Soho, Londra, septembrie 1854
Au scos mânerul pompei când holera scădea deja
În șase săptămâni, 616 oameni au murit de holeră în jurul unei pompe de apă. Povestea spune că medicul John Snow a oprit epidemia cerând să i se scoată mânerul. Tabelul lui Snow arată altceva. Iar dovada a venit de la un preot care se aștepta să arate că Snow greșește.
CoboarăJohn Snow, 1854 (lit. C. F. Cheffins) · domeniu public
Ce arată tabelul lui Snow
Cazurile mortale scădeau de o săptămână când a fost scos mânerul
Snow a publicat în cartea sa din 1855 numărătoarea zi cu zi: câte cazuri mortale noi au apărut în fiecare zi, între 19 august și 30 septembrie. Epidemia a izbucnit în noaptea dintre 31 august și 1 septembrie. Pe 1 septembrie au apărut 143 de cazuri mortale noi. Pe 8 septembrie, ziua în care consiliul care administra ajutorul pentru săraci al parohiei a scos mânerul pompei la cererea lui Snow, au apărut 12. Din cele 616 cazuri, 571 au o zi de început cunoscută; 516 dintre ele începuseră deja.
516 din 571 de cazuri datate începuseră deja
Tabelul lui Snow, zi cu zi
| Ziua | Cazuri mortale | Morți |
|---|---|---|
| 19 august | 1 | 1 |
| 20 august | 1 | 0 |
| 21 august | 1 | 2 |
| 22 august | 0 | 0 |
| 23 august | 1 | 0 |
| 24 august | 1 | 2 |
| 25 august | 0 | 0 |
| 26 august | 1 | 0 |
| 27 august | 1 | 1 |
| 28 august | 1 | 0 |
| 29 august | 1 | 1 |
| 30 august | 8 | 2 |
| 31 august | 56 | 3 |
| 1 septembrie | 143 | 70 |
| 2 septembrie | 116 | 127 |
| 3 septembrie | 54 | 76 |
| 4 septembrie | 46 | 71 |
| 5 septembrie | 36 | 45 |
| 6 septembrie | 20 | 37 |
| 7 septembrie | 28 | 32 |
| 8 septembrie | 12 | 30 |
| 9 septembrie | 11 | 24 |
| 10 septembrie | 5 | 18 |
| 11 septembrie | 5 | 15 |
| 12 septembrie | 1 | 6 |
| 13 septembrie | 3 | 13 |
| 14 septembrie | 0 | 6 |
| 15 septembrie | 1 | 8 |
| 16 septembrie | 4 | 6 |
| 17 septembrie | 2 | 5 |
| 18 septembrie | 3 | 2 |
| 19 septembrie | 0 | 3 |
| 20 septembrie | 0 | 0 |
| 21 septembrie | 2 | 0 |
| 22 septembrie | 1 | 2 |
| 23 septembrie | 1 | 3 |
| 24 septembrie | 1 | 0 |
| 25 septembrie | 1 | 0 |
| 26 septembrie | 1 | 2 |
| 27 septembrie | 1 | 0 |
| 28 septembrie | 0 | 2 |
| 29 septembrie | 0 | 1 |
| 30 septembrie | 0 | 0 |
| fără dată | 45 | 0 |
| Total | 616 | 616 |
Snow însuși a spus-o. Cazurile noi scăzuseră atât de mult, scria el, încât „este imposibil de decis” dacă puțul mai conținea otrava holerei sau dacă apa se curățase între timp. Scăderea avea și o cauză mai simplă: oamenii fugiseră. În șase zile, cele mai lovite străzi rămăseseră fără mai mult de trei sferturi dintre locuitori, iar fără această fugă, credea Snow, morții ar fi fost mult mai mulți.
Mânerul scos nu dovedea deci nimic despre apă. Dovezile au venit în lunile următoare, din harta lui Snow și dintr-o anchetă în care un preot din parohie a mers din casă în casă.

