Din septembrie 2027, orice liceu din România poate oferi opționalul „Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală”: o oră pe săptămână, un an, pentru elevii din clasele IX–XII, de la orice profil. Pagina aceasta explică ce cere programa și adaugă, pentru fiecare temă, cazuri verificate, date despre tinerii din România și instrumente gata de folosit la oră.
Ordinul nr. 5.808/2026Monitorul Oficial nr. 894 bis, 26 octombrie 2026Se aplică din anul școlar 2027–2028
48%
dintre tinerii de 16–19 ani din România au folosit un instrument de IA generativă în ultimele trei luni, potrivit anchetei Eurostat din 2025. Media UE: 66%. Pentru școală sau facultate: 31% în România, 50% în UE. Dintre cele 26 de state UE cu date pentru această vârstă, România are procentul cel mai mic. La folosirea pentru școală, doar Germania are mai puțin.
Tinerii de 16–19 ani care au folosit IA generativă, 2025
Graficul are nevoie de scripturile paginii. Numerele sunt în textul de mai sus.
Procent din toți tinerii de 16–19 ani, nu doar din cei care folosesc internetul. Punctul gol: orice folosire în ultimele trei luni. Punctul plin: folosire pentru educație formală (școală, facultate). Sursa: Eurostat, setul isoc_ai_iaiu, ancheta din 2025, date descărcate pe 2 noiembrie 2026. Irlanda nu are date pentru grupa 16–19 ani.
Liceele își alcătuiesc în fiecare toamnă oferta de opționale pentru anul școlar următor, iar elevii aleg din ea. Discuția despre ora de IA dintr-o școală începe, așadar, cu un an înainte: în comisia pentru curriculum, în consiliul profesoral și la ora de dirigenție. Calendarul exact e mai jos.
Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală
Cine o poate alege
Elevii din clasele IX, X, XI sau XII, de la orice filieră, profil și specializare
Cât timp
O oră pe săptămână, un an școlar. Programa permite organizarea flexibilă a timpului
De când
Anul școlar 2027–2028
Ce fel de oră
Opțional din oferta națională (CDEOȘ: curriculum la decizia elevului din oferta școlii)
Ce trebuie la clasă
Activitățile de la competențele 1 și 3 se pot face pe hârtie. Pentru lecțiile practice, programa prevede calculatoare sau telefoane cu internet; o școală slab dotată poate face activitățile de la competența 2 ca demonstrații pe un singur dispozitiv
Cum se evaluează
Programa recomandă evaluarea pe parcurs: portofoliul (jurnalul de învățare), prezentări și un proiect final, nu doar teste cu răspuns fix
Programa are trei competențe generale. Fiecare se sprijină pe trei competențe specifice, nouă în total, iar conținuturile sunt grupate în trei domenii.
Să înțeleagă cum funcționează IA și când trebuie să decidă un om: diferența dintre automatizare și IA, rolul deciziei umane, supravegherea sistemelor, principiile etice.
Să folosească IA generativă critic și în siguranță: ce date nu dai unui chatbot, cum verifici un răspuns, cum declari ce ai făcut cu IA într-o lucrare.
Să judece efectele IA asupra societății: algoritmii de recomandare, dezinformarea și deepfake-urile, legile despre IA, energia consumată. Anul se încheie cu un proiect: o lecție despre IA făcută de elevi pentru un public ales de ei.
Cum ajunge ora într-un liceu
Calendarul de mai jos e cel din Ordinul nr. 3.454/2026 (anexa 3), care se aplică la filierele teoretică și vocațională (arte, sport, teologie, pedagogie), la clasele care învață după noile planuri-cadru făcute pe baza Legii 198/2023. Pentru celelalte clase rămân regulile în vigoare la 1 septembrie 2023, iar liceele tehnologice urmează o procedură separată, din anexa 2 a aceluiași ordin.
Septembrie–octombrieDiriginții îi consultă pe elevi și pe părinți. Comisia pentru curriculum face analiza de nevoi.
Octombrie–noiembrieProfesorii propun opționale. Consiliul profesoral dezbate și avizează oferta.
NoiembrieConsiliul de administrație aprobă oferta, iar aceasta e prezentată elevilor și părinților.
Noiembrie–decembrieElevii completează fișa de opțiuni. De la 14 ani, elevul o semnează, iar părintele semnează că a luat la cunoștință.
Ianuarie–februarieConsiliul de administrație aprobă lista finală a opționalelor pentru anul următor.
