mariuscomper.ukRomânăEnglish
Harta Mării Negre noaptea: luminile de pe uscat în 2024 și 33 de inele pe apă, câte unul pentru fiecare an din 1992 până în 2024, colorate după lumina coastei de lângă ele.
2024

Marea Neagră · 33 de ani din satelit

Marea Neagră noaptea, 1992–2024: porturile care s-au aprins și cele care s-au stins

Câte o imagine din satelit pentru fiecare an, cu luminile de pe țărm. Pe hartă, fiecare inel de pe apă este un an: 2024 lângă mal, 1992 în larg, iar culoarea inelului arată cât de luminată era coasta din dreptul lui. Lângă mal, în inelele ultimilor ani, coasta Ucrainei se stinge, iar coasta Turciei se aprinde.

întuneric → multă lumină

Derulează: harta te duce de la un port la altul.

A cui e lumina țărmului

Din toată lumina de pe uscat aflată la cel mult 10 km de apă, la începutul anilor ’90, 25,4% venea de pe coasta pe care Ucraina o controlează azi, între Dunăre și Nipru. În 2022–2024 mai venea de acolo 2,7%.

Coasta Turciei a urcat în aceeași perioadă de la 16,1% la 48,6%. Aproximativ 6 puncte procentuale din această creștere vin din schimbarea satelitului în 2014 (linia punctată), dar creșterea se vede și separat, la fiecare dintre cele două instrumente. Tot schimbarea satelitului explică aproximativ 2,5 puncte din scăderea coastei ucrainene.

Ponderea fiecărui țărm în lumina coastei Mării Negre, 1992–20240%25%50%75%100%19922000200820162024Turcia 48%Georgia 3,3%Abhazia ocupată 4,6%Rusia 20%Crimeea ocupată 11%Ucr. ocupată 2022 2,1%Ucraina 1,9%România 4,1%Bulgaria 5,6%

2022–2024

Odesa, Mîkolaiv, Herson: țărmul care s-a stins

În 2023, lumina Odesei a scăzut la 64% din cea din 2013, măsurată cu același satelit. La Mîkolaiv a coborât la 4%, iar la Herson nu a mai rămas nimic peste pragul satelitului: orașul a fost ocupat de la 2 martie 2022, eliberat la 11 noiembrie 2022 și bombardat apoi de pe celălalt mal al Niprului.

Din 10 octombrie 2022, Rusia a lovit în valuri rețeaua electrică a Ucrainei. Pe 10 decembrie 2022, peste un milion și jumătate de oameni din regiunea Odesa au rămas fără curent.

Întunericul nu înseamnă porturi oprite. Prin coridorul maritim deschis de Ucraina în august 2023, cele trei porturi ale Odesei (Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi) au operat în 2024 79,9 milioane de tone de mărfuri, aproape cât în 2018 (85,9 milioane), după datele autorității porturilor ucrainene, cu orașul la aproximativ două treimi din lumina din 2013.

Un morman de grâu în cala de oțel a unei nave
Grâu în cala unei nave în portul Odesa, mai 2023 · U.S. Embassy Kyiv Ukraine, Public domain

2022–2024

Mariupol: satelitul vede becuri, nu oameni

Mariupol a fost bombardat din 2 martie 2022 și asediat până la 20 mai, când Rusia a anunțat că a preluat oțelăria Azovstal. În anul asediului, lumina orașului a scăzut la 59% din cea din 2013.

În 2024, sub ocupație rusă, a ajuns din nou la 102%. Satelitul măsoară lămpile aprinse: nu poate spune cine a plecat, cine a murit sau cine locuiește acum acolo.

O stradă cu mașini care duce spre coșurile și furnalele unei oțelării
Oțelăria Azovstal văzută din centrul Mariupolului, octombrie 2014 · Chad Nagle, CC BY 2.0

2014–2024

Crimeea ocupată: tot mai luminată

Rusia a ocupat Crimeea în 2014 și a semnat anexarea ilegală pe 18 martie; Adunarea Generală a ONU a declarat că referendumul nu are valabilitate. Între 2013 și 2022–2024, lumina de pe coasta peninsulei a crescut de 2,4 ori, mai repede decât pe oricare alt țărm al mării.

