Proba la alegere de la bac: ce note se iau la fiecare materie

Geografie sau logică? Anatomie sau fizică? Comparația între colegi de clasă#

Mediile pe materii nu se pot compara direct, pentru că materiile nu sunt alese de aceiași elevi. La profilul real, cei care aleg fizica au la matematică note mai mari decât cei care aleg biologia. De aceea, pentru fiecare elev am scăzut media primelor două probe din nota de la proba la alegere. Apoi am comparat numai colegi: elevi din aceeași clasă a aceluiași liceu, în același an, care au ales materii diferite.

La profilul uman, geografia și logica ies practic la egalitate: în cele 6.789 de clase în care au fost alese amândouă, diferența e de −0,01 puncte. Colegii care au ales psihologia au luat, raportat la propriile note, cu 0,41 puncte mai puțin decât cei care au ales geografia. La sociologie diferența e de 0,36 puncte, iar la economie de 0,80.

La profilul real, anatomia iese peste celelalte materii. Față de colegii de clasă care au ales fizica, elevii care au ales anatomia au luat cu 0,72 puncte mai mult la specializarea științe ale naturii și cu 0,50 la specializarea matematică-informatică. Față de cei care au ales informatica, diferența la matematică-informatică e de 0,48 puncte. Între informatică și fizică, diferența e de numai 0,03 puncte.

Rezultatul nu dovedește că subiectele de anatomie sunt mai ușoare. O explicație posibilă e pregătirea: cine dă admitere la medicină învață anatomia și pentru admitere, nu doar pentru bac. Se vede însă că notele de la materii diferite nu sunt direct comparabile, deși intră cu aceeași pondere în media de bacalaureat.

Profilul tehnic: un elev din trei cu cel puțin 5 la română și la matematică nu ia bacul#

Liceele tehnologice au trei profiluri: servicii, tehnic și resurse naturale și protecția mediului. Toate trei primesc aceleași subiecte la română și la matematică. Lista pentru a treia probă diferă. La servicii se alege între geografie, logică, psihologie și economie. La tehnic și la resurse naturale, între biologie, fizică și chimie.

În 2026, 5.747 de elevi de la profilul tehnic au luat cel puțin 5 și la română, și la matematică. Dintre ei, 1.781 n-au luat bacul, adică 31%: 1.289 au luat sub 5 la a treia probă, iar aproape tuturor celorlalți le-a rămas media sub 6. La profilul servicii, dintre elevii cu cel puțin 5 la ambele probe, n-au luat bacul 6%.

Nivelul elevilor, atât cât se vede din celelalte două probe, explică foarte puțin din diferență. Dintre elevii cu note la română în aceeași jumătate de punct, cei de la servicii au avut la matematică, în 2024–2026, cu 0,16 puncte mai mult decât cei de la tehnic. Dintre elevii cu note apropiate în același fel și la română, și la matematică, cei de la servicii au avut la a treia probă cu 1,91 puncte mai mult.

Câte ore se fac din fiecare materie: la profilul tehnic, biologia se predă o oră pe săptămână în clasele a IX-a și a X-a și deloc în a XI-a și a XII-a. Regulile permit la bac numai varianta de biologie studiată în liceu, deci numai biologia vegetală și animală, din materia primilor doi ani. Fizica se predă două ore pe săptămână până în clasa a XII-a, dar în 2026 au ales-o doar 12% dintre elevi. La servicii, geografia se predă o oră pe săptămână în clasa a XI-a și două ore în a XII-a. Datele nu spun de ce aleg elevii de la tehnic biologia.

Dacă elevii de la tehnic ar fi promovat în aceeași proporție ca elevii de la servicii cu note apropiate la primele două probe (în aceeași jumătate de punct), în 2026 ar fi luat bacul încă aproximativ 1.200 de elevi, iar în cei 12 ani, încă aproximativ 13.000. E doar un calcul: nu știm ce note ar fi luat aceiași elevi la geografie.

Lista de materii rămâne aceeași la bacalaureatul din 2027. Pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2026 și dau bacul în 2030, Ministerul Educației a aprobat altă structură, cu două probe scrise ale profilului. La filiera tehnologică, prima va fi specifică domeniului de pregătire, iar a doua va fi, potrivit comunicatului, „o disciplină relevantă pentru profilul real”.

Anatomie sau biologie vegetală și animală la bac: ce note se iau#

La biologie sunt două variante de subiect: biologie vegetală și animală, din materia claselor a IX-a și a X-a, sau anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, din materia claselor a XI-a și a XII-a. Elevul poate alege numai varianta pe care a studiat-o în liceu.

La profilul resurse naturale și protecția mediului, elevii aleg din amândouă. În 2026, cei 3.536 de elevi cu anatomie au luat, în medie, cu 0,37 puncte mai mult decât media lor de la română și matematică. Cei 875 de elevi cu biologie vegetală și animală au luat cu 0,25 puncte mai puțin decât media lor. Între colegi de clasă, în toți cei 12 ani, diferența e de 0,47 puncte în favoarea anatomiei. La profilul real, specializarea științe ale naturii, e de 0,25 puncte.

În 2024–2026, dintre elevii de la resurse naturale cu cel puțin 5 la fiecare dintre primele două probe și media lor între 5,00 și 5,99, au luat bacul 42% dintre cei cu anatomie și 17% dintre cei cu biologie vegetală și animală.

La profilul tehnic comparația nu se poate face. În 12 ani, anatomia a fost aleasă acolo de 78 de elevi din 115.802.

