
Distanța până la Sulina
2.860 km
Zile de drum
32,4 zile
Ziua sosirii
…
Acum e în
Germania
Hotarele dintre țări de pe profil sunt orientative: pe unele porțiuni cele două maluri țin de țări diferite.
Poziția barajului Porțile de Fier II pe profil e orientativă: sursele dau borne diferite.
De la izvorul Bregului: 57 de zile la secetă, 32 de zile într-un an obișnuit, 20 de zile la ape mari.
Zece țări, la vale
- Germaniaizvorul și primii 637 de kilometri
- AustriaViena, cu 1.920 de metri cubi pe secundă
- SlovaciaBratislava și cotul spre sud
- UngariaBudapesta și câmpia Panonică
- CroațiaOsijek și vărsarea Dravei
- SerbiaBelgradul, unde Sava aduce 1.460 de metri cubi pe secundă
- România1.075 de kilometri, cea mai lungă porțiune
- Bulgariamalul drept, de la Timok la Silistra
- Moldovala cotul Prutului
- Ucrainabrațul Chilia și marea
Întrebarea grea
Cât de lungă e Dunărea, de fapt?
Trei răspunsuri cinstite, după cum măsori.
2.860 km
numărul din lucrările de hidrologie, de la izvorul Bregului
2.850 km
numărul din enciclopedia Britannica
2.415 km
câți kilometri pot fi navigați, de la Kelheim la Sulina
Diferența vine din punctul de plecare și din rotunjiri. Izvorul Bregului e cu 46 de kilometri mai sus decât confluența de la Donaueschingen, iar navele socotesc doar apa pe care pot pluti, de la Kelheim la Sulina. Ceasul din această pagină pornește de la 2.860 și numără în jos.
Bornele kilometrice ale Dunării se citesc pe dos față de cum curge apa. Borna zero stă la Sulina, la gura de vărsare, și numerele cresc spre izvoare: Belgradul e la kilometrul 1.170, Viena la 1.920, Passau la 2.225. Cu cât numărul e mai mic, cu atât picătura ta e mai aproape de mare.
Trei izvoare, un fluviu
De unde începe Dunărea?
Trei locuri își dispută titlul de izvor. Alege-l pe al tău înainte să afli ce spun hidrologii.
Hidrologii aleg izvorul Bregului: e mai lung cu 5 kilometri și aduce aproape de două ori mai multă apă decât Brigachul. Fântâna din parc rămâne izvorul oficial, prin tradiție, iar confluența dă numele fluviului.
Cearta dintre Furtwangen, orașul izvorului Bregului, și Donaueschingen, orașul fântânii, durează din anii 1950 și a ajuns până la guvernul landului german. Încă din 1847, o enciclopedie germană scria că Dunărea izvorăște la capela Martinskapelle, din Pădurea Neagră.
Puțin mai la vale, între Immendingen și Möhringen, Dunărea pățește ceva ciudat: seacă. Cam 155 de zile pe an, apa se pierde în calcar și iese la suprafață abia la Aachtopf, la 12 kilometri depărtare, de unde curge spre Rin. Apa care se pierde aici nu mai ajunge niciodată la Sulina.
Fluviul care crește
La Passau, afluentul bate fluviul
Dunărea și Inul se întâlnesc la Passau. Care dintre ele aduce mai multă apă?
Inul câștigă detașat: 810 de metri cubi pe secundă, față de 660 ai Dunării. Abia împreună ajung la 1.470.
De la Neu Ulm, unde abia adună 124 de metri cubi pe secundă, până la Sulina, unde varsă 6.495, debitul Dunării crește de peste 50 de ori. Salturile mari vin de la afluenți: Drava, Tisa și Sava dublează singure fluviul înainte de Baziaș.
La vărsare poate curge de nouă ori mai multă apă decât la secetă: între 1.790 și 15.900 de metri cubi pe secundă la Ceatal Chilia. Din acest motiv poți alege felul anului pe ceasul călătoriei.