Kerci, capătul podului deschis de Rusia în mai 2018, ajunsese în 2024 la 250% din lumina din 2013. Feodosia ajunsese la 240%, Ievpatoria la 293%. La nord de peninsulă, pe malul Niprului pe care Ucraina îl controlează, Hersonul era stins.

1992–2014

Coasta rusă: stațiunile și orașul olimpic

Între începutul anilor ’90 și 2011–2013, lumina din Ghelendjik a crescut de 4,2 ori, cea din Anapa de 3,3 ori, iar cea din Soci de 2,4 ori. Pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2014, Rusia a cheltuit în jur de 50 de miliarde de dolari.

Mai la vest, Novorossiisk încarcă din octombrie 2001 și petrol din Kazahstan, prin terminalul Consorțiului Conductei Caspice.

Un șantier întins cu macarale și arene în construcție
Șantierul arenelor olimpice din Adler, Soci, vara lui 2013 · Sergei Kazantsev, CC BY-SA 3.0

2000

Georgia, 2000: întâi s-a luat curentul

Inelele din dreptul Georgiei sunt aproape negre în anii ’90. În 2000, Batumi avea 23% din lumina din 2013, iar Poti 7%. La sfârșitul lui 2001, potrivit Băncii Mondiale, 94% dintre casele din Tbilisi aveau curent 24 de ore din 24, față de 25% în celelalte orașe și 7% la sate.

Mai la nord, Suhumi trecuse prin războiul din 1992–1993: înainte de război avea aproximativ 120.000 de locuitori, iar după căderea lui, pe 27 septembrie 1993, aproximativ 50.000 de oameni au fugit doar din Suhumi. Abhazia este teritoriu georgian sub ocupație rusă.

O clădire înaltă, arsă, cu ferestrele goale, în spatele unei piețe pustii
Fosta clădire a Consiliului de Miniștri din Suhumi, arsă în război, fotografiată în 2014 · Hons084, CC BY-SA 4.0

2004–2024

Batumi: lumina a venit înaintea clădirilor

În mai 2004, liderul Adjariei, Aslan Abașidze, a plecat la Moscova. Între 2004 și 2011–2013, lumina din Batumi a crescut de 2,2 ori (de 4,4 ori față de începutul anilor ’90). Suprafața construită a orașului a crescut mult mai încet: de la 10,7 la 13,4 km² între 1990 și 2020, potrivit Comisiei Europene (GHSL). Lumina a crescut cu mult înaintea clădirilor.

Construcțiile au venit apoi: în deceniul de până în 2022, Adjaria a dat 8.317 autorizații de construire. În Turcia, cazinourile sunt interzise din 1998, iar din 2011 turcii trec granița doar cu buletinul; în 2012, ambasadorul Turciei declara pentru Hürriyet Daily News că aproape toți clienții cazinourilor din Batumi sunt turci.

Un port cu clădiri joase și macarale, la poalele munților, văzut de pe apă
Portul Batumi văzut de pe mare, iulie 2004 · AlexP at nl.wikipedia, CC BY-SA 2.5 nl
Un șir de turnuri înalte pe malul mării, văzut de pe apă
Batumi văzut de pe mare, iulie 2015 · herr.eichhorn from Berlin, Germany, CC BY-SA 2.0

1992–2024

Coasta Turciei: aproape 500 de km de lumină

Pe cei 485 de km de țărm dintre granița cu Georgia și Samsun (măsurați pe o linie netezită a coastei), porțiunile de câte 5 km cu lumină peste pragul satelitului erau 66% în 1992–1994 și 93% în 2011–2013, cu aceeași serie de sateliți; din 2020, toate. Pe aici trece din 2007 Drumul de coastă al Mării Negre, lung de 542 de km, construit în parte pe teren câștigat din mare.

După 2013, cu același satelit, lumina coastei turcești a crescut de 2,0 ori, mai repede decât oriunde în afară de Crimeea: Giresun a ajuns în 2024 la 172% din lumina din 2013, Ordu la 170%, Rize la 161%.