Două reguli din aceeași metodologie contează pentru o oră nouă: un opțional organizat pe grupe are nevoie de cel puțin opt elevi, iar dacă o clasă are n ore de opțional, lista oferită trebuie să cuprindă cel puțin n + 1 propuneri.
Cine a scris-o și pe ce se sprijină
Grupul de lucru numit în programă are șapte membri: patru profesori cu gradul didactic I, din colegii naționale din Drobeta-Turnu Severin, Turnu Măgurele, Roșiori de Vede și Onești, și trei persoane din conducerea UiPath Foundation. Consultanții științifici sunt doi specialiști ai Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Fundația scrie pe site-ul ei că a inițiat demersul care a dus la programă, iar programa recomandă de două ori, pe nume, cursul gratuit AI Generation al fundației, făcut împreună cu App Inventor Foundation. Cursul a fost parcurs până în iunie 2026 de 333 de liceeni.
Structura programei urmează cadrul de alfabetizare în IA al OCDE și al Comisiei Europene (AILit), cu patru domenii: interacțiunea cu IA, crearea cu IA, gestionarea IA și modelarea IA. Al doilea reper este cadrul de competențe IA pentru elevi al UNESCO (2024). Cadrul AILit are o versiune în limba română.
Un număr de actualizat
Programa citează date Eurostat din 2023: 27,73% dintre românii de 16–74 de ani aveau competențe digitale cel puțin de bază. Ancheta din 2025 dă 31,8%, față de 60,4% în UE. Ținta UE pentru 2030 e 80%. La tinerii de 16–19 ani, procentul din România este 52,1%, față de 73,0% în UE.
Câți liceeni folosesc deja IA? Depinde cum întrebi #
Trei surse serioase dau trei răspunsuri foarte diferite. Diferențele vin din întrebare, din vârstă și din an. Exercițiul de a le pune alături e chiar ce cere programa la competența 2.2: să verifici o informație și să vezi ce măsoară de fapt.
Sursa
Cine a răspuns
Ce s-a întrebat
Rezultat
Eurostat, ancheta oficială despre folosirea internetului, 2025
Tineri de 16–19 ani, eșantion reprezentativ
Ai folosit un instrument de IA generativă în ultimele trei luni?
3.033 de liceeni de 14–20 de ani, chestionar online, septembrie 2026, rezultate ponderate după datele INS
Ai folosit vreodată instrumente IA? (definiție largă, inclusiv rezumatele din motoarele de căutare)
98%
OCDE, PISA 2025
Elevi de 15 ani
La ore, evaluezi calitatea informațiilor primite de la chatboturi, de exemplu ChatGPT?
72,6% uneori, des sau foarte des media OCDE 62,6%
Studiul Edge Institute adaugă câteva numere care privesc direct ora nouă. Dintre liceenii care au folosit vreodată IA, 84% o folosesc pentru școală cel puțin o dată pe săptămână și cam jumătate au cerut unui instrument să le rezolve tema. 46% spun că au folosit informații fără să le verifice, iar 21% că au predat lucrări cu informații sau surse care nu există. 27% spun că nu au învățat despre IA în niciun context. Unde elevii spun că școala are reguli clare, 44% își rezolvă temele cu IA, față de 53% unde nu există reguli. Autorii notează că diferența nu dovedește singură că regulile schimbă comportamentul.
Printre tinerii de 16–24 de ani care nu au folosit IA generativă, Eurostat întreabă și de ce. În România, 35,8% din această grupă de vârstă spun că nu au avut nevoie (UE: 26,1%), 5,7% că nu știau că există asemenea instrumente (UE: 1,6%) și 7,1% că nu știau cum să le folosească (UE: 2,6%).
Cele nouă competențe specifice, grupate după cele trei competențe generale. Fiecare duce la capitolul ei de mai jos, cu textul exact din programă, dovezile și instrumentul pentru clasă.
COMPETENȚA GENERALĂ 1
Cum funcționează IA și cine decide
Domeniul de conținut I: fundamentele IA și controlul uman
COMPETENȚA GENERALĂ 2
Folosirea IA generative, critic și în siguranță
Domeniul de conținut II: utilizarea responsabilă a IA generative
COMPETENȚA GENERALĂ 3
Efectele IA asupra societății
Domeniul de conținut III: etică, impact social și cetățenie digitală
COMPETENȚA GENERALĂ 1
Cum funcționează IA și cine decide
Programa începe de la o idee simplă: nu orice lucru automat este IA, iar în spatele oricărui sistem de IA stau decizii omenești, de la datele alese până la cine răspunde când sistemul greșește.
