Catalogul INFP · 2012 – octombrie 2026 · România
Pământul s-a cutremurat de sute de ori într-o singură lună.
Cincisprezece episoade din 2012 încoace în care pământul s-a mișcat de zeci sau sute de ori într-o lună — șase au venit după șocuri mari, nouă au venit fără un șoc care să le deschidă. Aceasta este lista completă, județ cu județ, localitate cu localitate.
- Episoade înregistrate
- 15
- Cutremure numărate
- 5.464
- Județe afectate
- 8
- Șocul maxim
- M 5,7 Vrancea, nov 2014
Harta
Toate episoadele, pe hartă
Fiecare cerc marchează o zonă de 15 km (25 km pentru Gorj 2023) în care catalogul a înregistrat un episod. Cercurile amber sunt roiuri — fără un șoc care să le deschidă; cercurile albastre au urmat un cutremur mare.
Mărimea cercului = numărul de cutremure din episod. Selectează cu mouse-ul, cu Enter sau cu Tab; săgețile ← → schimbă selecția.
Alege un punct de pe hartă
sau caută-ți localitatea mai jos. Fiecare punct spune când a fost episodul, câte cutremure a avut și cât de mare a fost cel mai puternic.
—
—
Un marcaj nu înseamnă că zona e periculoasă astăzi. Înseamnă doar că, în fereastra indicată, catalogul a înregistrat acolo un număr neobișnuit de mare de cutremure.
De ce a revenit roiul la Schela, la unsprezece ani după 2013
Scrie numele localității și alege din listă.
De ce contează
Două feluri de episoade, două povești diferite
După un șoc mare
Mai întâi șocul, apoi valul
Când un cutremur mare deschide un episod, episodul se stinge singur, după o lege cunoscută: multe replici la început, apoi tot mai puține. La Gorj, după două șocuri din februarie 2023, catalogul a numărat 1.303 de cutremure doar în februarie; în 2025, noaptea, mai rămăseseră trei peste 2 grade.
Roi
Fără un șoc care să conducă
Un roi nu are un șoc de deschidere: zeci sau sute de cutremure mici apar în valuri, fără să existe „șocul cel mare”. La Schela, în 2013, vârful a venit abia în octombrie, după cel de-al doilea M 3,9. Așa arată pământul când faliile alunecă încet, nu când se rup deodată.
Ce înseamnă pentru tine, dacă locuiești într-una dintre aceste zone: nimic deosebit în viața de zi cu zi. Cutremurele de sub magnitudinea 3 nu se simt, de regulă, decât dacă ești foarte aproape. Un roi nu anunță un cutremur mare — la Gorj, cele două șocuri mari au venit la început, nu la final. Iar la Galați, roiul s-a întors de două ori în doisprezece ani, fără ca ceva mai grav să urmeze.
Ce nu poate spune această listă: dacă un loc este „sigur” sau „periculos”. Spune doar ce a înregistrat catalogul, când și unde. Ce simți, la un cutremur mare, ține de distanța față de Vrancea și de solul de sub tine — nu de lista de mai sus.
Povestea din Schela
Întrebarea pe care o pune toată lumea la Galați
În toamna lui 2013, la câțiva kilometri nord de Galați, pământul a început să se miște. Primul cutremur înregistrat în catalog datează din 15 august; INFP l-a studiat între 23 septembrie și 12 noiembrie și a numărat 406 de cutremure localizate, cel mai mare, de magnitudinea 3,9, pe 29 septembrie. Multe au fost resimțite puternic în Izvoarele, Schela și Slobozia Conachi — intensitatea V–VI pe scara Mercalli — și au crăpat pereți.
La două sute de metri sub epicentre se află zacământul de petrol Independența–Schela. Întrebarea a fost inevitabilă: oare sondele? Institutul de Fizică a Pământului a publicat un studiu complet în 2017: roiul s-a produs pe o falie normală cu componentă de strike-slip, între două falii crustale majore ale regiunii — sistemul New Trotuș la nord-est și Peceneaga–Camena la sud — într-o zonă studiată pentru prima dată seismologic (Craiu et al., Acta Geodaetica et Geophysica 52, 53–67, 2017).
Institutul de Geodinamică al Academiei Române a mers și mai departe: majoritatea evenimentelor s-au produs cu mult sub adâncimea exploatărilor petroliere, într-o structură tip graben suprapusă transversal pe versantul nordic al Promontoriului Nord-Dobrogean, probabil (re)activată de tensiunile din avanlandul Carpaților (Beșuțiu, Diaconescu, Zlăgnean & Craiu, Pure and Applied Geophysics 176, 65–95, 2019).
Nimeni nu susține astăzi că exploatarea ar fi provocat roiul. Suprapunerea pe hartă rămâne, și e legitim să fie întrebată. Ce știm sigur: mecanismele sunt de falie normală, adâncimea e sub nivelul exploatării, iar roiul a revenit — două pachete în august–septembrie 2024 și decembrie 2024 – ianuarie 2025, același teren, unsprezece ani mai târziu.