Un mal de piatră și o promenadă de beton lângă mare
Umplutura de piatră și promenada de pe țărmul din Trabzon, martie 2014 · Radosław Botev, CC BY 3.0 pl

2007–2024

Constanța, Varna, Burgas: războiul se vede în port

Între începutul anilor ’90 și 2011–2013, lumina Constanței a crescut de 2,4 ori, iar a Varnei și a Burgasului de aproximativ 1,6 ori. La Constanța, cea mai mare parte a creșterii a venit înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007: în 2004, orașul avea deja 94% din lumina din 2013. Între 2013 și 2022–2024, lumina coastelor românești și bulgărești a crescut de 1,4, respectiv 1,4 ori: mai încet decât în Turcia sau în Crimeea.

În 2023, portul Constanța a avut cel mai mare trafic din istoria lui: 67,2 milioane de tone pe mare, după Eurostat, față de 49,9 în 2021. Doar în primele șapte luni ale lui 2023, administrația portului a numărat 12,5 milioane de tone de mărfuri ucrainene.

Clădiri mari de beton ale silozurilor, deasupra liniilor de cale ferată din port
Silozurile de cereale Anghel Saligny din portul Constanța, ianuarie 2014 · Rotaru Florin, CC BY-SA 3.0 ro

Toate cele 31 de orașe

Pe harta de mai jos poți alege singur un oraș: apasă pe țărm sau alege-l din listă și vezi lumina lui an de an, pe inelele din dreptul lui.

Alege un oraș ↓

Orașul tău de pe țărm#

Apasă pe un oraș de pe hartă sau alege-l din listă: inelele din dreptul lui rămân aprinse, iar fișa arată lumina lui din fiecare an.

2024

Poți apăsa și direct pe hartă, pe orice bucată de țărm.

Lumina fiecărui țărm, an de an#

Ponderea fiecărui țărm în lumina de pe uscat aflată la cel mult 10 km de Marea Neagră și de Marea Azov, pentru fiecare an. Linia punctată desparte cei doi sateliți.

Ponderea fiecărui țărm în lumina coastei Mării Negre, 1992–20240%25%50%75%100%19922000200820162024Turcia 48%Georgia 3,3%Abhazia ocupată 4,6%Rusia 20%Crimeea ocupată 11%Ucr. ocupată 2022 2,1%Ucraina 1,9%România 4,1%Bulgaria 5,6%

Coasta pe care Ucraina o controlează azi a pierdut cel mai mult: de la 25,4% în 1992–1994 la 14,3% în 2011–2013 și la 2,7% în 2022–2024. Crimeea ocupată a coborât de la 14,0% la 8,8% și a urcat din nou la 10,2%. Turcia a trecut de la 16,1% la 48,6%.

Cât s-a schimbat lumina fiecărui oraș#

Orașele sunt în ordinea țărmului, de la Bosfor spre nord și apoi în sensul acelor de ceasornic. Prima coloană compară 2011–2013 cu 1992–1994 (sateliții DMSP), a doua compară 2022–2024 cu 2013 (instrumentul VIIRS); o valoare sub 1 înseamnă scădere.