Distinge rolul deciziei umane de cel al automatizării în funcționarea sistemelor de inteligență artificială, pe baza unor exemple din viața cotidiană.Competența specifică 1.1
Programa propune jocul „Este sau nu este IA?” și subliniază că nu orice sistem automatizat este un sistem de IA. Criteriul care ajută cel mai mult la clasă este întrebarea: regula a scris-o un om sau a fost învățată din date? Un termostat urmează o regulă scrisă de cineva. Un filtru de spam a învățat dintr-un număr uriaș de mesaje pe care oamenii le-au marcat. Cazurile cele mai bune pentru discuție sunt cele mixte, unde același aparat are ambele părți.
La clasă: este sau nu este IA?
Jocul are nevoie de scripturile paginii.
Programa cere și exemple de învățare automată, „inclusiv arbori de decizie învățați din date”. Laboratorul de mai jos are 20 de mesaje reale ca formă, pe care elevii le sortează în țepe și mesaje în regulă. Ei construiesc arborele punând întrebări, apoi îl lasă pe calculator să-l construiască singur și compară. Opt mesaje noi, pe care nici elevii, nici calculatorul nu le-au văzut, arată dacă regulile funcționează și în afara exemplelor.
La clasă: un arbore de decizie care învață din exemple
Mai jos sunt 20 de mesaje, marcate dinainte: țeapă sau în regulă. La început calculatorul le spune tuturor „în regulă”.
Alege o întrebare ca să le împarți în două grupuri. Repetă în grupurile care mai au greșeli.
Apasă „8 mesaje noi” și vezi dacă regulile tale merg și pe mesaje pe care nu le-ai văzut.
Schema unei aplicații
Alege trei aplicații pe care le folosești zilnic. Pentru fiecare, completează schema din programă: intrări/date → reguli sau model → procesare → rezultat.
Ce date primește aplicația?
Cine a stabilit regula: un om, care a scris-o, sau un model, învățat din exemple? Cum îți dai seama?
Ce rezultat îți dă? Ce se întâmplă dacă greșește și cine observă?
Concluzia ta: e IA, nu e IA sau depinde de parte? De ce?
Analizează rolul autonomiei și capacității de decizie umană (human agency) și al supravegherii umane (human oversight) în diverse scenarii de interacțiune om-IA, identificând situațiile în care este necesară intervenția, verificarea sau asumarea deciziei de către o persoană.Competența specifică 1.2
Programa propune un accident în care a contat sistemul de navigație, o dezbatere pornind de la un sistem de șah asistat de IA și decizii din medicină sau din recrutare. Meciul Kasparov–Deep Blue apare la competența 1.1, dar se potrivește și aici. Mai jos sunt cazurile, cu sursa fiecăruia și cu ce s-a stabilit oficial.
Deep Blue, 1997: mașina a câștigat, dar oamenii au construit-o
În mai 1997, calculatorul Deep Blue al IBM l-a învins pe campionul mondial Garry Kasparov cu 3,5–2,5, într-un meci de șase partide la New York. Cu un an înainte, Kasparov câștigase 4–2 în fața unei versiuni mai vechi. Echipa IBM a lucrat cu marele maestru Joel Benjamin, care a pregătit deschiderile și a jucat partide de test împotriva programului. Deep Blue calcula foarte repede, dar cunoștințele de șah veneau de la oameni.
Surse: IBM, istoria Deep Blue (scorul); rolul lui Benjamin e descris în surse secundare.
Podul prăbușit din Hickory, 2022: cine răspunde pentru traseu?
Philip Paxson a murit în septembrie 2022 în Carolina de Nord, după ce a condus, urmând navigația, pe un pod prăbușit de ani de zile. Familia a dat în judecată Google în 2023, susținând că sesizările despre pod nu fuseseră preluate în hartă. Până la data acestei pagini nu a fost găsită o hotărâre. Cazul ridică întrebarea din programă: cât trebuie să verifice șoferul și cât răspunde cel care face harta.
Robert Williams, Detroit, 2020: arestat de un algoritm
Poliția din Detroit l-a arestat pe Robert Williams în ianuarie 2020, după ce un sistem de recunoaștere facială l-a indicat greșit ca suspect într-un furt. În iunie 2024, orașul a plătit 300.000 de dolari într-o înțelegere și a acceptat o regulă nouă: polițiștii nu mai pot aresta pe cineva doar pe baza rezultatului recunoașterii faciale sau a unei identificări din fotografii alese pornind de la el.
