mariuscomper.uk EN
Gheața la maximul ei
Gheața la maximul eiAzi

Retragere schematică: doar conturul maxim vine dintr-o sursă publicată.

Munții Retezat, Carpații Meridionali, România

Retezatul sub gheață, acum cam 20.600 de ani, și lacurile lui de azi

Privește cum circul lacului Bucura se umple cu gheață, desenată în conturul publicat de cercetătorii care au datat morenele ei. Derulează ca s-o vezi topindu-se, apoi alege un lac.

Trage de munte ca să-l rotești

Acum cam 20.600 de ani

Gheața la maximul ei

Acum cam 20.600 de ani, la ultimul maxim glaciar, ghețari au umplut văile Munților Retezat. Cercetătorii au datat morenele pe care le-au lăsat, crestele de rocă și pietriș împinse la marginea gheții, și au cartografiat cât de departe a ajuns gheața. Linia aurie e conturul publicat de ei: 78 km², de la creastă până la aproximativ 1.030 m pe modelul de teren. Data, 20,6 mii de ani (+0,8, −1,3), e cea măsurată pentru maximul din văile sudice.

Terenul e o fotografie din satelit din august 2024, pusă pe relieful real. Se schimbă gheața, conturul și lacurile.

Circul Bucura

Gheață cam la înălțimea Palatului Parlamentului

Deasupra lacului Bucura, aflat la 2.032 m, gheața e estimată la 53–126 m grosime, cam 103 m cu ipoteza de mijloc. Palatul Parlamentului din București are 84 m înălțime.

Gheața aceasta nu a măsurat-o nimeni. Numerele vin din panta suprafeței gheții și din cât de rigidă e gheața când curge, valoare incertă cu un factor de aproximativ trei; intervalul arată această nesiguranță. Afișul de conferință al grupului de cercetare menționează până la cam 330 m în punctul cel mai gros, mult peste maximul de 148 m al paginii pentru tot conturul, cu ipoteza de mijloc.

Topirea

Gheața pleacă, lacurile apar

Derulează sau mută glisorul de sub munte. Gheața de jos se subțiază și pleacă prima, cea de sus ultima. Doar conturul maxim e desenat aici după o sursă publicată; retragerea e o schiță a ordinii în care un ghețar se micșorează, nu o hartă a unor etape datate.

Fiecare lac se luminează când iese din gheață. Linia aurie se stinge odată ce gheața pleacă.

Azi

44 de întinderi de apă cartografiate în interiorul conturului

OpenStreetMap cartografiază 82 de întinderi de apă în această parte a munților, 44 dintre ele în interiorul vechii gheți. Circurile care le găzduiesc par să se fi format în mai multe faze glaciare; echipa care a datat ultima glaciațiune a găsit că gheața ei le-a erodat puțin, iar în ele s-au păstrat suprafețe de rocă mai vechi.

Cele 28 de lacuri de pe fișe sunt cele de 0,4–40 ha din circurile înalte. Cele mai mari sunt Bucura, Zănoaga Mare și Negru. Fiecare îngheață iarna și se deschide primăvara sau vara, după calendarul lui.

Când pleacă gheața de pe lacul tău?

Alege un lac sau atinge unul pe munte. Fișa arată ce a văzut satelitul în fiecare primăvară din 2018 încoace.

Lac cu lac: când a văzut satelitul că pleacă gheața

Douăzeci și opt de lacuri între 0,4 și 9,3 ha, în fiecare primăvară din 2018 până în 2026. „Primăveri cu pereche” numără anii în care o imagine fără nori a surprins lacul înghețat și o imagine fără nori ulterioară l-a surprins deschis. Datele sunt mediane pe acești ani, iar dezghețul real dintr-o singură primăvară se află între cele două date ale ei.

LacAltitudineSuprafațăPrimăveri cu perecheVăzut ultima oară înghețat (mediană)Văzut prima oară deschis (mediană)Gheață atunci (est.)
Lacul Bucura2.032 m9,3 ha521 mai11 iulie53–126 m
Lacul Zănoaga Mare1.996 m6,8 ha715 mai16 iunie42–118 m
Negru2.006 m4,8 ha615 mai24 iunie–
Galeș1.966 m3,9 ha55 mai7 iulie45–92 m
Zănoaga Mică1.966 m3,8 ha228 aprilie31 mai–
Slăvelu1.932 m3,7 ha87 mai18 iunie37–88 m
Ana1.975 m3,6 ha55 mai16 iunie57–148 m
Gemenele1.892 m2,7 ha614 mai11 iulie–
Tăul Custura Mare2.191 m2,4 ha121 iunie26 iunie–
Peleaga2.125 m2,3 ha416 mai19 iunie30–83 m
Lacul Știrbu2.082 m1,4 ha127 mai21 iulie–
Lia1.903 m1,2 ha610 mai1 iulie53–140 m
Peleguța2.096 m1,0 ha418 mai19 iunie26–94 m
Judele2.132 m0,9 ha526 mai22 iunie47–90 m
Tăurile Radeșului1.922 m0,9 ha111 mai17 iulie–
Viorica2.062 m0,9 ha526 mai11 iulie40–121 m
Tău Răsucit2.095 m0,8 ha219 mai19 iulie35–85 m
Lacul Adânc2.158 m0,8 ha0–––
Stânișoara2.028 m0,8 ha216 mai7 iunie50–122 m
Lac fără nume1.825 m0,8 ha0–––
Lacul Mare din Valea Rea2.188 m0,7 ha323 mai17 iulie42–101 m
Tăul Custura Mică2.175 m0,7 ha0–––
Florica2.081 m0,5 ha0––47–106 m
Ștevia2.055 m0,5 ha518 iunie6 iulie–
Tău Urât2.087 m0,5 ha321 mai20 iunie35–126 m
Tăul Porții2.208 m0,5 ha426 mai17 iulie36–62 m
Lac fără nume1.878 m0,4 ha0––44–126 m
Caprelor2.129 m0,4 ha0–––

O liniuță în ultima coloană marchează un lac aflat în afara conturului folosit aici, care nu desenează gheață deasupra lui. O liniuță într-o coloană de date înseamnă că nicio primăvară nu are o pereche senină, înghețat apoi deschis.

