Câmpulung, 1636

Când au început bisericile să vorbească românește?

Timp de sute de ani, povestea scrisă pe zidul bisericilor a fost spusă în slavonă, limba cărților de cult. În vara anului 1636, pe zidul proaspăt ridicat al bisericii domnești din Câmpulung, povestea ctitoriei a fost scrisă în limba oamenilor care intrau pe ușă. E una dintre cele dintâi pisanii în limba română.

În zilele dulcelui creștin și de Dumnezeu iubit creștin
Matei Basarab Voevod, gospojda ego Elina,
cu vrerea lui Dumnezeu pus a fi Domn creștin în Țara-Rumânească

Începutul pisaniei de la Câmpulung, în transcrierea lui Nicolae Iorga din 1905. Cuvintele colorate se pot alege; alegerea arată fișa cuvântului.

Tălmăcire în româna de aziPe vremea blândului creștin Matei Basarab Voievod, iubit de Dumnezeu, împreună cu doamna lui, Elena, așezat prin voia lui Dumnezeu ca Domn creștin al Țării Românești.

Noaptea în care biserica s-a prăbușit

În ziua de Sfântul Ilie a anului 1628, la miezul nopții, biserica domnească din Câmpulung s-a prăbușit. Cutremurul din acel an a doborât zidurile vechi — „se-au surpat de întru voia lui Dumnezeu”, cum avea să scrie pisania — iar biserica a stat șapte ani în paragină.

Matei Basarab, ajuns pe tron în 1632, a făcut din Câmpulung una dintre marile ctitorii de început ale domniei: zidirea a pornit la 22 iunie 1635 și s-a încheiat la 20 august 1636. Ispravnic al lucrului, omul care a ținut șantierul, a fost Socol clucerul din Cornățeni.

Pisania îl trece pe Matei în neamul lui Radu Negru, descălecătorul legendar al Țării Românești. Legătura e politică, nu dovedită: Iorga arată, în notele corpusului, că Radu Negru întemeietorul abia dacă a lăsat vreo urmă în istorie.

Unde: Biserica domnească din Câmpulung, Mănăstirea Negru Vodă, județul Argeș; hramul Adormirea Maicii Domnului
Când: 22 iunie 1635 – 20 august 1636 (anii 7143–7144 de la Adam)
Cine: Matei Basarab și doamna Elena; ispravnic Socol clucerul din Cornățeni
Ce: Pisanie în limba română, cu alfabetul chirilic al vremii
Textul: N. Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. I, 1905, pp. 128–129

Pisania stătea sus, pe fațadă, în stânga intrării, unde oricine intra în biserică o putea citi. Iorga i-a cules textul în 1905, în primul volum din Inscripții din bisericile României.

Biserica domnească din Câmpulung într-o fotografie din secolul al XIX-lea, cu turla înaltă și pridvorul de piatră — Biserica domnească din Câmpulung într-o fotografie de Carol Popp de Szathmari, din albumul domnitorului Carol I. Pisania din 1636 a stat pe fațadă, în stânga intrării.Foto: Carol Popp de Szathmari, Wikimedia Commons, domeniu public

Cuvinte de pe piatră

Alege un cuvânt din prima propoziție a pisaniei. Patru au rămas în română, unul s-a schimbat, unul e slavonă curată.

a rămas în română
s-a schimbat
rămășiță slavonă

4 au rămas în română · 1 s-a schimbat · 1 e slavonă

zilele zilele
a rămas în română

Zi vine din latinescul dies. Pisania scrie zilele, cu articolul hotărât de plural, exact ca azi. Aceeași formulă, „în zilele lui”, deschide și pisania de la Sadova.
dulcelui blândului
a rămas în română

Dulce vine din latinescul dulcis. Aici arată blândețea domnului: un epitet al puterii binevoitoare, pereche cu milostiv din rândurile următoare ale pisaniei.
vrerea voia
a rămas în română

Vrere, voință, trăiește și azi, dar formula s-a mutat pe voia: „din voia lui Dumnezeu”. Pisania de la Strehaia, din 1645, scrie deja „după voia și ajutoriul lu Dumnezeu”.
gospojda ego doamna lui
rămășiță slavonă

Singura bucată de slavonă din propoziție: gospojda, „doamna”, ego, „lui”. Elena, soția lui Matei, intră în pisania românească printr-o formulă slavonă: limba nouă scria încă după tipare vechi.
Rumânească Românească
s-a schimbat

Numele țării, cu u: Țara-Rumânească. Amândouă formele circulau încă din secolul al XVI-lea, iar pisania o scrie cum o rosteau oamenii. Tot cu u o tipărește, patru ani mai târziu, și Pravila de la Govora: „pre limba rumânească”.
creștin creștin
a rămas în română

Din latinescul christianus. Matei e numit creștin de trei ori într-o singură propoziție: credința e prima calitate înșirată a domnului.