Psihologii numesc „încredere excesivă în automatizare” tendința de a accepta un rezultat dat de calculator fără să-l mai verifici. Opusul ei, refuzul de a folosi un instrument care ar ajuta, e și el o greșeală. Programa cere tocmai nivelul potrivit de verificare, de la caz la caz.
Cine decide?
Găsiți, în echipă, trei situații din viața de zi cu zi în care un sistem de IA ia sau pregătește o decizie. Completați pentru fiecare:
Situația
Ce face sistemul
Cine ar trebui să verifice
Ce se întâmplă dacă greșește
Verificarea: mereu, uneori, deloc?
Întrebare pentru dezbatere: într-o partidă de șah cu ajutorul unui program, cine a câștigat, omul sau programul? Dar într-un diagnostic medical?
Descrie modul în care nerespectarea principiilor etice ale IA afectează persoane reale, pe baza unui caz concret.Competența specifică 1.3
Programa numește cinci principii: corectitudine și nediscriminare, confidențialitate, securitate, transparență și explicabilitate. Fiecare caz de mai jos e documentat de o instanță, de un parlament, de cercetători sau de o anchetă de presă.
Recrutare: instrumentul Amazon care penaliza cuvântul „femei”
Amazon a construit un program care nota CV-urile de la una la cinci stele. Învățase din CV-urile primite timp de zece ani, majoritatea de la bărbați, și a ajuns să scadă nota CV-urilor care conțineau cuvântul „women’s”. Compania a renunțat la el. Potrivit Reuters, recrutorii s-au uitat la recomandările lui, dar nu s-au bazat doar pe ele.
Principiul: corectitudine și nediscriminare. Sursa: Reuters, 10 octombrie 2018, preluat de Euronews.
Sănătate: algoritmul care măsura bolile în dolari
Un algoritm folosit în spitale americane alegea pacienții pentru îngrijire suplimentară după cât fuseseră costurile lor medicale. Pentru că pentru pacienții de culoare se cheltuiau mai puțini bani, la același scor ei erau mai bolnavi. Cercetătorii au calculat că ponderea pacienților de culoare selectați ar fi crescut de la 17,7% la 46,5% fără această distorsiune.
Fiscul olandez a etichetat pe nedrept zeci de mii de părinți drept fraudatori ai alocației pentru creșă și le-a cerut să returneze sume mari. Printre criterii a contat și dubla cetățenie. Raportul parlamentar „Nedreptate fără precedent” (decembrie 2020) a concluzionat că statul de drept a fost încălcat, iar guvernul a demisionat în ianuarie 2021. Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat fiscul cu 2,75 milioane de euro.
Studiul „Gender Shades” a testat programe comerciale care ghiceau genul unei persoane după fotografie. Pentru bărbații cu pielea deschisă, eroarea maximă a fost 0,8%. Pentru femeile cu pielea închisă, de până la 34,7%. Datele de antrenament conțineau mult mai puține fețe din al doilea grup.
Pentru fiecare principiu, scrie un caz discutat la clasă și cine a fost afectat.
Principiul
Cazul
Cine a fost afectat
Ce ar fi trebuit să facă cineva
Corectitudine și nediscriminare
Confidențialitate
Securitate
Transparență
Explicabilitate
COMPETENȚA GENERALĂ 2
Folosirea IA generative, critic și în siguranță
Programa fixează o ordine: discuția despre datele personale vine înaintea oricărei activități practice cu IA. La clasă se recomandă conturi instituționale sau de test, nu conturile personale ale elevilor.
Aplică norme de protecție a datelor personale și reguli adecvate statutului de elev în interacțiunea cu instrumente de inteligență artificială generativă.Competența specifică 2.1
La clasă: ai scrie asta într-un chatbot?
Exercițiul are nevoie de scripturile paginii.
Ce spun termenii de utilizare despre vârstă
Programa cere ca profesorul să verifice dinainte vârsta minimă și condițiile pentru minori ale fiecărui instrument. Tabelul de mai jos rezumă termenii pentru consumatori deschiși pe 2 noiembrie 2026. Ei se schimbă des, așa că merită recitiți înainte de oră.
Când un serviciu online oferit direct unui copil se bazează pe consimțământ, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR, art. 8) cere acordul părintelui sub 16 ani, dacă statul nu a coborât această vârstă. România nu a coborât-o, așa că pragul rămâne 16 ani. Pentru un elev de clasa a IX-a sau a X-a, asta înseamnă de obicei acordul părinților, indiferent de vârsta minimă din termenii serviciului.