Harta, decembrie 1854
578 de liniuțe, fiecare un om
Snow a desenat harta după epidemie, pentru a doua ediție a cărții sale despre holeră; prefața e datată 11 decembrie 1854. Fiecare mort apare ca o liniuță neagră la casa în care a trăit. Aici liniuțele sunt așezate pe străzile de azi ale Soho-ului; Broad Street se numește acum Broadwick Street.
În digitizarea hărții făcută de Rusty Dodson și Waldo Tobler sunt 578 de liniuțe, mai puține decât cele 616 cazuri din tabel. Unii muriseră la spital sau în alte cartiere, iar casa din care plecaseră nu fusese înregistrată. Snow i-a trecut pe hartă „atât cât am putut afla”.
Pe jos, pe străzi
Două din trei morți erau mai aproape de pompa din Broad Street decât de oricare alta
În 1854, apa de băut se lua cu găleata de la pompele de pe stradă. Snow a măsurat distanța așa cum o parcurgeau oamenii, pe străzi, și a trasat pe o a doua hartă linia punctelor aflate la aceeași distanță de pompa din Broad Street și de pompele vecine.
Refăcut pe străzile de azi, pentru toate cele 13 pompe publice de pe hartă, calculul dă același tablou: 378 din cei 578 de morți locuiau mai aproape, pe jos, de pompa din Broad Street. Jumătate dintre ei aveau până la ea cel mult 148 de metri.
Pompa ocolită
Vecinii nu voiau apa pompei lor și mergeau la Broad Street
Alți 71 de morți locuiau mai aproape de pompa de la capătul străzii Carnaby, pe care Snow o numește „pompa din Marlborough Street”, iar Whitehead, „din Little Marlborough Street”. Snow a aflat de ce contează: apa ei era atât de murdară încât mulți o ocoleau, iar cei care muriseră lângă ea la începutul lui septembrie băuseră apă de la Broad Street.
Apa de la Broad Street era căutată. Se servea la prânz în cafenele și în localurile unde se mânca, se amesteca cu băuturi spirtoase în cârciumi și se vindea în prăvălii cu o linguriță de praf efervescent, ca șerbet. Dintre 48 de morți care locuiau mai aproape de alte pompe, Snow a aflat că 28 băuseră, de preferință, apă de la Broad Street cu puțin înainte să se îmbolnăvească.
Azilul din Poland Street
535 de oameni în azil, cinci morți
Azilul de săraci al parohiei (workhouse-ul) era înconjurat pe mai mult de trei sferturi de case în care murise cineva. Din cei 535 de oameni găzduiți acolo au murit de holeră cinci.
Azilul avea propriul puț, pe lângă apa de la compania Grand Junction, iar locatarii nu trimiteau niciodată după apă la Broad Street. Dacă rata morților ar fi fost cea de pe străzile din jur, scria Snow, ar fi murit peste o sută de oameni.
Fabrica de bere
Muncitorii de la fabrica de bere nu beau apă
La câțiva pași de pompă, fabrica de bere a domnului Huggins avea peste 70 de muncitori. Niciunul nu s-a îmbolnăvit grav de holeră; doi au avut o indispoziție ușoară. Primeau o rație de bere de malț, iar Huggins credea că nu beau apă deloc. Fabrica avea un puț adânc al ei.
Pe aceeași stradă, la nr. 37, o fabrică de capse pentru arme ținea două ciubere mereu pline cu apă de la pompă, pentru oricine voia să bea. Din cei circa 200 de lucrători, 18 au murit de holeră.
West End, Hampstead
O văduvă la cinci kilometri, care bea doar apă de la Broad Street
Un alt medic, dr. Fraser, i-a atras atenția lui Snow asupra unei înregistrări din buletinul săptămânal al morților din 9 septembrie: o femeie de 59 de ani, văduva unui fabricant de capse, moartă de holeră pe 2 septembrie la West End, în Hampstead. Nu mai fusese prin Broad Street de luni de zile. Dar îi plăcea apa de acolo, iar o căruță care mergea zilnic de la Broad Street la West End îi aducea o sticlă mare.