Aceeași materie, alt rezultat de la un an la altul#

Graficul arată, pentru fiecare an, cu cât a fost nota medie de la proba la alegere peste sau sub media acelorași elevi la primele două probe. Elevii unui profil se schimbă puțin de la o promoție la alta, așa că salturile mari țin cel mai probabil de subiectele și baremele probei la alegere sau ale primelor două probe.

La profilul uman, logica a fost cu 1,22 puncte peste media primelor două probe în 2016 și cu 0,21 în 2020. Logica a fost peste geografie în patru din cei 12 ani și sub ea în ceilalți. Sociologia a fost sub geografie în toți cei 12 ani. La profilul real, fizica a fost sub anatomie în toți cei 12 ani.

O diferență mică între două materii, văzută într-un singur an, nu spune nimic despre anul următor. Diferențele medii pe toți anii sunt cele din graficul cu colegii de clasă.

Ce materii au ales elevii din liceul tău#

Caută liceul după nume sau localitate. Pentru fiecare materie aleasă în 2026 de cel puțin zece elevi vezi câți au ales-o, media lor la primele două probe și nota medie la proba la alegere.

Contează materia și la note peste 9?#

La elevii cu media primelor două probe de cel puțin 9, promovarea e sigură. Contează zecimalele, la facultățile unde media de bacalaureat intră în media de admitere. Tabelul arată câți dintre acești elevi au luat cel puțin 9,50 la proba la alegere, în 2024–2026.

La profilul real, matematică-informatică, 78% dintre cei cu chimie organică au luat cel puțin 9,50, față de 58% dintre cei cu informatică. La profilul uman, 63% dintre cei cu logică, față de 33% dintre cei cu sociologie.

Toate profilurile și toate materiile, 2024–2026#

Pentru fiecare profil: câți elevi au ales fiecare materie în ultimii trei ani, media lor la primele două probe, nota medie la proba la alegere și câți au luat bacul.

Ce nu poate spune comparația#

• Elevii își aleg materia. Diferențele arată ce s-a întâmplat cu cei care au ales-o, cu pregătirea, profesorii și interesul lor. Comparația între colegi de clasă elimină diferențele dintre licee, clase și ani, dar nu și pe acestea.
• Media de la română și de la matematică sau istorie e un reper imperfect. Un elev bun la matematică nu e neapărat la fel de bun la o materie la care se memorează mult, și invers.
• Ne așteptam ca, la elevii cu cel puțin 5 la primele două probe și media lor între 5,00 și 5,99, diferența de promovare dintre două materii ale aceluiași profil să treacă de 20 de puncte procentuale în cel puțin 9 din 12 ani. N-a fost așa. Între anatomie și biologia vegetală și animală, la resurse naturale, diferența a trecut de 20 de puncte în 3 din 12 ani. Între geografie și sociologie, la uman, în 7 din 12. Diferența e în același sens în toți anii, dar e mai mică decât ne așteptam. Între profilurile servicii și tehnic e de cel puțin 36 de puncte în fiecare an.
• Cine intră în calcul: absolvenții din promoția curentă, prezenți la toate cele trei probe scrise, din sesiunea de vară, cu notele de după contestații. Lipsesc absolvenții din promoții mai vechi și cei cu note recunoscute din alte sesiuni. Pentru 2016, 2017 și 2019 lipsesc și 8.513 de candidați, între 2,3% și 2,7% din promoția fiecăruia dintre acești ani, ale căror note nu pot fi citite cu certitudine din fișierul publicat.
• Procentele de promovare pe profiluri și pe materii lasă deoparte elevii care dau și proba la limba maternă (5,2% din total), pentru că la ei media se face din patru note.
• Notele se opresc la 10. Elevii cu note mari la primele două probe au mai puțin loc să urce la a treia, așa că diferențele dintre materii sunt comprimate la vârf.

Întrebări frecvente despre proba la alegere#

Surse și metodă#

Toate calculele pornesc de la rezultatele pe candidat publicate de Ministerul Educației pe data.gov.ro pentru sesiunea de vară a fiecărui an din 2015–2026, sub licențele CC BY 4.0 și OGL-ROU-1.0. Numărul candidaților înscriși din fișiere este același cu cel din comunicatele ministerului pentru 2025 (107.961) și 2026 (130.854). Din 1.634.257 de înscrieri în 12 ani, calculele folosesc 1.349.756 de absolvenți din promoția curentă, cu note la toate cele trei probe scrise. Numele liceelor vin din rețeaua școlară publicată pe data.gov.ro.

• Ministerul Educației: rezultatele bacalaureatului pe candidat, sesiunea I, 2015–2026 (data.gov.ro)
• Ministerul Educației: lista disciplinelor de bacalaureat pe profiluri, anexa 1 la Ordinul 4800/2010
• Ministerul Educației: programa de bacalaureat la biologie, cele două variante
• Metodologia de bacalaureat, art. 70: nota minimă 5 la fiecare probă și media minimă 6
• Planul-cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a, filiera tehnologică (anexa 4 la Ordinul 3412/2009, în forma din Ordinul 7724/2024)
• Planul-cadru pentru clasa a X-a, filiera tehnologică (Ordinul 3081/2010)
• Ministerul Educației: bacalaureatul din 2030, comunicat din 16 iunie 2026
• Ministerul Educației: rezultatele finale ale primei sesiuni de bacalaureat 2026
• Ministerul Educației: rețeaua școlară (data.gov.ro)
• Ofqual (Anglia): comparabilitatea între materii la examenele naționale, documente de lucru 2015–2016