Mai jos în pisanie, hramul bisericii se păstrează în slavonă, iar anii se numără „de la Adam”, după calendarul bizantin. Dar propozițiile sunt românești, cu subiect, cu verbe, cu date. Cine știa carte putea citi pe zid povestea întreagă.

Biserica domnească din Câmpulung azi, cu tabla pisaniei deasupra ușii de la intrare — Biserica azi, cu tabla pisaniei deasupra ușii de la intrare.Foto: Nicubunu, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 RO

Piatra a vorbit înaintea pravilei

Pisania de la Câmpulung e din 1636. Patru ani mai târziu, la Govora, ieșea de sub tipar Pravila cea Mică, din 1640, cea dintâi legiuire tipărită în românește în Țara Românească. Abia apoi au venit Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași în 1643, și Îndreptarea legii, în 1652.

Schimbarea n-a fost dintr-odată. În 1645–1646, Vasile Lupu își scria pisania de la Stelea, din Târgoviște, tot în slavonă. În aceiași ani, Matei Basarab își scria pe românește pisanile de la Strehaia, din 1645, și de la Plătărești, din 1646.

Slavona nu dispare dintr-odată de pe ziduri, dar românește se scrie tot mai des: Biserica Doamnei din București, în 1683, și Fundenii Doamnei, în 1699, își au amândouă pisaniile în limba română.

E Câmpulungul cea dintâi? Pisania de la Sadova își trece anul 1633, dar datarea construcției e pusă sub semnul întrebării într-un studiu din 2012. Până la o dovadă mai bună, Câmpulungul rămâne cea mai veche pisanie românească pe care o putem arăta cu toată data la vedere: zi, lună, an și ispravnic.

Intrarea bisericii din Câmpulung, cu tabla pisaniei și plăcile de pe fațadă — Intrarea bisericii, cu tabla pisaniei și plăcile de pe fațadă.Foto: Ionutp, Wikimedia Commons, domeniu public

1628Biserica din Câmpulung se prăbușește în ziua de Sfântul Ilie, la miezul nopții.
1632Matei Basarab ajunge pe tronul Țării Românești.
1633Pisania de la Sadova își trece anul 1633; datarea e disputată.
1635–1636Pisania românească de la Câmpulung: zidirea începe la 22 iunie 1635 și se încheie la 20 august 1636.
1640Pravila de la Govora, cea dintâi legiuire tipărită în românește în Țara Românească.
1643Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași.
1645Strehaia își scrie pisania pe românește; Stelea, în slavonă: aceiași ani, două limbi.
1646Pisania românească de la Plătărești, pusă la 3 aprilie.
1652Îndreptarea legii, tipărită sub Matei Basarab.
1683Biserica Doamnei din București: pisanie în limba română.
1699Fundenii Doamnei: pisanie în limba română, la 1 mai.

Surse

Textul pisaniei urmează transcrierea lui Iorga; tălmăcirea în româna de azi și traducerile din slavonă îi aparțin lui Marius Comper.

N. Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. I, București, 1905: Câmpulung (pp. 126–131), Strehaia (p. 211), Stelea (pp. 112–113), Biserica Doamnei (p. 277). archive.org
Virgiliu Z. Teodorescu, „Ctitorul Matei Basarab, realizator al unor reevaluări…”, București. Materiale de istorie și muzeografie XXVI, 2012 (pisania de la Câmpulung, în română; Sadova; Plătărești). bmim.muzeulbucurestiului.ro (PDF)
Liana Ivan-Ghilia, „Pisanii bucureștene din epoca lui Matei Basarab — relația imagine-text”, București. Materiale de istorie și muzeografie XIII, 1999. bmim.muzeulbucurestiului.ro (PDF)
Panait I. Panait, „Biserica Fundenii Doamnei, un strălucit monument al epocii brâncovenești”, București. Materiale de istorie și muzeografie XVII, 2003 (pisania din 1 mai 1699). bmim.muzeulbucurestiului.ro (PDF)
Agnes Erich, „365 de ani de la tipărirea Pravilei lui Vasile Lupu (1646)”, Library and Information Science Research (cele dintâi legiuiri în românește: Govora 1640, Iași 1646, 1652). lisr.unibuc.ro (PDF)
Mitropolitul Teofil, predoslovia Pravilei de la Govora (1640): „pre limba rumânească”, citată în Romanoslavica XLII. apostolov.com (PDF)
dexonline: DEX și dicționarele etimologice pentru zi, dulce, creștin și pomană. dexonline.ro/definitie/pomana
Wikipedia: „Cazania lui Varlaam” (Iași, 1643), „History of the Romanian language” (formele rumân și român în secolul al XVI-lea). en.wikipedia.org/wiki/Cazania_lui_Varlaam