Apa a fost luată joi, 31 august. A băut-o seara și vineri, s-a îmbolnăvit vineri seara și a murit sâmbătă. O nepoată aflată în vizită a băut și ea, s-a întors acasă, într-un cartier înalt și sănătos din Islington, și a murit. În niciunul dintre cele două locuri nu era holeră. Snow a numit cele două morți „poate cele mai concludente dintre toate” dovezile.
Încearcă
Cât de departe era cea mai apropiată pompă?
Alege orice stradă de pe hartă: apare drumul pe jos până la cea mai apropiată pompă publică din 1854 și distanța până la Broad Street. Străzile sunt cele de azi; câteva curți din 1854 au dispărut, iar câteva pasaje sunt noi, așa că distanțele sunt aproximative.
Aprilie 1855
Preotul care se aștepta să-l contrazică pe Snow a găsit dovada
Henry Whitehead era preot anglican în parohie și și-a vizitat enoriașii bolnavi în toate zilele epidemiei. Dintre cei la care fusese pe 1 septembrie s-a vindecat unul singur. În seara de 3 septembrie a băut el însuși apă de la pompă, rece, cu puțin coniac.
Când a auzit de teoria lui Snow, i-a spus unui prieten medic că o anchetă atentă o va infirma. Parohia a numit o comisie de anchetă, iar Whitehead a mers din casă în casă pe Broad Street. Rezultatul l-a întors: din 100 de locuitori ai străzii care se îmbolnăviseră de holeră sau de diaree, 80 băuseră apă de la pompă. Din 336 de locuitori ai străzii care nu se îmbolnăviseră, doar 57.

Spre finalul anchetei a dat peste o înregistrare pe care o trecuse cu vederea: „La nr. 40, Broad Street, 2 septembrie, o fiică, în vârstă de cinci luni.” Mama i-a spus că fetița se îmbolnăvise luni, 28 august, cu trei zile înaintea izbucnirii. Scutecele fuseseră înmuiate în găleți, iar apa fusese aruncată în parte într-o hazna din curticica de la intrare, aflată sub nivelul străzii, lângă puțul pompei.
Pe 23 aprilie 1855, John York, secretarul comisiei, a deschis haznaua. Cărămizile ei se ridicau din loc fără niciun efort. Peretele boltei de lângă hazna atingea zidăria puțului, iar canalul casei trecea la 2 picioare și 8 țoli de ea, adică 81 de centimetri. Pământul dintre ele era negru și îmbibat. Aceeași hazna mai fusese deschisă cu 17 ani înainte, tot pentru că se bănuia că strică apa puțului, iar bănuiala se confirmase atunci.
Medicul care îngrijise copilul nu era sigur că fusese holeră, iar comisia n-a afirmat că epidemia pornise de la el. A conchis, în unanimitate, că izbucnirea fusese „într-un fel” cauzată de apa impură a puțului din Broad Street.
1855 și după
Autoritatea sanitară a guvernului a respins explicația
Consiliul General al Sănătății, autoritatea sanitară a guvernului, a anchetat și el focarul. Concluzia lui, în 1855: „După o anchetă atentă, nu vedem niciun motiv să adoptăm această convingere.” Dacă apa pompei jucase vreun rol, credeau autorii raportului, era pentru că se molipsise de la aerul infectat al cartierului. Holera era pusă pe seama aerului stricat și a mizeriei, ca în caricatura de mai jos.
Snow avea și o altă dovadă, adunată în sudul Londrei: acolo, două companii aduceau apă pe aceleași străzi, una din Tamisa murdară din oraș, cealaltă din amonte. În primele șapte săptămâni ale epidemiei din 1854, casele alimentate de Southwark & Vauxhall au avut 315 morți de holeră la 10.000 de case; cele alimentate de Lambeth, 37. Snow a murit în iunie 1858. William Farr, statisticianul Oficiului Registrului General, a trecut de partea explicației prin apă abia după epidemia din estul Londrei din 1866.