Sateliții DMSP: 1992–2013. Instrumentul VIIRS: 2014–2024. Suprafața luminată: km² cu lumină peste prag în cercul de 10 km, media 1992–1994 → media 2011–2013 (aceiași sateliți).
OrașulȚărmul2011–13 față de 1992–942022–24 față de 2013Suprafață luminată, km²
BurgasBulgaria×1,55×1,31167 → 197
VarnaBulgaria×1,56×1,17207 → 243
ConstanțaRomânia×2,35×1,21131 → 172
CiornomorskUcraina×1,51×0,45129 → 155
OdesaUcraina×1,15×0,74209 → 209
MîkolaivUcraina×1,07×0,13255 → 254
HersonUcraina×0,87×0,28254 → 232
IevpatoriaCrimeea ocupată×1,45×2,65112 → 131
SevastopolCrimeea ocupată×1,35×1,38217 → 222
IaltaCrimeea ocupată×2,00×1,4583 → 114
FeodosiaCrimeea ocupată×1,33×2,1189 → 93
KerciCrimeea ocupată×1,06×2,48184 → 161
BerdianskUcr. ocupată 2022×1,08×1,11110 → 111
MariupolUcr. ocupată 2022×1,11×0,80221 → 220
TaganrogRusia×1,31×1,24204 → 211
EiskRusia×1,68×1,2765 → 92
AnapaRusia×3,25×1,34117 → 186
NovorossiiskRusia×1,80×1,12225 → 280
GhelendjikRusia×4,15×1,4182 → 177
TuapseRusia×2,04×1,15115 → 177
SociRusia×2,40×1,20141 → 191
SuhumiAbhazia ocupată×9,01×1,1230 → 149
PotiGeorgia×5,32×1,2324 → 88
BatumiGeorgia×4,41×1,2758 → 128
RizeTurcia×1,77×1,62205 → 211

Ce măsoară lumina și ce nu#

Imaginile vin dintr-o serie publicată de Xuecao Li și colegii săi: lumina nocturnă a lumii pentru fiecare an, din 1992 până în 2024, la o rezoluție de aproximativ 1 km. Până în 2013, imaginile sateliților militari americani DMSP (cinci sateliți, calibrați între ei); din 2014, imaginile instrumentului VIIRS, convertite la scara vechilor sateliți. Sunt păstrate, cum recomandă autorii, doar valorile mai mari de 7, pe scara de la 0 la 63.

Schimbarea instrumentului nu are același efect peste tot. În 2013, an văzut de ambele, raportul dintre varianta nouă și cea veche variază de la un oraș la altul între 0,60 ori (Ievpatoria) și 1,68 ori (Poti). De aceea, indicele fiecărui oraș nu compară niciun an de după 2013 cu unul de dinainte: fiecare an e raportat la 2013 măsurat cu același instrument (2013 = 100). Ponderile țărmurilor se calculează în fiecare an separat; schimbarea din 2014 le mută cu câteva puncte procentuale: Turcia 6,0 în plus, Ucraina 2,5 și Crimeea 1,7 în minus. Pe inele, anii noi sunt aduși la scara veche pentru fiecare porțiune de coastă, cu anul 2013 drept punte.

Pentru fiecare oraș s-a însumat lumina de pe uscat dintr-un cerc cu raza de 10 km în jurul coordonatelor din GeoNames. Ponderile însumează lumina de pe uscat aflată la cel mult 10 km de apă, pe coaste împărțite după hotarele provinciilor din Natural Earth. Crimeea și coasta ocupată din 2022 apar separat și sunt numite teritoriu ucrainean sub ocupație rusă; Abhazia, teritoriu georgian sub ocupație rusă.

Inelele sunt linii paralele cu țărmul, la 2,4 km una de alta (1,55 km în Marea Azov, care e îngustă). Culoarea fiecărei porțiuni de inel ține seama de două lucruri: câtă lumină era pe cei 5 km de coastă cei mai apropiați, în anul inelului, și cât înseamnă ea față de anii cei mai luminoși ai aceleiași porțiuni de coastă. Astfel se vede și stingerea unei coaste care rămâne totuși mai luminoasă decât vecinele ei. Datele vechilor sateliți, cu mai mult zgomot, sunt ușor netezite (un an cântărește jumătate, vecinii lui câte un sfert). Mîkolaiv și Herson sunt pe estuarul Nipru–Bug, așa că lumina lor apare pe inele în dreptul gurii estuarului.

Lumina nu e același lucru cu oamenii sau cu banii. În Ucraina, după 2022, a scăzut și din cauza loviturilor asupra rețelei electrice și, în unele orașe, precum Kievul, a reducerii deliberate a iluminatului public. Un oraș care trece de la lămpi cu sodiu la LED-uri albe poate părea mai întunecat pentru VIIRS, care nu vede lumina sub 500 nm, deși strălucește mai tare. Centrele marilor orașe ating plafonul de 63 al vechilor sateliți, așa că creșterea lor e subestimată. Ca verificare independentă servește suprafața construită din GHSL (Comisia Europeană), pentru 1990–2020.

