mariuscomper.uk English

Litoralul românesc din satelit · 43 de veri, 1984–2026

Plajele lărgite ale litoralului, din satelit: unde s-a pus nisip și cât a rămas din plaja nouă

Plaja din centrul Mamaiei văzută din satelit în vara lui 2026, cu linia apei din vara lui 2020 trasă cu alb în mijlocul plajei de azi și linia apei din 2026 trasă cu portocaliu.
linia apei în vara lui 2020, înainte de nisipîn vara lui 2026
Mamaia Centru, vara lui 2026

Contains modified Copernicus Sentinel data 2026

În iarna 2020–2021, o dragă a pompat nisip din larg pe plaja Mamaiei. În vara lui 2021, în centrul stațiunii, linia apei ieșise în larg cu circa 200 de metri. În cinci veri, marea a luat înapoi 34 de metri. În aceeași vreme, la Mamaia Nord, linia apei a mai înaintat spre larg cu 18 metri: plaja nouă nu a dispărut, s-a întins.

Linia apei a fost măsurată din satelit la fiecare 25 de metri de țărm, de la Corbu la Vama Veche: 2.886 de linii perpendiculare pe mal, pe fiecare zi senină văzută de Sentinel-2 din 2015 și pe fiecare vară văzută de Landsat din 1984. Din 2013, statul a atribuit pentru nisip și diguri contracte de peste 3,1 miliarde de lei, fără TVA. Satelitul arată unde s-a pus nisipul și cât din plaja nouă mai era acolo în vara lui 2026.

Caută-ți plaja ↓

linia apei mai spre uscatmai în larg decât în 1984–1993fiecare rând: 25 de metri de țărm · fiecare coloană: o vară

#De la Corbu la Vama Veche, 43 de veri

Fiecare rând e o bucată de 25 de metri de țărm, de la Corbu, sus, la Vama Veche, jos; fiecare coloană e o vară, din 1984 până în 2026. Culoarea arată unde stătea linia apei în vara aceea față de verile 1984–1993: ocru, mai în larg; albastru, mai spre uscat.

Blocurile ocru care încep brusc sunt înnisipările. Golurile sunt porturile, falezele fără plajă și liniile care trec pe lângă diguri.

#Digul de la Midia

La nord de portul Midia, la Corbu, linia apei a înaintat spre larg cu 43 de metri între mijlocul anilor ’80 și 2009–2013. La sud de dig, la Mamaia Centru, s-a retras în aceiași ani cu 12 metri.

Se potrivește cu explicația studiului JICA: digul oprește nisipul adus de valuri dinspre Dunăre înainte să ajungă la Năvodari și Mamaia. Doar că plaja de la Corbu a crescut cel mai mult la 6–10 km la nord de dig, nu chiar lângă el, iar capătul ei nordic s-a retras.

#2015: Mamaia Sud și Tomis

Prima etapă a programului a pus în 2015 nisip pe cinci plaje, între diguri și epiuri noi sau refăcute. Linia apei a ieșit în larg cu 95 de metri la Mamaia Sud și cu 115 metri la Tomis; măsurătorile cu GPS ale institutului marin dau 86,4 și 105–118 metri.

Unsprezece veri mai târziu, linia apei e tot acolo: plajele sunt închise între diguri, ca niște cutii.

#Mamaia, 2021

Între noiembrie 2020 și aprilie 2021, draga „Gateway” a firmei Boskalis a pompat nisip din larg pe 6,95 km de plajă, după fișa constructorului; satelitul vede schimbarea pe 6,7 km și măsoară 88 de hectare de plajă nouă între vara lui 2020 și cea a lui 2021; în centrul stațiunii, linia apei a ieșit în larg cu circa 200 de metri.

Ținta anunțată era o plajă de 100 de metri. Pe unele porțiuni a ieșit de peste două ori mai lată.

#Centrul pierde, nordul câștigă

Din vara lui 2021, la Mamaia Centru linia apei s-a retras cu 34 de metri, cam cât spuneau reportajele din toamna lui 2026 („nu mai are 200 de metri, ci 160”). La Mamaia Nord, în aceleași cinci veri, a înaintat cu 18 metri.

Satelitul nu vede nisipul de sub apă, dar o explicație se potrivește: valurile mută nisipul de-a lungul țărmului, iar la Mamaia, după studiul JICA, mai mult spre nord decât spre sud. Plaja nouă se întinde: centrul pierde, capătul nordic câștigă. Valorile sunt corectate cu mișcarea comună a plajelor neatinse.

#Eforie, 2022–2023

La Eforie, nisipul a fost pompat din septembrie 2022 până în decembrie 2023, în șapte celule de plajă închise între diguri noi. Satelitul măsoară 39 de hectare; în vara lui 2026 sunt tot 39 de hectare.

#Olimp, Neptun, Venus: 2024

Între Neptun și Venus, nisipul a început să fie pompat în iunie 2024; în ianuarie 2025, constructorul anunța terminate loturile de la Olimp, Jupiter–Neptun și Balta Mangalia. Satelitul măsoară 62 de hectare pe porțiunile cu nisip nou (5,6 km). După două veri, linia apei e tot acolo; e prea devreme pentru mai mult.