Lista completă
Toate cele 15 episoade
| Episod | Perioada | Tip | Cutremure | M max | Luna de vârf |
|---|
„Cutremure” = evenimente distincte de pe adâncime < 45 km, în lunile episodului, la ≤ 15 km de centru (25 km pentru Gorj). Pentru Gorj, numărul total de la șocuri până la 13 octombrie 2026 este 4.580. Episoadele marcate „la graniță” sunt în Ucraina și Serbia; sunt afișate pentru că le-am simțit și noi.
Metodă și surse
Cum a fost făcută lista
Catalogul
- Sursa: serviciul FDSN al INFP (doi:10.7914/SN/RO), descărcat la 8–9 noiembrie 2026, 38.662 de înregistrări, 2004–13 octombrie 2026. Pagina publică numărări derivate și hărți, nu catalogul brut.
- Curățare: 80 de perechi de soluții duplicate eliminate; 6 februarie 2023, „cutremurele din Vrancea” din ora 01:17–04:00 UTC erau undele cutremurului din Turcia citite greșit local — eliminate; soluțiile automate din 2005–09 fără corespondent USGS — eliminate.
- Rata reală se calculează doar din 2012 încoace: 2005–09 folosește altă scară de magnitudine, iar 2010–11 e aproape gol. Cele două scale diferă vizibil de la 2,5–2,75 (2012+) la 1,5–2,0 (2005–09).
- 2012 până în septembrie 2026 în caz de serie lunară completă; octombrie 2026 e inclus doar în totalul Gorj (până la 13 oct).
Cum a fost găsit fiecare episod
- Un roi = o celulă de 0,2° cu ≥ 8 cutremure într-o lună (doar noaptea, 21:00–05:00, ca să excludem exploziile din cariere), unde mediana celorlalte luni e ≤ 0,5. Douăzeci și șase de intervale-celulă au ieșit; cele din aceeași zonă și aceeași fereastră au fost unite.
- Ziua, în afara celulelor de explozie, detectorul reproduce aceleași zone (verificare de sensibilitate, rulată pe un script separat).
- Clasificare: dacă primul șoc a căzut în prima zecime a evenimentelor și a depășit cu ≥ 0,3 al doilea, episodul e „după un șoc mare”; altfel e „roi”.
- Locurile sunt luate din poligoanele UAT (2025), nu din memorie. Nota: centrele episoadelor sunt mediane ale epicentrelor, nu puncte de sondaj.
Ce nu trebuie să citiți de aici
- Nu este o hartă a riscului seismic. Nicio zonă de aici nu e „mai sigură” sau „mai periculoasă” decât alta pe baza acestei liste.
- Adâncimile sub 45 km nu sunt raportate (valorile 2–10 km sunt adesea implicite); nu încadrăm geologia din numere default.
- Magnitudinile mici depind de distanța față de stații: după 2022, stațiile temporare AdriaArray au „auzit” mai bine zonele Gorj și Bor — parte din creșterea numerelor mici de acolo e nouă auzire, nu neapărat mai multă mișcare.
- Eticheta „roi” descrie forma secvenței, nu cauza ei.
Verificări făcute
- Cel mai mic episod din listă (Nereju, august 2020, 15 evenimente) a fost tipărit rând cu rând din catalog și citit manual: 13 din cele 15 au venit în 48 de ore, pe 28–29 august, pornite cu un M 1,8 la 20:10 și culminate cu un M 3,6 la 21:21.
- 60 de puncte din indexul localităților au fost verificate să fie în poligonul lor UAT: 60 din 60 corecte.
- Pozițiile celor 15 centre au fost verificate față de poligoanele UAT: 13 în UAT-urile numite, 2 la graniță (marcate).
Surse
- INFP — Serviciul FDSN, catalog de evenimente (citare: National Institute for Earth Physics, Romanian Seismic Network, doi:10.7914/SN/RO). Datele publicate aici sunt numărări și hărți derivate.
- Craiu A., Craiu M., Diaconescu M., Mărmureanu A. (2017). 2013 Seismic swarm recorded in Galati area, Romania: focal mechanism solutions. Acta Geodaetica et Geophysica 52:53–67. DOI:10.1007/s40328-016-0161-9.
- Beșuțiu L., Diaconescu M., Zlăgnean L., Craiu A. (2019). Structural and Geodynamic Ideas on the Galati-Izvoarele Seismic-Prone Area (Eastern Romania). Pure and Applied Geophysics 176:65–95. DOI:10.1007/s00024-018-1956-0.
- Outlines UAT 2025: geoBoundaries ROU ADM1, World Bank / ANCPI, CC BY 4.0; nume: SIRUTA, semestrul 1 2026 (INS, prin data.gov.ro).
- Fonturi: Fraunces, Newsreader, Plex Mono (SIL Open Font License).