Lemn de foc · prețurile statului, octombrie 2026
Cât costă lemnul de foc de la stat lângă tine
Același lemn de stejar, carpen sau salcâm, luat de la drumul din pădure, costă 225 de lei metrul cub în județul Călărași și 430 de lei în Vaslui. Fiecare direcție silvică a statului își face singură lista de prețuri. Scrie numele satului și vezi ce cere cel mai apropiat ocol silvic de stat și cât te costă lemnele pentru o iarnă.
Un rând de lemne pentru fiecare județ: cât cere statul pentru un metru cub de foioase tari
Stejar, carpen, salcâm și alte foioase tari (fără fag, care are rândul lui în liste), luate de la drumul forestier, cu TVA de 11%. Pentru fiecare direcție silvică, prețul din mijlocul șirului de prețuri ale ocoalelor ei (mediana), din listele în vigoare în octombrie 2026. Fiecare buștean desenat înseamnă 10 lei.
| Călărași | 225 de lei |
|---|---|
| Harghita | 266 de lei |
| Alba | 270 de lei |
| Mureș | 290 de lei |
| Maramureș | 294 de lei |
| Arad | 300 de lei |
| Caraș-Severin | 300 de lei |
| Suceava | 300 de lei |
| Sibiu | 310 lei |
| Bacău | 316 lei |
| Neamț | 320 de lei |
| Timiș | 320 de lei |
| Bistrița-Năsăud | 322 de lei |
| Mehedinți | 322 de lei |
| Vrancea | 322 de lei |
| Gorj | 330 de lei |
| Sălaj | 330 de lei |
| Bihor | 333 de lei |
| Iași | 340 de lei |
| Ilfov | 340 de lei |
| Brăila | 350 de lei |
| Brașov | 350 de lei |
| Argeș | 354 de lei |
| Giurgiu | 360 de lei |
| Vâlcea | 370 de lei |
| Botoșani | 400 de lei |
| Buzău | 405 lei |
| Dolj | 415 lei |
| Vaslui | 430 de lei |
Lipsesc din șir 12 direcții: Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Hunedoara, Ialomița, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Tulcea. Motivele sunt la final, în „Cum s-a calculat”.
Harta: prețul de la cel mai apropiat ocol de stat#
Fiecare comună are culoarea prețului cerut de cel mai apropiat ocol silvic de stat pentru foioase tari la drumul forestier, cu TVA. Punctele sunt sediile ocoalelor. Liniile groase sunt granițele județelor, iar culoarea se schimbă deseori exact acolo, pentru că listele de prețuri se fac pe județe.
La 940 din cele 3.181 de comune și orașe, un alt ocol de stat aflat la cel mult 50 de kilometri cere cu cel puțin 10% mai puțin pentru același lemn.
Se încarcă harta…
Atinge o comună ca să vezi prețul. Butoanele + și − măresc și micșorează harta; mărită, harta se poate trage cu degetul.
De ce diferă prețul#
Prima explicație e lemnul. Fagul, stejarul și carpenul dau mai multă căldură pe metru cub decât teiul, plopul sau bradul, iar la același ocol statul le vinde de obicei de 1,6 ori mai scump. A doua e locul de unde iei lemnul: la cioată, adică tăiat și fasonat în pădure, de unde îl scoți singur până la drum, costă cu aproximativ 14% mai puțin decât la drumul forestier, iar din depozit cu aproximativ 14% mai mult.
Pe toate cele 41 de liste, cum fusese stabilit dinainte, specia și locul de livrare explică împreună 63% din diferențele dintre cele 1.973 de prețuri de lemn de foc; pe listele în vigoare pentru populație, 63%. O parte mare din rest ține de direcția silvică: pentru același lemn, luat din același fel de loc, unele direcții cer cu o treime mai puțin decât media țării, altele cu peste 40% mai mult.
Efectul direcției într-un model cu specia și locul de livrare (listele în vigoare din august 2025, fără Galați și Constanța). Pentru un ocol ale cărui prețuri nu au fost folosite la construirea modelului (în direcțiile cu prețuri separate pe ocoale), acesta explică 60% din diferențele de preț fără informația despre direcție și 80% cu ea.
Listele nu spun cum s-a ajuns la preț. Ele sunt aprobate de conducerea fiecărei direcții, după o circulară Romsilva din 2016 privind prețurile unice pe specii la nivel de direcție silvică. În practică, unele direcții au un singur preț pentru tot județul, altele dau prețuri diferite pentru fiecare ocol.
Cât din iarnă vine de la stat#
La recensământul din 2021, 3,29 milioane de locuințe aveau sobe pe lemne și încă aproape 940 de mii aveau centrală pe lemne (unele le au pe amândouă). În sate, 60 din 100 de locuințe au sobă pe lemne; în orașe, 10 din 100.
În 2024, gospodăriile au ars lemne și resturi vegetale cât să obțină căldura din aproximativ 12,1 milioane de metri cubi de lemn uscat. Romsilva vinde direct oamenilor în jur de 1,75 milioane de metri cubi pe an: cam un metru cub din șapte (între unul din șase și unul din nouă, după cât de uscat e lemnul). Restul nu trece prin vânzarea directă a statului.