#Costinești și Saturn: șantier

La Costinești, nisipul se vede până în vara lui 2026 doar pe 1,1 km: 8,9 hectare, din cele 26–27 anunțate. La Saturn, pomparea a început în septembrie 2026. Pe imaginile din 3, 5 și 15 octombrie, linia apei stătea cu 0, 16 și 36 de metri mai în larg decât vara, pe cele 15 linii măsurabile: plaja creștea în timpul lucrărilor.

#Plajele fără nisip nou

Vama Veche nu e în program. La 2 Mai, înnisiparea era programată pentru toamna lui 2026; pe imaginile de până la 15 octombrie nu se vede. Linia apei din 2009–2013 stătea acolo cu 11 metri și cu 7 metri mai spre uscat decât la mijlocul anilor ’80, aproape cât a variat mișcarea comună a plajelor neînnisipate între 2016 și 2026: 11 metri.

#Plaja ta, vara ta

Alege plaja și vara în care ai fost prima dată acolo. Satelitul arată linia apei din vara aceea (albă), pe cea din vara lui 2026 (portocalie) și pe cea a verilor 1984–1993 (punctată). Pe telefon, trage imaginea în lateral ca să mergi de-a lungul plajei.

Din 2016, imaginea e de la Sentinel-2 (pixeli de 10 metri). Pentru verile mai vechi, linia e măsurată pe imaginile Landsat, iar fundalul e imaginea Landsat din cel mai apropiat an anterior dintre 1985, 1990, 1995, 2000, 2005, 2010 și 2014: pixeli de 30 de metri, deci mai neclară.

#Valoarea contractelor, raportată la plaja nouă măsurată

Valorile sunt cele din contractele publicate în sistemul de achiziții publice (SEAP), fără TVA, cu suplimentările de lucrări. Ele cuprind proiectarea, digurile, epiurile și nisipul. Hectarele sunt cele măsurate din satelit: suprafața dintre linia apei din vara de dinaintea înnisipării și cea din prima vară de după (la Costinești, unde lucrările nu s-au terminat, vara lui 2026: raportul de acolo nu e un cost final).

PlajeFaza, anul nisipuluiConstructorContracte (lei, fără TVA)Plajă nouă măsuratăÎn vara lui 2026Lei pe m² de plajă nouă
Mamaia Sud, Tomis, Eforie NordI · 2015Porr–Franco Giuseppe–Dinamica; Van Oord–SCT469 de milioane de lei48 de hectare *54 de hectare–
Mamaia (Centru, Nord)II, lot 2 · 2020–21Boskalis196 de milioane de lei88 de hectare86 de hectare224
EforieII, lot 5 · 2022–23Van Oord454 de milioane de lei39 de hectare39 de hectare1.168
Olimp, Neptun–Jupiter, Venus–AuroraII, loturile 7–9 · 2024Van Oord950 de milioane de lei62 de hectare60 de hectare1.522
CostineștiII, lot 6 · 2025–Van Oord391 de milioane de lei8,9 hectare8,9 hectare4.394

* Măsurat pe liniile cu imagini Landsat clare în verile 2013–2014; la Eforie Nord, doar pe 22 de linii din 91, așa că pentru faza I nu se calculează lei pe metru pătrat.

Mamaia a primit nisip fără diguri noi, doar cu un epiu prelungit: hectarul de plajă a ieșit cel mai ieftin. La Eforie și la Olimp–Venus contractele au cuprins și diguri. Constructorul spune că la Olimp, Jupiter–Neptun și Balta Mangalia a construit nouă kilometri de diguri. Acolo, metrul pătrat de plajă nouă a costat de cinci–șapte ori mai mult.

Suprafețele oficiale diferă de la o sursă la alta. Pentru Mamaia: 53, 70 sau 74,9 hectare; satelitul măsoară 88 de hectare pe 6,7 km. Pentru Eforie: 23, 33 sau 50 de hectare; satelitul măsoară 39 de hectare. Sursele dau suprafețe pentru momente și întinderi diferite, fără să spună cum au fost măsurate; satelitul măsoară suprafața dintre două linii ale apei.

#De ce pleacă nisipul de pe plajele neînnisipate

Plajele Mamaiei și ale Năvodariului se hrăneau cu nisip adus de valuri dinspre Dunăre, de-a lungul țărmului. Studiul japonez JICA din 2007, raportul european EUROSION și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină au pus scăderea lui în primul rând pe seama digului de nord al portului Midia, prelungit din 1977 până la adâncimea de 10 metri: el oprește nisipul înainte să ajungă la Năvodari și Mamaia. Barajele de pe Dunăre, care țin în lacuri mare parte din aluviunile râului, agravează lipsa.