Broadwick Street, azi
Pompa de azi n-are mâner
Din iulie 2018, o replică a pompei stă pe locul potrivit, lângă bordura de granit roz care marchează unde era pompa originală, la colțul cu Lexington Street, fosta Cambridge Street. Replica e, intenționat, fără mâner. Lângă ea e o cârciumă numită John Snow, care se chema înainte Newcastle-upon-Tyne.
Rapoartele din 1855 nu spun ce s-a întâmplat cu mânerul original. La 1 mai 1855, secretarul comisiei scria încă despre pompă ca despre una care ar putea „să fie folosită și de acum înainte”. După descoperirea lui York, puțul a stat închis șase săptămâni și a fost apoi golit de trei ori. Comisia a cerut ca puțurile de suprafață din parohie să fie închise de tot.

Surse și metodă
Numerele vin din cartea lui Snow, „On the Mode of Communication of Cholera” (ediția a doua, 1855), din raportul comisiei de anchetă a parohiei St James (1855), cu rapoartele lui Snow, Whitehead și York, din articolul lui Whitehead din Macmillan's Magazine (1865) și din raportul Consiliului General al Sănătății (1855). Curba reproduce Tabelul I al lui Snow.
Pozițiile celor 578 de morți sunt digitizarea hărții lui Snow făcută de Rusty Dodson și Waldo Tobler (1992), în varianta corectată din pachetul HistData. Opt pompe au pozițiile măsurate de Robin Wilson (2011); celelalte cinci și morții au fost aduse pe harta de azi printr-o transformare calibrată pe aceste opt pompe (eroare medie de sub 4 m). Distanțele pe jos sunt calculate pe străzile și pasajele pietonale din OpenStreetMap, azi. Secțiunea prin puț e o schemă după descrierea lui York.
- John Snow, On the Mode of Communication of Cholera, ed. a 2-a, Londra, 1855 (Internet Archive, exemplarul Wellcome). archive.org/details/b28985266
- Cholera Inquiry Committee, Report on the Cholera Outbreak in the Parish of St. James, Westminster, during the Autumn of 1854, Londra, 1855. archive.org/details/b21363870
- Henry Whitehead, „The Broad Street pump: an episode in the cholera epidemic of 1854”, Macmillan's Magazine, 1865. archive.org/details/b22449231
- General Board of Health, Report of the Committee for Scientific Inquiries in Relation to the Cholera-Epidemic of 1854, Londra, 1855. archive.org/details/b2146876x
- Pozițiile morților: R. Dodson și W. Tobler (1992), în pachetul R HistData (Snow.deaths2). cran.r-project.org/package=HistData
- Pozițiile pompelor: Robin Wilson, „John Snow's famous cholera analysis data in modern GIS formats”, 2011. blog.rtwilson.com/john-snows-famous-cholera-analysis-data-in-mod
- Străzile de azi: © contribuitorii OpenStreetMap, ODbL. www.openstreetmap.org/copyright
- John M. Eyler, „The changing assessments of John Snow's and William Farr's cholera studies”, Sozial- und Präventivmedizin, 2001 (despre Farr și epidemia din 1866). johnsnow.matrix.msu.edu/documentUploads/15-78-DD/15-78-DD-22-200
- John Snow Society, „The return of the pump”, 20 iulie 2018. johnsnowsociety.org/2018/07/20/the-return-of-the-pump/
Imagini
- Harta lui John Snow a morților de holeră din jurul Broad Street: John Snow, 1854 (lit. C. F. Cheffins) · domeniu public
- A doua hartă a lui Snow, cu linia distanțelor egale pe jos: John Snow, 1855 · Wellcome Collection · CC BY 4.0
- John Snow: după o fotografie din 1856 · domeniu public
- Henry Whitehead: Scott and Sons, 1884 · domeniu public
- „A Court for King Cholera”, Punch, 1852: Punch, 1852 · Wellcome Collection · CC BY 4.0
- Replica pompei din Broadwick Street: Jamzze · CC BY-SA 4.0