În 2021, anul recensământului, pe o locuință încălzită cu lemne, media națională ieșea între 3,4 și 4,4 metri cubi de lemn uscat pe an, după cum se numără casele cu sobă și cele cu centrală. În fișa comunei, iarna pornește de la 4 metri cubi, iar numărul se poate schimba după cât lemn arde casa ta.
În iarna cu plafon, lemnul statului era deja sub 400 de lei#
În octombrie 2022, Guvernul a plafonat la 400 de lei metrul cub, cu TVA, prețul lemnului de foc vândut populației, până la 31 martie 2023 (Ordonanța de urgență 134/2022). Prolemn, o asociație a firmelor din industria lemnului, a spus atunci că lemnul de foc, peleții și brichetele au dispărut din oferta marilor magazine.
În decembrie 2022, în mijlocul iernii cu plafon, mediana prețurilor afișate pentru foioase tari de cele 16 direcții silvice cu date la zi era de 275 de lei metrul cub. Tabelul nu spune dacă prețurile includ TVA, dar chiar și cu TVA adăugat mediana rămânea mult sub plafon. De atunci, prețul afișat de stat a crescut: de la 215 lei în 2019 la aproximativ 325 de lei în 2025 și 2026.
Tabelul Romsilva cu volumele de lemn disponibile, copii din arhiva Internet Archive; doar rândurile actualizate în anul dinaintea fiecărei copii. Tabelul nu spune dacă prețul include TVA. Linia punctată: plafonul de 400 de lei cu TVA.
Cum s-a calculat#
Prețurile vin din cele 41 de liste de prețuri pentru populație publicate de direcțiile silvice ale Romsilva și descărcate pe 29 octombrie 2026. Listele scanate au fost citite cu recunoaștere optică de text, iar fiecare număr a fost verificat pe imaginea paginii. Toate prețurile au fost aduse la lei pe metru cub de lemn plin, fără TVA; pe pagină se adaugă TVA de 11%, cota pentru lemnul de foc din 1 august 2025. Prețurile pe metru ster și pe tonă nu sunt folosite.
Pentru fiecare ocol se ia mediana prețurilor din lista direcției, pe specie și loc de livrare; când lista are mai multe trepte (distanță, diametru, calitate), mediana le combină. Galați nu intră în comparații: deciziile direcției spun că prețurile sunt pentru instituții și firme. Nici Constanța: lista a fost aprobată în iulie 2025, fără dată de aplicare și fără cota de TVA. Hunedoara nu publică un tabel de prețuri, doar un interval (170–560 de lei fără TVA). Listele din Prahova (2023), Satu Mare și Covasna (2024), Dâmbovița și Teleorman (2025, dinainte de august) și Cluj (fără dată, cu TVA de 5%, deci de dinainte de august 2025) apar în fișa comunei cu data lor, dar nu și în comparații.
Testul a fost stabilit înainte de citirea prețurilor și înregistrat cu o amprentă SHA-256: dacă specia și locul de livrare ar fi explicat peste 85% din diferențele de preț din toate cele 41 de liste, proiectul s-ar fi oprit. Au explicat 63%. În Maramureș, prețurile separate, mai mari, pentru lemn fasonat în metri steri (tăiat și stivuit) nu intră în comparații.
Numărul de locuințe cu sobă pe lemne dintr-o comună este o estimare. Recensământul publică modul de încălzire doar pe județe, separat pentru orașe și sate, așa că fișa înmulțește numărul de locuințe ale comunei (INS, 2021) cu ponderea locuințelor cu sobă pe lemne din satele sau orașele județului.
Necesarul național vine din bilanțul energetic Eurostat: 113.770 de terajouli de biocombustibili solizi arși în locuințe în 2024 (lemne, deșeuri de lemn și resturi vegetale), transformați în metri cubi cu 9,4 gigajouli pe metru cub de lemn uscat (factorul FAO pentru lemn de foc cu 20–30% umiditate). Vânzările Romsilva către populație vin din comunicatele regiei.
Cel mai apropiat ocol înseamnă cel mai apropiat sediu de ocol silvic de stat, în linie dreaptă de la centrul comunei. Pădurea din care vine lemnul poate fi în altă parte, iar un ocol poate vinde întâi oamenilor din zona lui. Ocoalele private și cele ale primăriilor, care vând și ele lemn de foc, nu sunt incluse.
Surse#
- Romsilva, „Prețuri lemn foc pentru populație”, 41 de liste ale direcțiilor silvice
- Romsilva, „Volume de lemn disponibile spre vânzare”, cu copii din Internet Archive (2018–2025)
- Romsilva, codificarea unităților pentru RO e-Factura (lista ocoalelor)
- Romsilva, paginile „Unități silvice” ale direcțiilor (sediile ocoalelor)
- INS, Recensământul populației și locuințelor 2021, tabelele 8.9 și 8.18
- INS, TEMPO LOC101B, locuințe pe localități
- Eurostat, bilanțul energetic nrg_bal_c (gospodării, biocombustibili solizi)
- FAO, factori de conversie pentru lemnul de foc
- Agerpres, 20 decembrie 2025: Romsilva a vândut direct populației peste 1,75 milioane de metri cubi de lemn de foc în 2025
- Economedia, Asociația Prolemn despre efectele plafonării prețului (2022)
- HotNews, plafonarea prețului la lemnul de foc (OUG 134/2022)
- Contururile comunelor: geo-spatial.org (CC BY-SA 4.0); localitățile: OpenStreetMap (ODbL)