Sănătate · România și Uniunea Europeană · 2011–2025
Mai mult de jumătate dintre bebelușii din UE care mor, potrivit certificatelor, de pneumonie sunt din România
În 2023, în Uniunea Europeană au murit de pneumonie 282 de copii sub un an. 159 erau din România, o țară în care se nasc 4,4% dintre copiii Uniunii. Proporția a trecut de jumătate în fiecare an între 2011 și 2023.
O parte din diferență ține de ce se scrie pe certificatul de deces: în România „moartea subită a sugarului” și „cauza necunoscută” apar de câteva ori mai rar decât în alte țări. Dar și numărate fără cauză, decesele dintre o lună și un an sunt de peste două ori mai frecvente decât în restul UE. Între 2016 și 2025, în România au murit, din toate cauzele, cu circa 4.600 de bebeluși mai mulți decât dacă ar fi avut rata din restul Uniunii.
România: 159restul UE: 123
Ce scrie pe certificat#
Când un bebeluș moare acasă sau după câteva zile de boală, medicul alege o cauză. În restul UE, multe astfel de decese sunt trecute ca „moarte subită a sugarului” sau „cauză necunoscută”. În România, de câteva ori mai rar: moartea subită a sugarului, în 2023, 3,7 la 100.000 de nașteri, față de 13,3 în restul UE. În schimb, pneumonia apare de 28 de ori mai des.
De aceea, comparația pe o singură cauză exagerează. Cu cât se adună mai multe cauze care pot fi trecute una în locul alteia, cu atât diferența scade: de la 28 de ori pentru pneumonie, la 19 ori pentru toate bolile respiratorii, la 3,4 când se adaugă moartea subită, cauzele neprecizate și infecțiile, până la 1,7 pentru toate decesele sub un an.
Un test care nu depinde de ce scrie pe certificat: copiii care mor între a 28-a zi și primul an. În 2023, în România au fost 2,3 la 1.000 de nașteri, în restul UE 1,0: de 2,3 ori mai mulți. Raportul a rămas peste 2 în fiecare an între 2011 și 2023. Pentru nou-născuții din prima lună, raportul e mult mai mic: 1,4.
Organizația Salvați Copiii a semnalat în 2024 că România avea, în 2021, peste jumătate din decesele sugarilor din UE cauzate de boli respiratorii. Același tipar, mai slab, apare în Bulgaria (1,9 ori, pe cauzele adunate) și Slovacia (3,2 ori), dar nu în Ungaria (0,9) sau Polonia (0,7).
Româniarestul UE
Cât de mare e diferența, după câte cauze se adună
- Doar pneumonie28×
- Toate bolile respiratorii19×
- + moarte subită și cauze neprecizate3,5×
- + infecții3,4×
- Toate decesele sub un an1,7×
- Decese între o lună și un an (fără cauză)2,3×
Județul tău#
Cauza decesului nu e publicată pe județe. Totalul deceselor sub un an, din toate cauzele, da: aici, după domiciliul copilului, adunat pe zece ani (2016–2025), ca numerele mici să nu înșele. Comparația e cu rata din restul UE, 3,3 la 1.000.
La nivelul țării, în 2023, diferența față de restul UE la toate decesele sub un an venea în proporție de 43% din boli respiratorii, infecții și decese subite sau neprecizate, 28% din malformații și 17% din afecțiuni perinatale.
Decese sub un an la 1.000 de nașteri< 44–55–66–7≥ 7restul UE: 3,3
România
În România, între 2016 și 2025, au murit 10.965 de copii sub un an, din toate cauzele, la 1.928.737 de nașteri: 5,7 la 1.000. La rata din restul UE ar fi murit în jur de 6.370.