Defileul
Porțile de Fier: două baraje într-un defileu de 144 de kilometri
Între Baziaș și Gura Văii, Dunărea a străpuns Carpații printr-un defileu de 144 de kilometri. Porțiunea cea mai îngustă, Cazanele Mari și Cazanele Mici, măsoară 3,5 și 5,5 kilometri.
Aici o așteaptă două baraje, nu unul singur. Porțile de Fier I, de la kilometrul 943, s-a deschis în 1972 și era atunci a zecea hidrocentrală din lume. Porțile de Fier II s-a terminat în 1984. În lacurile din spatele barajelor apa abia se mișcă: lângă zidul barajelor austriece viteza scade la 0,1–0,3 metri pe secundă la ape mici.
Vărsarea
La final, Dunărea se desface în trei
De la Ceatal Chilia, apa se împarte pe trei brațe. Chilia, cel mai tânăr și mai lung, de 120 de kilometri, duce 58 de procente din apă și aluviuni. Brațul Sulina a fost scurtat de la 92 de kilometri la 63,7 între 1862 și 1902, pentru vapoare, și duce sub o cincime din apă. Sfântu Gheorghe, cel mai vechi braț, a fost scurtat la 69,7 kilometri și duce 23 de procente.
Delta propriu-zisă măsoară 4.152 de kilometri pătrați, iar 82 de procente din ea se află în România. Borna zero a fluviului stă la Sulina: aici ceasul picăturii tale se oprește.
Partea României
1.075 de kilometri, cea mai lungă porțiune
Din cei 2.860 de kilometri ai fluviului, 1.075 sunt ai României: 38 de procente, mai mult decât oricare dintre celelalte nouă țări. De la Baziaș, Dunărea merge 229 de kilometri graniță cu Serbia, apoi 471 de kilometri graniță cu Bulgaria, iar ultimii 375 de kilometri curg în întregime prin țară, până la Sulina.
Tot fluviul acesta adună apele a 97 de procente din teritoriul țării. Aproape toată apa care se scurge din România ajunge în Dunăre.
Jocul
Adevărat sau fals: șapte întrebări despre Dunăre
Fiecare răspuns e dovedit de o sursă din josul paginii. La final primești un scor de trimis mai departe.
Toate întrebările și răspunsurile:
- Adevărat. Dunărea trece prin patru capitale. Adevărat. Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad stau pe malurile ei, mai multe decât pe oricare alt fluviu din lume. articolul „Danube”
- Fals. Dunărea are un singur izvor, la Donaueschingen. Fals. Trei locuri își dispută titlul: fântâna din parcul palatului, confluența Breg–Brigach și izvorul Bregului, care e răspunsul hidrologilor. articolul „Sources of the Danube”
- Adevărat. La Passau, Inul aduce mai multă apă decât Dunărea. Adevărat. Inul aduce 810 de metri cubi pe secundă, Dunărea doar 660. Afluentul bate fluviul. Gâștescu și Țuchiu (2020)
- Fals. Apa ajunge de la izvoare la mare în câteva zile. Fals. Îi trebuie vreo lună într-un an obișnuit. Pana de poluare din 2000 a făcut 1.200 de kilometri în aproape trei săptămâni. raportul UNEP (2000)
- Adevărat. O parte din apa Dunării superioare pleacă spre Rin. Adevărat. La Immendingen, apa se pierde în calcar cam 155 de zile pe an și iese la Aachtopf, de unde curge spre Rin. articolul „Danube Sinkhole”
- Fals. Porțile de Fier înseamnă un singur baraj. Fals. Sunt două: Porțile de Fier I, din 1972, și Porțile de Fier II, din 1984. Comisia Dunării
- Adevărat. Brațul Chilia duce mai mult de jumătate din apa Dunării. Adevărat. Pe Chilia trec 58 de procente din apă și aluviuni, pe Sulina sub o cincime. Gâștescu și Țuchiu (2020)
Surse și metodă
De unde știm
Ceasul călătoriei e un model construit pentru această pagină, din viteze măsurate. Porțiunea din amonte merge cu vitezele medii măsurate pe Dunărea din Austria (vitezele pentru Dunărea din Germania lipsesc din sursele accesibile), cea din aval cu vitezele medii ale Dunării inferioare (0,5, 0,85 și 1,40 metri pe secundă la ape mici, medii și mari), iar porțiunea din mijloc cu o valoare de lucru așezată între ele. Nicio sursă publicată nu dă durata drumului de la izvor la mare. Modelul de mai sus umple golul cu viteze măsurate: circa 32 de zile într-un an obișnuit.