Cele două pete de lumină din larg, la nord-vest, apar pe imaginile din ultimii ani; nu au fost identificate și nu intră în nicio sumă de mai sus.

Surse#

  • Li, X., Zhou, Y., Zhao, M., Zhao, X. (2020), A harmonized global nighttime light dataset 1992–2018, Scientific Data 7:168; dataset extended to 1992–2024 (figshare, version 10, 2025, CC BY 4.0). figshare.com
  • European Commission, Joint Research Centre: GHSL built-up surface and volume, R2023A, 1990–2020. human-settlement.emergency.copernicus.eu
  • GeoNames, cities15000 (city coordinates, CC BY 4.0). download.geonames.org
  • Natural Earth 10m land and admin-1 provinces (public domain). www.naturalearthdata.com
  • World Bank, Lampietti et al. (2004), Revisiting Reform in the Energy Sector: Lessons from Georgia (hours of electricity, 2000–2001). documents1.worldbank.org
  • Human Rights Watch (1995), Georgia/Abkhazia: Violations of the Laws of War and Russia’s Role in the Conflict. www.hrw.org
  • RFE/RL (6 May 2004), Abashidze leaves for Moscow. www.rferl.org
  • Hürriyet Daily News (1 May 2012), Turks flock to Batum casinos (Turkey’s ambassador Engin Arıkan). hurriyetdailynews.com
  • Global Gaming Business (2016), Turkey asks Georgia to close casinos (casinos banned in Turkey since 1998). ggbmagazine.com
  • Interfax (2011), Georgia and Turkey: border crossing without passports. interfax.com
  • Al Jazeera (14 Aug 2008), Russian forces sink Georgian ships near Poti. www.aljazeera.com
  • Al Jazeera (2 Feb 2014), Sochi: the most expensive Games ever. www.aljazeera.com
  • PortNews (2009), first tanker loaded at the CPC terminal, 13 October 2001. en.portnews.ru
  • UN News (27 Mar 2014), General Assembly resolution 68/262 on Crimea. news.un.org
  • Moscow Times (15 May 2018), Putin opens the bridge to Crimea; EEAS statement on the rail link (23 Dec 2019). themoscowtimes.com
  • JusticeInfo, The siege of Mariupol; Al Jazeera (21 May 2022), Azovstal. www.justiceinfo.net
  • The Defense Post / AFP (3 Mar 2022), Russia captures Kherson; Euromaidan Press (12 Nov 2022), Kherson liberated. www.thedefensepost.com
  • Kyiv Independent (24 May 2022), Mykolaiv without running water. kyivindependent.com
  • Al Jazeera (31 Oct 2022 and 10 Dec 2022), strikes on Ukraine’s power grid; Odesa without power. www.aljazeera.com
  • Ukrainian Sea Ports Authority (USPA), management report 2024 (Greater Odesa 79.9 Mt) and archived port tables 2015–2018. www.uspa.gov.ua
  • Eurostat, gross weight of goods handled in main ports (mar_mg_aa_pwhd): Constanța, Varna, Burgas. ec.europa.eu
  • Port of Constanța administration (16 Aug 2023): 12.5 million tonnes of Ukrainian goods in January–July 2023. www.portofconstantza.com
  • RFE/RL (3 Sep 2022), Batumi: 8,317 building permits in Adjara over a decade. www.rferl.org
  • European Commission (2007), Bulgaria and Romania join the EU. europa.eu
  • Apaydın & Durmaz, the Black Sea Coastal Highway (Süleyman Demirel University); Milli Gazete (2017), 542 km on sea fill. acikerisim.sdu.edu.tr
  • NASA Earth Observatory (2022), Tracking night lights in Ukraine; Huang et al. (2023), Frontiers in Environmental Science. www.frontiersin.org
  • Kyba et al. (2017), Science Advances: LED lighting and VIIRS (GFZ press release). idw-online.de
  • Photographs: Wikimedia Commons, authors and licences in each caption. commons.wikimedia.org