Coșul unei gospodării, în 2022
România · un punct = un leu din fiecare 1.000
Datele pânzei nu s-au încărcat. Toate cifrele ei sunt în text, mai jos.
Fiecare punct e a mia parte dintr-un coș obișnuit: un leu din 1.000.
Cele o mie de puncte sunt structura reală de consum a unei gospodării românești în 2022 — 335 pe alimente, 157 pe locuință, apă și energie, restul împărțit între unsprezece alte categorii. Alimentele reprezintă, singure, o treime din coș.
Nu ponderea din coș contează, ci cât s-a scumpit fiecare categorie.
Recontorizează aceleași puncte după cât a contribuit fiecare categorie la cei 14,1% inflație din 2022, și ordinea categoriilor se schimbă complet. Alimentele urcă de la 335 la 485 de puncte, locuința de la 157 la 241. Comunicațiile, 54 de puncte în coș, aproape dispar: 3.
Aceeași rată oficială de 14,1%, dar nu același an pentru toată lumea.
Alege un profil de gospodărie și pânza se reface cu coșul lui, recontorizat pe aceeași inflație din 2022. Un agricultor, care cheltuie mult mai mult pe mâncare, a resimțit 17,1% — cu +3,0 puncte peste medie. Un salariat a stat cel mai aproape de rata oficială.
Mută reglajul și pânza se reașază pentru fiecare an.
Locuința a dat aproape un sfert din scumpirea lui 2022, apoi a căzut aproape la zero în 2023, când prețurile la energie s-au plafonat — și a urcat din nou în 2025–2026, când plafonarea a fost eliminată treptat. Alimentele rămân, în fiecare an, printre primele două categorii.
Ce s-a mutat
Două numărători, același coș
Un tablou al coșului de consum spune pe ce se duc banii de obicei. Nu spune ce anume s-a scumpit. Sunt două întrebări diferite și, în anul recordului de inflație, dau două imagini diferite.
Prima numărătoare e ponderea din coș: din fiecare 1.000 de lei cheltuiți de o gospodărie română în 2022, 335 mergeau pe alimente, 157 pe locuință, apă și energie. Așa arată bugetul obișnuit al unei familii — și așa se scrie orice articol despre „pe ce cheltuie românii banii”.
A doua întreabă cine a scumpit. Ponderea din coș înmulțită cu scumpirea anuală a fiecărei categorii dă contribuția ei reală la inflația de 14,1% din 2022. Alimentele, care s-au scumpit cu 22,7%, urcă de la 335 la 485 de puncte — aproape jumătate din toată scumpirea anului. Locuința, cu o creștere de 24,0%, urcă de la 157 la 241.
Categoriile care nu s-au scumpit mult dispar aproape complet din a doua numărătoare, oricât de mari ar fi fost în coș. Comunicațiile sunt exemplul cel mai clar.
Comunicațiile erau 54 de puncte din coșul obișnuit — mai mult decât sănătatea sau mobilierul. Prețurile lor aproape că nu s-au mișcat în 2022, așa că, recontorizate, ajung la 3 puncte. Nu pentru că românii ar fi renunțat la telefon sau internet, ci pentru că acea categorie pur și simplu nu a contribuit la scumpire.
Transportul face drumul invers, dar mai blând: 70 de puncte în coș, 44 în contribuție — s-a scumpit, dar nu la fel de mult ca alimentele sau energia.
Categorie cu categorie
Treisprezece rânduri, două ordini
Cele treisprezece categorii ale coșului dau două clasamente diferite, după cum le ordonezi: după partea din buget sau după partea din scumpire.
Bara arată mărimea față de prima poziție. Ponderile sunt din ancheta bugetelor de familie (INS, ABF), anul 2022; contribuția e calculată din aceeași pondere înmulțită cu scumpirea anuală a categoriei (IAPC102).