Modelul a fost verificat cu un caz real. Pana de poluare din ianuarie 2000 a parcurs 1.200 de kilometri de Dunăre cu 2,4–2,9 kilometri pe oră, adică 17–21 de zile, exact între anul secetos și cel obișnuit al ceasului nostru.
Câteva lucruri rămân nespuse de surse. Viteza porțiunii din mijloc e o presupunere de lucru. Borna exactă a barajului Porțile de Fier II diferă între surse, așa că pagina nu o tipărește. Împărțeala apei pe brațele deltei diferă și ea între lucrări, motiv pentru care pagina dă procente rotunjite. Iar numărul de 2.857 de kilometri, des citat pentru lungimea fluviului, n-a putut fi verificat într-o sursă accesibilă, așa că pagina folosește 2.860 și 2.850, cu sursele alături.
Fluviul și măsurătorile
- Gâștescu, P., Țuchiu, E. (2020). Caracteristicile hidrografice, hidrologice și calitative ale Dunării, cu referire la sectorul pontic. Riscuri și catastrofe, XX(27/2). textul integral (PDF) — Lungimea de 2.860 km, cei 1.075 km din România, debitele și brațele deltei.
- UNEP/OCHA (2000). The cyanide spill at Baia Mare, Romania. Raportul misiunii de evaluare. textul integral (PDF) — Vitezele măsurate ale penei de poluare: 2,1–2,4 km/h pe Tisa, 2,4–2,9 km/h pe Dunăre.
- viadonau (2024). Fließgeschwindigkeiten der österreichischen Donau. Autoritatea austriacă a căilor navigabile. viadonau.org — Vitezele medii pe Dunărea din Austria la ape mici, medii și mari.
- Boamfă, I. Hidrologia Dunării inferioare. Analele Universității din Craiova, Geografie. textul integral (PDF) — Vitezele medii pe Dunărea inferioară: 0,5, 0,85 și 1,40 m/s.
- Sediment Balance Assessment for the Danube (2019). Programul Transnațional Dunărea, Interreg. programul Dunărea — Bornele kilometrice și debitele medii la stațiile de pe fluviu.
- DIONYSUS, instrumentul de calcul pentru întreținerea șenalului. Porțiunile căii navigabile Kelheim–Sulina. Comisia Dunării — Cei 624, 860 și 931 km ai căii navigabile.
Locuri și baraje
- Articolele „Danube”, „Sources of the Danube”, „Danube Sinkhole” și „List of tributaries of the Danube”, Wikipedia (accesate la 21 septembrie 2026). articolul „Danube” — Punctul de plecare pentru izvoare, capitale și afluenți; numerele au fost verificate în sursele primare citate în pagină.
- Articolele „Iron Gate I” și „Iron Gate II Hydroelectric Power Station”, Wikipedia, și Comisia Dunării, stadiul ecluzelor (2023). Comisia Dunării — Anii 1972 și 1984 pentru cele două baraje.
Date și hărți
- Natural Earth, râuri și granițe la scara 1:10.000.000 (domeniul public). Harta cursului e redesenată din aceste date. naturalearthdata.com
Harta
Cursul Dunării și al afluenților e redesenat din datele Natural Earth, domeniul public. Afluenții care lipsesc din aceste date apar doar ca puncte la vărsare.