Verifică un instrument înainte să-l folosești
Care e vârsta minimă din termenii de utilizare? Ce se cere sub 18 ani?
Ce date colectează: textul conversațiilor, imagini, locația, contacte?
Conversațiile pot fi folosite pentru antrenarea modelului? Se poate dezactiva asta? Unde?
Cât timp păstrează datele și cum le poți șterge?
Regulile mele: trei lucruri pe care nu le scriu niciodată într-un chatbot.
Diferențiază informația corectă de conținutul eronat sau fabricat generat de instrumentele de IA, prin verificare cu surse de încredere și identificarea părtinirilor (biasurilor).Competența specifică 2.2
Un model de limbaj prezice, cuvânt cu cuvânt, un răspuns care sună plauzibil. Când nu are informația, poate produce totuși un răspuns cu aer sigur: un titlu de carte, o lege sau o statistică inventată. Fenomenul se numește „halucinație”. În studiul Edge Institute, 21% dintre liceenii care folosesc IA pentru școală spun că au predat deja lucrări cu informații sau surse care nu există.
Avocații și procesele inventate, New York, 2023
În procesul Mata contra Avianca, doi avocați au depus în instanță un memoriu cu hotărâri judecătorești care nu existau, generate cu ChatGPT. Pe 22 iunie 2023, judecătorul P. Kevin Castel i-a amendat, împreună cu firma lor, cu 5.000 de dolari și le-a cerut să-i scrie clientului și fiecărui judecător citat fals.
Chatbotul Air Canada i-a spus unui client îndoliat că poate cere reducerea pentru deces după călătorie. Regulile companiei spuneau altceva. Tribunalul a respins argumentul că chatbotul ar fi „o entitate separată” și a obligat compania să plătească: firma răspunde pentru ce spune chatbotul ei.
Oprește-te. Ce afirmă exact răspunsul? Subliniază fiecare fapt verificabil: nume, date, numere, citate, titluri.
Caută sursa. Pentru fiecare fapt, găsește sursa originală: legea pe legislatie.just.ro, statistica la INS sau Eurostat, cartea în catalogul unei biblioteci.
Citește lateral. Ce spun două surse independente, de încredere, despre același lucru?
Notează ce nu se confirmă. Un titlu care nu există nicăieri e o halucinație, nu o carte rară.
Caută părtinirea. Cine lipsește din răspuns? Ce presupune despre gen, vârstă, țară, religie?
Experiment: cere unui instrument istoria localității tale și verifică fiecare nume și fiecare an. Apoi cere-i să traducă din maghiară în română „Ő orvos. Ő ápoló. Ő mérnök.” (în maghiară, „ő” înseamnă și „el”, și „ea”). Notează ce gen alege traducerea pentru fiecare meserie. Un studiu publicat online în 2019 a găsit aceeași tendință la traducerea din limbi fără gen gramatical: alegerea masculinului mai ales la meserii tehnice.
Aplică regulile relevante privind proprietatea intelectuală, citarea surselor și transparența utilizării IA atunci când integrează în lucrări proprii conținut, informații sau materiale obținute cu ajutorul instrumentelor de IA.Competența specifică 2.3
Programa cere ca elevii să scrie o lucrare scurtă în care declară cum au folosit IA. Generatorul de mai jos produce un paragraf pe care elevul îl poate lipi la finalul unei teme. Nu trimite nimic nicăieri: textul rămâne în pagină. Regula școlii sau a profesorului are întâietate.
La clasă: declarația de folosire a IA
Ce au decis instanțele până acum
Autorul trebuie să fie om
În Statele Unite, Curtea de Apel pentru Districtul Columbia a confirmat în martie 2025 că o lucrare creată de un sistem de IA, fără un autor uman, nu poate fi înregistrată la Oficiul american pentru drepturi de autor (Thaler contra Perlmutter). Curtea Supremă a refuzat să judece cazul în martie 2026.
Tribunalul regional din München a dat în mare parte dreptate organizației germane a autorilor de muzică, GEMA, împotriva OpenAI: modelele reproduceau versuri protejate pe care le memoraseră. Hotărârea din 11 noiembrie 2025 nu era definitivă.
Înalta Curte de la Londra a respins în noiembrie 2025 principala acuzație a Getty Images împotriva Stability AI: modelul de generare a imaginilor nu este el însuși o copie a fotografiilor. Getty a câștigat doar o parte mică, legată de mărcile înregistrate, și a primit permisiunea să facă apel.