Toate județele, în tabel
| Județul | Decese sub un an | Nașteri | La 1.000 | Interval 95% | Față de rata din restul UE |
|---|---|---|---|---|---|
| Tulcea | 156 | 16.210 | 9,6 | 8,2–11,3 | +102 |
| Mureș | 437 | 55.347 | 7,9 | 7,2–8,7 | +254 |
| Sălaj | 189 | 24.450 | 7,7 | 6,7–8,9 | +108 |
| Călărași | 207 | 26.845 | 7,7 | 6,7–8,8 | +118 |
| Botoșani | 309 | 40.342 | 7,7 | 6,8–8,6 | +176 |
| Satu Mare | 254 | 33.459 | 7,6 | 6,7–8,6 | +144 |
| Suceava | 620 | 85.581 | 7,2 | 6,7–7,8 | +337 |
| Constanța | 468 | 65.722 | 7,1 | 6,5–7,8 | +251 |
| Brăila | 161 | 22.621 | 7,1 | 6,1–8,3 | +86 |
| Covasna | 149 | 20.938 | 7,1 | 6,0–8,4 | +80 |
| Maramureș | 314 | 45.250 | 6,9 | 6,2–7,8 | +165 |
| Vrancea | 212 | 32.049 | 6,6 | 5,8–7,6 | +106 |
| Bihor | 381 | 58.344 | 6,5 | 5,9–7,2 | +188 |
| Caraș-Severin | 139 | 21.395 | 6,5 | 5,5–7,7 | +68 |
| Hunedoara | 201 | 31.240 | 6,4 | 5,6–7,4 | +98 |
| Bistrița-Năsăud | 209 | 32.686 | 6,4 | 5,6–7,3 | +101 |
| Ialomița | 166 | 26.722 | 6,2 | 5,3–7,2 | +78 |
| Brașov | 378 | 60.863 | 6,2 | 5,6–6,9 | +177 |
| Dolj | 361 | 58.805 | 6,1 | 5,5–6,8 | +167 |
| Mehedinți | 134 | 21.853 | 6,1 | 5,1–7,3 | +62 |
| Harghita | 184 | 30.139 | 6,1 | 5,3–7,1 | +85 |
| Galați | 306 | 50.195 | 6,1 | 5,4–6,8 | +140 |
| Sibiu | 253 | 41.772 | 6,1 | 5,3–6,9 | +115 |
| Bacău | 376 | 62.173 | 6,0 | 5,5–6,7 | +171 |
| Gorj | 154 | 26.097 | 5,9 | 5,0–6,9 | +68 |
| Neamț | 254 | 43.765 | 5,8 | 5,1–6,6 | +110 |
| Buzău | 199 | 34.527 | 5,8 | 5,0–6,6 | +85 |
| Argeș | 281 | 48.793 | 5,8 | 5,1–6,5 | +120 |
| Olt | 178 | 31.403 | 5,7 | 4,9–6,6 | +74 |
| Arad | 229 | 40.746 | 5,6 | 4,9–6,4 | +94 |
| Alba | 159 | 29.276 | 5,4 | 4,6–6,3 | +62 |
| Giurgiu | 122 | 22.834 | 5,3 | 4,4–6,4 | +47 |
| Vâlcea | 136 | 25.684 | 5,3 | 4,4–6,3 | +51 |
| Prahova | 288 | 58.751 | 4,9 | 4,4–5,5 | +94 |
| Cluj | 337 | 68.915 | 4,9 | 4,4–5,4 | +109 |
| Timiș | 338 | 70.030 | 4,8 | 4,3–5,4 | +107 |
| Teleorman | 121 | 25.076 | 4,8 | 4,0–5,8 | +38 |
| Dâmbovița | 193 | 43.256 | 4,5 | 3,9–5,1 | +50 |
| Iași | 438 | 100.869 | 4,3 | 3,9–4,8 | +105 |
| Vaslui | 199 | 46.692 | 4,3 | 3,7–4,9 | +45 |
| Ilfov | 191 | 47.980 | 4,0 | 3,4–4,6 | +33 |
| București | 584 | 199.042 | 2,9 | 2,7–3,2 | −73 |
Din 1990 până azi#
În 1990, în România au murit de pneumonie 3.165 de copii sub un an. În 2024, 172 (2025, date provizorii: 118). Scăderea e uriașă, dar și restul Europei a coborât, iar distanța a rămas: în 2023, rata din România era de 28 de ori cea din restul UE.
Ce poate preveni o parte dintre ele#
Vaccinul pneumococic a intrat în programul național de vaccinare în octombrie 2017. Pentru 2023, OMS și UNICEF estimau că 78% dintre copii primiseră a treia doză; după raportările administrative ale programului, doar 41%.
Împotriva virusului sincițial respirator (VSR), Spania și Franța au început în septembrie 2023 să ofere tuturor nou-născuților un anticorp, nirsevimab. La sugarii imunizați, în primele luni, eficacitatea a fost de cel puțin 70% împotriva internării pentru infecții respiratorii cu VSR, în Spania, și de circa 76% (interval 49–89%) împotriva internării la terapie intensivă pentru bronșiolită cu VSR, în Franța.
În România, agenția medicamentului a decis în octombrie 2025 includerea condiționată a nirsevimabului pe lista medicamentelor compensate, pentru nou-născuți și sugari în primul lor sezon de VSR. Pe 16 iulie 2026, nirsevimabul nu era încă pe listă: contractul cost-volum era în negociere.
Pagina nu poate spune câte dintre decesele din România ar fi fost evitate: virusul sau bacteria din spatele fiecărei pneumonii nu apar în statisticile publicate.