Aceeași rată, alt coș
Gospodăria ta nu e gospodăria medie
Rata oficială a inflației din 2022 a fost 14,1%, calculată pe coșul mediu al întregii populații. Fiecare tip de gospodărie are însă alt coș, iar aceleași scumpiri anuale, aplicate unui coș diferit, dau o rată personală diferită.
media națională rata personală inflație anuală, 2022, pe coșul fiecărui profil de gospodărie
Agricultorii au avut cea mai mare rată personală, 17,1% — +3,0 puncte peste medie — pentru că mâncarea și energia, cele două categorii care s-au scumpit cel mai mult, sunt și cele mai mari părți din coșul lor. Pensionarii au avut aproape aceeași rată, cu 16,2%, din cauza sănătății și a locuinței. Salariații au stat cel mai aproape de rata oficială, cu 15,3% — +1,2 puncte — pentru că au un coș mai apropiat de media pe care rata oficială o și măsoară.
Nimeni nu a avut, în 2022, o rată sub media națională. Anul acela, scumpirea a afectat exact categoriile pe care le cumpără toată lumea, indiferent de profil — doar proporția s-a schimbat.
Cum am numărat
Metodă și limite
Ponderile coșului vin din ancheta bugetelor de familie a Institutului Național de Statistică, matricea BUF109I din TEMPO-Online, structura cheltuielilor totale de consum pe categorii COICOP, categorii sociale principale și medii de rezidență. Scumpirile anuale vin din IAPC102, indicii armonizați ai prețurilor de consum pe grupele ECOICOP versiunea 2, extrași la 9 septembrie 2026.
Contribuția fiecărei categorii la inflația unui an se calculează simplu: ponderea ei din coșul anului precedent, înmulțită cu variația anuală a prețurilor acelei categorii. Suma celor treisprezece contribuții aproximează rata oficială publicată, dar nu o reproduce exact — indicele agregat oficial se calculează prin înlănțuirea indicilor lunari, nu printr-o simplă sumă ponderată anuală. Pentru 2022, suma contribuțiilor din această pânză dă 15,65 puncte procentuale, față de 14,12% rata oficială.
Cele o mie de puncte se împart cu metoda celei mai mari rămășițe, ca fiecare pânză să aibă exact o mie. Profilurile de gospodărie — salariat, pensionar, agricultor, șomer, urban, rural — vin din aceeași anchetă, dar din ediția 2024, cea mai recentă publicată pe categorii sociale; sunt aplicate ratelor de preț ale fiecărui an selectat, nu propriei lor structuri istorice.
Trei limite care contează
Clasificarea actuală începe din 2020. INS a trecut la clasificarea COICOP curentă a categoriilor de consum abia atunci; anii dinainte nu se pot compara direct cu cele treisprezece categorii de aici, așa că pânza acoperă doar 2021–2026.
Profilurile de gospodărie sunt fixe. Structura de consum a unui agricultor sau a unui pensionar nu e recalculată separat pentru fiecare an; e cea din ancheta 2024, singura variabilă fiind rata de preț a anului ales. Diferența reală dintre profiluri, an de an, poate fi puțin mai mare sau mai mică decât arată pânza.
2026 e un an neîncheiat. Ultima cifră disponibilă pentru 2026 e din iunie; recontorizarea acelui an compară iunie cu iunie, nu decembrie cu decembrie ca la ceilalți ani.
Numerele sunt recalculate direct din tabelele INS citate mai jos; scriptul de calcul e păstrat alături de datele brute.
Surse
Ce am citit
- Institutul Național de Statistică, TEMPO-Online, BUF109I — Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor, pe categorii de cheltuieli, categorii sociale și medii de rezidență, matricea, extrasă la 9 septembrie 2026.
- Institutul Național de Statistică, TEMPO-Online, IAPC102 — Indicii armonizați ai prețurilor de consum pe grupe de mărfuri și servicii, conform clasificării ECOICOP versiunea 2, matricea, extrasă la 9 septembrie 2026.
- Eurostat, HICP — methodology and ECOICOP classification, nota metodologică, pentru definiția diviziunilor ECOICOP folosite la recontorizare.