Ultima parte a programei îi tratează pe elevi ca cetățeni: cine hotărăște ce apare pe ecran, cum se reglementează IA și ce costă, în energie, fiecare cerere.
Evaluează, pe baza informațiilor publice disponibile și a efectelor observabile, modul în care mecanismele de recomandare și optimizare ale unor platforme digitale pot favoriza anumite obiective și pot afecta diferite părți interesate.Competența specifică 3.1
Un algoritm de recomandare alege, din mii de postări, pe cele câteva pe care le vezi. Alegerea depinde de ce i s-a cerut să maximizeze. Simulatorul de mai jos e un model de jucărie, construit pentru clasă: nu reproduce algoritmul niciunei platforme reale. Arată un singur lucru: aceleași preferințe ale aceluiași utilizator duc la fluxuri foarte diferite după obiectivul ales.
La clasă: alege ce urmărește algoritmul
Cum funcționează modelul: utilizatorul pornește cu un interes dat pentru fiecare fel de conținut, iar conținutul senzațional ține atenția mai mult decât restul. Fluxul are 20 de postări pe zi. Ce vede des, utilizatorul ajunge să prefere puțin mai mult, iar ce nu vede, uită treptat. Numerele sunt alese pentru demonstrație, nu măsurate.
Cazul care s-a petrecut în România
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces de alegere a președintelui, inclusiv voturile deja exprimate în turul al doilea (Hotărârea nr. 32/2024). Curtea s-a bazat pe notele de informare desecretizate ale serviciilor, publicate de Administrația Prezidențială pe 4 decembrie. În motivare, scrie că alegătorii au fost dezinformați printr-o campanie în care un candidat a fost promovat agresiv, inclusiv prin „exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”. Hotărârea nu numește platforma și nici candidatul. Notele pe care se sprijină vorbesc despre TikTok.
Cine
Ce afirmă
Ce fel de document
Serviciul Român de Informații
O rețea „formată inițial din 25.000 de conturi” TikTok, activă cu două săptămâni înainte de vot; promovare prin influenceri, o parte dintre ei fără să marcheze conținutul drept plătit. Potrivit notelor, TikTok a comunicat autorităților că un singur utilizator („bogpr”) a plătit 381.000 de dolari între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024 unor conturi care promovau candidatul.
Peste 100 de influenceri, cu peste 8 milioane de urmăritori, au fost folosiți fără să știe ce candidat promovează; plata: în jur de 400 de lei pentru 20.000 de urmăritori.
Notă de informare desecretizată
TikTok
A eliminat o rețea de 78 de conturi care îl promovau pe candidat, singura găsită axată pe el, și alte rețele care promovau alți candidați sau partide. Pe 17 decembrie a raportat o rețea de 4.453 de conturi operate din Turcia, care promova partidul AUR și, mai puțin, pe același candidat; pe 7 ianuarie 2025 a mai interzis 22.764 de conturi din ea.
A deschis o procedură formală împotriva TikTok pentru riscurile legate de alegeri: sistemele de recomandare, posibila manipulare coordonată și publicitatea politică. Deschiderea nu anticipează rezultatul.
Comunicat, 17 decembrie 2024. Pe lista Comisiei actualizată în octombrie 2026, procedura nu are încă o concluzie publicată.
Numerele diferă de la o sursă la alta, iar documentele nu le explică pe toate. Exact asta cere programa: să distingi ce a declarat public fiecare parte, ce se poate observa și ce sunt ipoteze.
Matricea etică a părților implicate
Platforma aleasă: ____________________. Programa cere să despărțiți trei lucruri: ce declară public platforma, ce se poate observa și ce presupuneți voi.
Partea implicată
Ce câștigă
Ce riscă
Obiective declarate public
Ce se poate observa
Ipoteza noastră
Utilizatorii
Creatorii de conținut
Platforma
Firmele care cumpără reclame
Societatea, statul
O schimbare a algoritmului care ar echilibra mai bine interesele:
Evaluează critic riscurile dezinformării generate sau amplificate cu ajutorul IA și analizează rolul politicilor publice în reglementarea utilizării responsabile a inteligenței artificiale, formulând, pe baza analizei, propuneri de menținere, clarificare sau modificare a unor politici existente.Competența specifică 3.2
În România, deepfake-urile apar cel mai des în înșelătorii. Banca Națională a avertizat de mai multe ori, în 2024 și în 2026, că circulă clipuri false în care guvernatorul Mugur Isărescu pare să recomande investiții (Antena 3, Romania Insider). Banca nu face recomandări de investiții. Directoratul Național de Securitate Cibernetică primește sesizări despre fraude online la numărul 1911 (Bursa, 2025).