Satelitul vede ambele fețe ale digului. La Corbu, la nord de Midia, linia apei a înaintat spre larg cu 43 de metri între mijlocul anilor ’80 și 2009–2013, cel mai mult la 6–10 km de dig; la Mamaia Centru, la sud, s-a retras cu 12 metri în aceiași ani. Imaginile nu arată de unde vine nisipul de la Corbu, dar contrastul e cel așteptat după explicația studiilor.

Nisipul pus în 2021 la Mamaia nu e cel de dinainte. Probele institutului marin din 2017 și 2021, de la Mamaia Centru și Nord, arată că diametrul mediu al granulelor de pe plaja uscată a crescut de la 0,13–0,35 milimetri la 0,6–1,02 milimetri, cu multe scoici sparte. Nisipul mai grosier stă mai bine pe loc, dar face fundul să coboare mai repede: autorii vorbesc de „o pantă abruptă a plajei submerse”.

#Toate plajele

Pentru fiecare plajă: cât s-a mutat linia apei înainte de înnisipările recente (media verilor 2009–2013 față de 1984–1988, din Landsat; la Mamaia Sud intră aici și nisipul pompat din lacul Siutghiol în 1989–1990) și din 2016 până în 2026 (Sentinel-2). Valorile din 2016 încoace sunt corectate cu mișcarea comună a plajelor neînnisipate de la Corbu, Tuzla și Vama Veche. „Năvodari” e porțiunea de la nord de Mamaia Nord; plaja Năvodariului dinspre Mamaia a primit nisip în lotul Mamaiei.

PlajaKm de țărmÎnnisipatăLinia apei 2009–13 față de 1984–88Linia apei 2026 față de 2016
Corbu14,3–+43 m+8 m
Năvodari3,9–+15 m+0 m
Mamaia Nord4,02020–21+4 m+76 m
Mamaia Centru3,02020–21−12 m+159 m
Mamaia Sud2,72015+17 m−8 m
Constanța (Tomis)4,22014–15+3 m−3 m
Agigea1,02023−3 m+12 m
Eforie Nord3,42015, 2022–23−5 m+6 m
Eforie Sud4,72022–23+2 m+86 m
Tuzla2,5–+2 m−9 m
Costinești6,62025–26 (parțial)−4 m−2 m
Olimp5,32024−1 m+58 m
Neptun și Jupiter2,52024−11 m+77 m
Cap Aurora și Venus3,92024−16 m+109 m
Saturn1,0din sept. 2026+4 m+18 m
Mangalia1,6–−2 m−5 m
2 Mai1,7–−11 m+0 m
Vama Veche2,4–−7 m−3 m

#Cum a fost măsurată linia apei

Pe harta OpenStreetMap a țărmului au fost trasate 2.886 de linii perpendiculare pe mal, câte una la 25 de metri, pe toate plajele de la Corbu la Vama Veche (94,6 km de țărm, porturile și falezele fără plajă rămân goale). Pe fiecare linie, pe fiecare imagine, linia apei e locul unde un indice care deosebește apa de uscat (MNDWI, din benzile verde și infraroșu de unde scurte) trece pragul calculat pentru imaginea aceea, citit la mai puțin de un pixel. Liniile care trec pe lângă diguri, epiuri sau cheiuri (462) nu intră în niciun calcul.

Sentinel-2 (pixeli de 10 metri) a dat 498 de zile măsurate, din august 2015 până la 25 octombrie 2026; Landsat (pixeli de 30 de metri), verile 1984–2026. Pentru fiecare vară se ia mediana zilelor senine din iunie–septembrie, ca să cadă valurile și vântul dintr-o zi anume. Marea Neagră aproape nu are maree, dar vântul și valurile mișcă linia apei de la o zi la alta.

Cât de bine se repetă măsurarea: în zilele în care aceeași scenă apare pe două plăci Sentinel-2 vecine (364 de zile), cele două măsurători diferă cu cel mult 1,2 metri la jumătate din linii și cu cel mult 6,2 metri la nouă din zece. În aceeași vară, Landsat și Sentinel-2 diferă cu cel mult 4 metri la jumătate din linii și cu cel mult 11 la nouă din zece. Mișcarea comună a plajelor neînnisipate de la Corbu, Tuzla și Vama Veche a variat între 2016 și 2026 cu 11 metri; o schimbare mai mică de atât e tratată ca „pe loc”. Aceste comparații arată cât de bine se potrivesc măsurătorile între ele; măsurătorile de teren de mai jos arată cât de aproape sunt de realitate.

Verificare cu măsurători de teren: pentru înnisiparea din 2015, institutul marin a măsurat cu GPS o lărgire a plajei de 86,4 metri la Mamaia Sud, 105–118 metri la Tomis și 122,4 metri la Eforie Nord; satelitul dă 95 de metri, 115 metri și 129 de metri (la Eforie Nord, pe 22 de linii).

Satelitul vede linia apei, nu volumul de nisip: o plajă își poate pierde nisipul de sub apă fără ca linia apei să se mute. „Pe loc” înseamnă aici că linia apei e unde a lăsat-o înnisiparea. Plajele din sud au avut abia două veri de la înnisipare; e prea devreme pentru un verdict.

#Surse