De ce datele sunt intervale

Sentinel-2 poate vedea Retezatul la câteva zile, dar intervalul variază. Norii de munte și umbra circurilor permit observarea unui lac la aproximativ una din cinci treceri (19,7%, din 2018 până în 2026; de la 12% în 2019 la 29% în 2021). Planul era să dăm o zi pentru dezghețul a cel puțin zece lacuri, în șapte sau mai multe primăveri, cu o precizie de trei zile. Datele nu au permis acest lucru: din 252 de lac-primăveri, 90 au o imagine fără nori cu lac înghețat urmată de una fără nori cu lac deschis, niciuna dintre aceste perechi nu are mai puțin de trei zile între date, și doar două lacuri au șapte sau mai multe.

De aceea fiecare primăvară de pe fișă e intervalul dintre ultima trecere care a văzut lacul înghețat și prima care l-a văzut deschis. Gheața s-a topit la un moment dat în acest interval, iar pentru o pereche obișnuită asta înseamnă o lună. Un lac e socotit înghețat când cel puțin jumătate din pixelii lui sunt luminoși (reflectanța în verde peste 0,15) și deschis când aproape niciunul nu e și reflectanța în infraroșu apropiat e sub 0,02; altfel gheața întunecată, care în lumină vizibilă arată ca apa, ar fi numărată drept deschisă. Anul 2017 lipsește: arhiva are doar șase scene, din 11 iunie.

Două feluri de gheață

Gheața care a umplut văile acum 20.600 de ani era gheață de ghețar, care se mișca încet la vale, estimată la cel mult 100–180 m în punctele cele mai groase. Gheața pe care o urmărește satelitul e stratul care se formează iarna pe un lac și se topește primăvara. Ghețarii au dispărut de mult din Retezat; lacurile îngheață singure.

Cât să ne încredem în gheața desenată aici

Conturul e publicat și datat: 78,4 km² de gheață, cu maximul din sud la 20,6 mii de ani (+0,8, −1,3). Două contururi mai vechi pentru aceiași munți diferă mult: unul acoperă 65,6 km² din valea Pietrele, altul 324 km² din tot masivul. Grosimea e o estimare: tensiune de curgere a gheții de 50, 100 sau 150 kPa, panta suprafeței netezită pe cam 300 m și o margine care se subțiază ca la un ghețar plastic. Rezultă cel mult 102, 148 sau 182 m în interiorul conturului; afișul de conferință al grupului de cercetare menționează cam 330 m, mult peste aceste numere. Relieful e un model de suprafață, deci lacurile sunt desenate plate, la înălțimea malului, iar adâncimea lor nu intră în grosime. Culorile terenului și tonurile de zăpadă sunt o ilustrație.

Surse și metodă

Surse

  1. Ruszkiczay-Rüdiger, Z., Kern, Z., Urdea, P., Madarász, B., Braucher, R. (2021). Limited glacial erosion during the last glaciation in mid-latitude cirques (Retezat Mts, Southern Carpathians, Romania). Geomorphology 384: 107719. Extinderea maximă a gheții, vârste de expunere 10Be (văile sudice: 20,6 +0,8/−1,3 mii de ani). legătură
  2. Lima, A. C. et al. GLACIMONTIS: compilație globală de paleoghețari montani reconstituiți empiric (Zenodo, CC BY 4.0). Conturul desenat aici e digitizarea lucrării Ruszkiczay-Rüdiger et al. (2021): 78,4 km², trei poligoane. Compilația conține și Urdea et al. (2011, 324 km²) și Reuther et al. (2007, 65,6 km²) pentru aceiași munți. legătură
  3. Copernicus DEM GLO-30 (ESA, 30 m), relieful: un model de suprafață, deci include coroanele pădurii, iar lacurile sunt desenate plate. Conține date Copernicus modificate. legătură
  4. Copernicus Sentinel-2 L2A, scena S2A_34TFR_20240813 (culori reale) ca fotografie a terenului; 413 scene din 15 aprilie–1 august, 2018–2026, pentru seria gheții (arhiva Earth Search COG). Conține date Copernicus Sentinel modificate. legătură
  5. OpenStreetMap contributors (ODbL): contururile și numele apelor, vârfurile și altitudinile etichetelor; 82 de întinderi de apă în scenă, 44 dintre ele în interiorul conturului (trei lacuri de acumulare excluse). legătură
  6. Madarász, B. et al. (EGU 2016) și Ruszkiczay-Rüdiger, Z. et al. (EGU 2017, EGU 2024), rezumate de conferință: ghețarii au coborât până la cam 1.040 m în nord și 1.130 m în sud; afișul din 2024 menționează o grosime maximă de cam 330 m, nefolosită aici. legătură
  7. Palatul Parlamentului din București: 84 m înălțime (Wikipedia; Skyscraper Center; centrul de vizitare al Parlamentului). Unele surse dau 86 m. legătură

mariuscomper.uk · Relief și fotografie: Copernicus (ESA) · Contur: Ruszkiczay-Rüdiger et al. 2021, prin GLACIMONTIS · Ape și vârfuri: OpenStreetMap