Regulamentul european privind IA, pe un calendar
Programa cere analiza unei politici publice despre IA. Regulamentul (UE) 2024/1689 se aplică în etape, iar o parte din calendar a fost modificată în 2026 printr-un regulament nou (2026/1744).
2 februarie 2025Interdicțiile (de exemplu, manipularea care exploatează vulnerabilitatea unor persoane) și obligația de alfabetizare în IA (art. 4) pentru firmele și instituțiile care dezvoltă sau folosesc sisteme de IA.
2 august 2025Obligațiile pentru modelele de uz general, cum sunt cele din spatele chatboturilor.
August 2026Transparența: chatboturile trebuie să spună că sunt programe, iar deepfake-urile trebuie marcate. Pentru sistemele aflate deja pe piață, marcarea automată a conținutului generat e amânată până pe 2 decembrie 2026.
Decembrie 2026Interdicția nouă privind conținutul sexual fără consimțământ și materialele cu abuzuri asupra copiilor generate cu IA.
2 decembrie 2027Regulile pentru sistemele „cu risc ridicat” din anexa III, printre care cele folosite în educație și la angajare.
Evaluează impactul de mediu asociat utilizării sistemelor de IA și integrează criterii de eficiență și sustenabilitate în proiectarea propriei soluții, pe baza dovezilor disponibile, a feedbackului primit și a nevoilor comunității.Competența specifică 3.3
Programa cere să compari estimări publicate ale consumului de energie, „cu identificarea ipotezelor, limitelor și surselor de incertitudine”. Tabelul de mai jos pune alături principalele estimări și ce măsoară fiecare. Unele estimări sunt de zece ori mai mari decât altele, dar asta nu înseamnă că vreuna e greșită: ele măsoară lucruri diferite.
Antrenarea modelelor nu e inclusă. Pentru comparație, căldura necesară ca să aduci un litru de apă de la 15 la 100 °C e de aproximativ 0,1 kWh, adică 100 Wh.
La clasă: cât consumă clasa voastră într-un an?
Intervalul merge de la cererea scurtă măsurată de Google (0,24 Wh) la cererea lungă, cu raționament (3,9 Wh), și de la 0,6 la 2,9 Wh pe imagine. Gospodăria: 1.590 kWh pe an în medie în România în 2024, după baza de date a ACER, agenția UE a reglementatorilor din energie. Intensitatea: 251 g CO₂ pe kWh pentru electricitatea din România în 2024, după Ember.
Pentru imaginea de ansamblu, Agenția Internațională a Energiei a estimat în aprilie 2025 că centrele de date din lume au consumat în 2024 în jur de 415 TWh, aproximativ 1,5% din electricitatea lumii. Pentru comparație, România a consumat în 2025 în jur de 53 TWh, după Transelectrica.
Proiectul final
Programa recomandă ca evaluarea de la sfârșitul anului să fie un proiect: o lecție sau un demers despre IA, făcut de elevi pentru un public clar ales, de preferat din comunitatea școlii, cu o reflecție asupra efectelor etice, asupra datelor și asupra mediului. Publicarea online nu e obligatorie.
Planul proiectului final
Publicul: cui ne adresăm? (de exemplu, elevii de clasa a V-a, bunicii, profesorii)
Ce trebuie să afle publicul despre IA? O singură idee principală.
Ce date folosim și ce date nu cerem nimănui?
Cât de des folosim IA în proiect și de ce? Ce consum estimăm?
Doi colegi „prieteni critici” au spus: … Ce schimbăm?
Reflecția finală: definiția mea a IA din prima oră și definiția mea de acum.
Programa acoperă bine datele personale, halucinațiile, părtinirea, drepturile de autor, recomandările, deepfake-urile și energia. Două teme care privesc direct adolescenții nu apar în ea cu numele, iar un profesor le poate lega de competențele existente. A treia casetă arată ce a spus ministerul, separat, despre teme și IA, util la competența 2.3.
Pozele false cu colegii
În 2023, la Almendralejo, în Spania, mai multe eleve au descoperit că circulau imagini false în care apăreau dezbrăcate, făcute cu o aplicație din fotografii obișnuite. Un tribunal pentru minori din Badajoz a condamnat în 2024 cincisprezece băieți la un an de libertate supravegheată. Directiva UE 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor acoperă și distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime falsificate; statele trebuie s-o transpună până pe 14 iunie 2027.