Ce nu arată aceste date#
- Datele nu spun care certificat e „corect”. Arată doar că România și restul UE trec decese asemănătoare la cauze diferite, și că, adunate, decesele pe cauzele care se pot înlocui una pe alta rămân de circa 3,4 ori mai multe în România.
- Cauza decesului nu e publicată pe județe sau pe vârste mai fine pentru copiii sub un an. De aceea harta arată toate decesele sub un an, nu doar pneumonia.
- Eurostat are date pe cauze până în 2023. Pentru 2024 și 2025, datele sunt doar de la INS; 2025 e provizoriu.
- Datele pe regiuni ale Eurostatului nu sunt folosite: în România, decesele par înregistrate unde a murit copilul (de pildă, în spitalele din București), nu unde locuia.
Cum a fost făcută analiza#
- Decese sub un an pe cauze: Eurostat, tabelul hlth_cd_aro (rezidenți, ambele sexe), 2011–2023. Nașteri vii: Eurostat demo_gind. Rate de mortalitate infantilă și neonatală: Eurostat demo_minfind.
- „Restul UE” = celelalte țări ale UE cu date despre cauzele deceselor în acel an (lipsesc Luxemburg și Malta în majoritatea anilor, Cipru în șapte ani și Letonia în 2019). Ratele sunt decese adunate împărțite la nașterile acelorași țări. Nașterile României sunt după reședința obișnuită, ca la Eurostat; din 2022 ele sunt cu 3–9% mai puține decât cele după domiciliu, așa că ratele românești de pe această pagină sunt, dacă e ceva, puțin mai mari decât pe domiciliu.
- Mortalitatea post-neonatală (28 de zile–1 an) = rata infantilă minus rata neonatală, înmulțite cu nașterile fiecărei țări. Țările fără rată neonatală în acel an sunt lăsate deoparte (în 2023: Danemarca, Irlanda, Italia, Cipru); lipsa Italiei, cu rate mici, face raportul mai mic, nu mai mare. Pragul stabilit înainte de calcul: dacă raportul România/restul UE rămâne cel puțin 2 în fiecare an verificat, diferența nu poate fi pusă doar pe seama certificatelor. A rămas între 2,3 și 3,8.
- Județe: INS TEMPO, decedați sub un an (POP208C) și născuți vii (POP201D) după domiciliu, pe localități, adunați pe județ, 2016–2025 (2025 provizoriu). Intervalul de 95% e cel exact pentru o distribuție Poisson. „La rata din restul UE” = nașterile înmulțite cu rata din restul UE 2016–2023 (3,3 la 1.000).
- Seria din 1990: INS, decese sub un an pe cauze (POP208D, după domiciliu).
Întrebări#
Înseamnă că medicii români greșesc diagnosticul?
Nu se poate spune din aceste date. Ele arată doar că aceleași tipuri de decese sunt trecute la cauze diferite în țări diferite. Numărate împreună, decesele pe aceste cauze rămân de circa 3,4 ori mai multe în România.
Unde e diferența cea mai mare?
După prima lună de viață. În prima lună, România are de 1,4 ori mai multe decese decât restul UE; între o lună și un an, de 2,3 ori. Datele publicate nu arată de ce.
Pot afla câți bebeluși au murit în comuna mea?
Pagina nu publică numere pe localități: sunt numere foarte mici, iar fiecare e un copil care poate fi recunoscut.
Surse#
Toate sursele au fost deschise pe 1 noiembrie 2026.
- Eurostat, Cauze de deces pe grupe de vârstă, rezidenți (hlth_cd_aro), decese sub un an, 2011–2023.
- Eurostat, Indicatori de mortalitate infantilă (demo_minfind) și născuți vii (demo_gind).
- Institutul Național de Statistică, TEMPO: POP208D (decese sub 1 an pe cauze), POP208F, POP208G (decedați sub 1 an pe localități, rezidență obișnuită), POP201K (născuți vii pe localități).
- Salvați Copiii, „România a dat peste jumătate din decesele înregistrate în UE la copiii sub un an din cauze respiratorii”, 16 octombrie 2024.
- UNICEF România, A Matter of Life and Death: infant mortality in Romania, aprilie 2026.
- OMS și UNICEF, profilul de imunizare al României (estimări WUENIC, revizia 2023): introducerea vaccinului pneumococic și acoperirea PCV3.
- ANMDMR, rapoartele de evaluare a tehnologiilor medicale pentru Beyfortus (nirsevimab): 46366/2025 (includere condiționată, decizia 1250/01.10.2025), 74545/2025 și 14988/2026.
- López-Lacort și alții, eficacitatea timpurie a nirsevimab în Spania, Eurosurveillance, 2024; Paireau și alții, nirsevimab și internările la terapie intensivă pediatrică în Franța, Influenza and Other Respiratory Viruses, 2024.