Un experiment în 40 de țări

Portofelul pierdut: câte dintre cele 17.303 portofele lăsate la recepții în 40 de țări s-au întors

Un experiment publicat în revista Science în 2019 a lăsat 17.303 portofele „găsite pe stradă” la recepțiile unor bănci, hoteluri, muzee, oficii poștale și instituții publice din 40 de țări, apoi a numărat câte au ajuns înapoi la proprietar în 100 de zile. 400 dintre ele au fost predate în România, în 2014. Uită-te cum se întorc, apoi ghicește ce schimbă banii.

Căsuța de e-mail a proprietarului

Cum a mers: în primăvara lui 2014, la recepțiile din șapte orașe ale României, un necunoscut punea pe ghișeu un portofel transparent pentru cărți de vizită și îi spunea angajatului, în engleză, că l-a găsit pe stradă, chiar după colț, și că se grăbește: „Cineva trebuie să-l fi pierdut. Vă puteți ocupa de el?” Apoi pleca, fără să lase vreun contact. Înăuntru se vedeau:

trei cărți de vizită cu numele Andrei Popescu și adresa de e-mail
lista: lapte, pâine, paste, banane
o cheie
și, în jumătate dintre portofele, 28 de lei

Pe ghișeele din România au ajuns 200 de portofele fără bani. Fiecare dreptunghi de mai jos e unul dintre ele; se colorează când proprietarul primește e-mailul, la momentul înregistrat în experiment. Timpul curge mai repede: primul minut, apoi ore, apoi zile, până la 100.

Țara:

Căsuța de e-mail a proprietarului—

Toate cele 40 de țări

Banii au crescut numărul de portofele întoarse în 38 din cele 40 de țări și nu l-au scăzut clar în niciuna. Pe toate la un loc, de la 40% la 51%. Diferențele dintre țări sunt mari, dar nu toate sunt sigure: cu aproximativ 200 de portofele pe condiție, fiecare procent are o marjă de câteva puncte, desenată ca o bandă în jurul punctului. Alege o țară ca să-i vezi rezultatele.

fără banicu bani

Cu de șapte ori mai mulți bani

În Statele Unite, Regatul Unit și Polonia, cercetătorii au mers mai departe: unele portofele aveau 94,15 dolari, de șapte ori mai mult. S-au întors și mai multe: 46% fără bani, 61% cu 13,45 dolari, 72% cu 94,15 dolari.

Portofele întoarse în SUA, Regatul Unit și Polonia, după conținut; liniile arată intervalul de 95%.

Alte portofele aveau banii, dar nu și cheia. Cheia nu valorează nimic pentru cel care găsește portofelul, doar pentru proprietar. Fără ea s-au întors 54%, cu 7 puncte mai puțin decât cu cheie (interval de 95%: de la 2 la 12 puncte; autorii, cu ajustări, estimează 9,2). Oamenii s-au gândit, deci, și la necazul celui care a pierdut-o.

De ce banii fac portofelul să se întoarcă

Autorii i-au întrebat pe oameni din aceleași trei țări în ce măsură li s-ar părea că fură dacă ar păstra portofelul, în fiecare variantă de conținut. Cu cât erau mai mulți bani, cu atât păstrarea lui li se părea mai mult a furt. Fără cheie, la aceiași bani, senzația nu s-a schimbat măsurabil. Explicația propusă are două părți: grija pentru proprietar, care crește odată cu ce a pierdut, și neplăcerea de a te vedea ca pe un hoț, care crește odată cu banii.

Puțini au anticipat asta. Rugați să ghicească rezultatul din SUA, 299 de oameni au crezut în medie că se vor întoarce 73% din portofelele fără bani, 65% din cele cu 13,45 dolari și 55% din cele cu 94,15 dolari; 64% dintre ei au ales direcția greșită. Dintre 279 de economiști, 49% au ales tot direcția greșită și doar 29% pe cea bună.

Ce au ghicit oamenii și ce s-a întâmplat în SUA.

Ce măsoară experimentul și ce nu

Măsoară dacă angajatul de la ghișeu i-a scris proprietarului în 100 de zile. Nu măsoară oamenii de pe stradă, nici portofelele duse înapoi fără e-mail.
Obiceiul de a folosi e-mailul diferă de la o țară la alta. Pe cele 27 de țări cu date, corelația, calculată aici, dintre ponderea firmelor care lucrează cu e-mail și procentul de portofele întoarse e 0,313; autorii arată că ordinea țărilor rămâne aproape aceeași și după ce țin cont de asta. Un studiu din 2023 a refăcut experimentul în China: e-mailurile au venit cam în aceeași proporție ca în studiul original, dar mult mai multe portofele au fost recuperate fizic. Măsurat doar prin e-mail, cinstea poate fi subestimată în unele locuri.
Țările nu au fost alese la întâmplare, iar diferențele dintre ele nu au o singură cauză. Procentul de portofele întoarse crește odată cu venitul pe locuitor (corelație cu logaritmul PIB-ului pe locuitor, calculată aici: 0,689). Cel mai solid rezultat e efectul banilor, fiindcă banii au fost puși sau nu la întâmplare, în fiecare țară.
Datele sunt din 2013–2016. În România, experimentul a avut loc între 25 martie și 15 aprilie 2014, la Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași și Timișoara.

Metoda

Studiul: Alain Cohn, Michel André Maréchal, David Tannenbaum și Christian Lukas Zünd, „Civic honesty around the globe”, Science, 2019. Datele lor sunt publice (licență CC0). Toate numerele de aici sunt recalculate din fișierul publicat, verificat după amprenta lui, și se potrivesc cu cele din articol: 40% și 51%, apoi 46%, 61% și 72% în cele trei țări, 38 de țări din 40.
Un portofel e „întors” dacă proprietarul a primit un e-mail în 100 de zile. Jumătate dintre e-mailuri au venit în primele 26 de minute, 63% în prima oră și 88% în prima zi. Pe pagină, timpul trece logaritmic: o secundă pentru primul minut, apoi tot mai repede.
Intervalele sunt de 95% (Wilson pentru procente, aproximare normală pentru diferențe). Ordinea țărilor e după procentul cu bani. Ce au crezut oamenii și economiștii, precum și răspunsurile despre „furt”, sunt luate din articol; aceste date nu sunt în fișierul folosit aici.