Într-un sondaj din 2025 al organizației americane Common Sense Media, aproape trei din patru adolescenți de 13–17 ani folosiseră un „companion” IA, un chatbot cu care vorbești ca și cu un prieten. Aproximativ unul din trei utilizatori discutase cu el lucruri serioase în loc să vorbească cu oameni. Character.AI a oprit în noiembrie 2025 conversațiile libere pentru utilizatorii sub 18 ani, iar autoritatea americană pentru protecția consumatorilor a deschis o anchetă asupra a șapte companii.
Ministerul a trimis școlilor în octombrie 2026 un ghid de folosire a IA, realizat într-un proiect cu fonduri europene. Ghidul nu e un act normativ. Permite folosirea IA cu condiția ca produsul final să reflecte gândirea elevului și recomandă limitarea ei la activitățile care verifică ce poate face elevul singur.
Opțional „IA și cetățenia digitală”, clasele IX–XII, o oră pe săptămână, din 2027–2028
Nu, la alegerea elevului
Estonia
Programul „AI Leap”: din septembrie 2025, 20.000 de elevi din clasele X–XI și 3.000 de profesori primesc acces la instrumente de IA și pregătire pentru folosirea lor (ministerul estonian)
Program național, nu o materie separată
Franța
Un parcurs de formare despre IA pe platforma PIX, din 2025 (Eurydice)
Da, în gimnaziu și la liceu
China
Două ghiduri ale Ministerului Educației, mai 2025: educația despre IA în școli și folosirea IA generative de către elevi (guvernul provinciei Henan). Beijingul a făcut educația despre IA obligatorie din toamna lui 2025
Da, la Beijing
Statele Unite
Ordinul executiv 14277, aprilie 2025: resurse pentru „alfabetizarea de bază în IA” în școli (Casa Albă)
Nu, programă stabilită de fiecare stat
Coreea de Sud
Manualele digitale cu IA, introduse în 2025, au fost reclasificate prin lege, în august 2025, ca materiale opționale (Korea Herald)
Nu mai sunt
Testul internațional PISA din 2029 va măsura, ca domeniu nou, alfabetizarea media și în IA a elevilor de 15 ani, potrivit ACER, organizația care îl pregătește.
Propuneți ora în comisia pentru curriculum cât oferta pentru anul următor încă se discută. Programa face parte din oferta națională, deci textul e deja aprobat de minister.
Prezentați-o elevilor înainte de completarea fișelor de opțiuni. O grupă are nevoie de cel puțin opt elevi.
Alegeți instrumentele după vârsta minimă, condițiile pentru minori și posibilitatea de a lucra fără date personale (capitolul 2.1). Într-o școală slab dotată, partea practică se poate face ca demonstrație pe un singur dispozitiv.
Programa: Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.808/2026, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 894 bis din 26 octombrie 2026. Citatele competențelor sunt reproduse exact.
Calendarul opționalelor: Ordinul nr. 3.454/2026, Monitorul Oficial nr. 266 din 2 aprilie 2026, anexa 1, art. 8, 11, 12, 14 și anexa 3.
Folosirea IA generative și competențele digitale: Eurostat, seturile isoc_ai_iaiu, isoc_ai_iaiuxr și isoc_sk_dskl_i21 (ancheta comunitară privind folosirea TIC în gospodării), date descărcate prin interfața Eurostat pe 2 noiembrie 2026; licență CC BY 4.0. Procentele sunt calculate din totalul persoanelor din grupa de vârstă.
Studiul liceenilor: Edge Institute, „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar”, octombrie 2026, chestionar online, 3.033 de elevi, ponderat după INS.
PISA 2025: OCDE, rezultatele PISA 2025, volumul I, și nota de țară pentru România.
Termenii de utilizare: paginile oficiale ale fiecărui serviciu, citite pe 2 noiembrie 2026, în versiunea pentru Europa unde există una.
Cazul alegerilor: Hotărârea CCR nr. 32/2024, notele desecretizate publicate de Administrația Prezidențială, comunicatul Comisiei Europene IP/24/6487 și comunicatul TikTok. Pagina redă ce afirmă fiecare document, fără să le împace.
Energia: sursele sunt în tabelul de la 3.3. Numerele sunt estimări publicate, nu măsurători ale acestei pagini.
Restul cazurilor au sursa lângă ele. Unde o sursă e o relatare de presă, nu documentul original, pagina o spune.