NASA Gateway to Astronaut Photography · 1984–2022
România, fotografiată de astronauți
De pe naveta spațială, de pe Mir și de pe Stația Spațială Internațională, astronauții au îndreptat spre România un aparat foto ținut în mână, iar NASA a notat unde era centrată fiecare poză. Aici fotografiile sunt înapoi acolo unde au fost făcute, și poți căuta cea mai bună din orașul tău.
ISS061-E-66522 · București, 3 decembrie 2019, 18:21 UTC · NASA
DeruleazăAcest browser nu poate desena globul aici. Fotografiile se schimbă în continuare pe măsură ce derulezi.
Un punct, o fotografie
Fiecare punct este o fotografie centrată pe România, pe litoralul ei sau pe Deltă. 515 au fost făcute de pe stația spațială, 213 de pe naveta spațială și 32 de pe Mir, în 177 de zile diferite între 1984 și 2022.
Punctul stă în centrul notat de catalogatorii NASA. 318 cadre îl dau cu precizia unei zecimi de grad, adică circa 11 km; celelalte 442 doar pe jumătate de grad sau pe grad întreg, cu o eroare de până la 55 km, așa că cele 760 de cadre cad pe numai 275 de puncte (inelele le marchează pe cele aproximative). Derulează și apar în ordinea în care au fost făcute.
Vin în rafale: numai în 2002 sunt 86 de cadre. Din 2013 încoace doar 61 au un punct central. Fotografiile mai noi probabil nu sunt încă catalogate de mână, iar numai cele catalogate au punct central.
București noaptea
Catalogul NASA are 21 de cadre cu luminile Bucureștiului, făcute în 11 date diferite între 2003 și 2019. Iată câte unul din fiecare dintre cei șapte ani.
Obiectivul se schimbă de la o noapte la alta, așa că mărimea și strălucirea orașului nu se pot compara. Desenul străzilor se poate: drumurile care pleacă din centru și satele luminate de-a lungul lor.







Delta Dunării
Același țărm în patru date: toamna, sub zăpadă, cu apă tulbure de râu întinsă în mare în iulie și, într-o vedere largă, întreaga Deltă.
Cercul de pe glob arată cât teren acoperă obiectivul, cam cât e de lată poza. Linia întreruptă, când există, merge din punctul aflat chiar sub stație până în centrul pozei.




Carpații sub zăpadă
Cadre de iarnă cu arcul muntos. În primele trei soarele era la numai 16° până la 21° deasupra orizontului, în centrul pozei, așa că fiecare creastă aruncă o umbră lungă, iar zăpada pare sculptată.
Ultimul a fost făcut în aprilie 2020. Eticheta NASA numește Vârful Moldoveanu, iar pe creastă mai este zăpadă.




Ce nu a reușit această pagină
Planul acestei pagini era să arate cel puțin 30 de cadre de noapte cu orașe românești. Catalogul are 23: 21 cu Bucureștiul și două cu Constanța, în 11 date diferite. Dacă adăugăm cinci panorame largi de noapte care includ și orașe românești, totalul este 28, tot sub 30, și aproape totul este un singur oraș.
Există mai multe poze de noapte decât atât. 233 de cadre necatalogate de noapte au fost făcute în timp ce stația trecea chiar deasupra zonei Bucureștiului. Pentru un cadru necatalogat NASA dă doar punctul aflat sub stație, care poate fi la sute de kilometri de locul spre care a privit aparatul, așa că niciunul nu este numărat sau așezat aici.
Un al doilea avertisment despre punctele centrale: unele vin de la voluntari, nu de la catalogatorii NASA. Un cadru e etichetat drept aeroportul Sibiu; înregistrarea NASA pune stația la circa 12.400 km distanță în acel moment. 20 de din cele 760 de cadre au o etichetă de la voluntari, iar căutarea de mai jos le pune mai jos în clasament și spune asta. 6 cadre din setul României au un punct central pe care înregistrarea NASA îl contrazice cu mii de kilometri; ele sunt lăsate deoparte peste tot.
✓ Cel puțin 500 de cadre utilizabile cu punct central: 694 sunt centrate în interiorul granițelor României (619 după ce scoatem cadrele goale, acoperite de nori, cu nava în poză, etichetate de voluntari sau neverosimile), 760 dacă se numără litoralul și granița pe Dunăre.

Localitatea ta, fotografiată de astronauți
Scrie o comună sau un oraș. Primești poza cu cel mai bun scor dintre cele care o acoperă (aproape de centru, clară, de aproape), cu data și numărul cadrului.
Căutarea acoperă 339 din 3.181 de comune și orașe. Pentru celelalte, niciun cadru nu e centrat destul de aproape ca să spunem că localitatea se vede în el; Cluj-Napoca, Oradea și alte reședințe de județ nu au niciunul.
Cum s-a făcut
Sursa
NASA Gateway to Astronaut Photography (eol.jsc.nasa.gov), unitatea Earth Science and Remote Sensing de la Johnson Space Center. Interfața lor către baza de date cere o cheie; am folosit în schimb formularul public de căutare al site-ului: o cerere pe interogare, la trei secunde distanță, o zonă între 43,6–48,3 °N și 20,2–29,8 °E, „cataloged with centre point”, câte una pentru zi, noapte și zori sau amurg.
Numere
În zona aceea cad 1.181 de cadre. Dintre ele, 694 sunt centrate în interiorul graniței României (conturul Natural Earth), 760 dacă adăugăm cadrele etichetate România de pe litoral și de pe granița Dunării. După ce scoatem 55 de cadre care arată nava sau sunt goale ori acoperite de nori (judecate după statistici de imagine) și 15 cu etichetă de la voluntari, rămân 619 utilizabile. Numărul de 694 este exact; „utilizabile” e judecata mea.
Precizie
Un punct central e rotunjit la o zecime de grad pentru 318 din cele 760 de cadre și la jumătate de grad sau la grad întreg pentru celelalte 442, iar pentru o fotografie înclinată este locul unde catalogatorul a socotit că se află mijlocul cadrului. Lățimea terenului e estimată ca 400 km × 24 mm ÷ distanța focală, o valoare aproximativă care ignoră înclinarea. Un oraș e propus numai dacă ar rămâne în cadru chiar dacă punctul central ar fi greșit cu rotunjirea lui (6 km, sau 28 km pentru punctele de jumătate de grad), și niciodată pentru obiective sub 100 mm. Înălțimea soarelui e calculată pentru centrul fiecărei poze, la ora înregistrată.
Ce am ales din ochi
Fotografiile din poveste au fost alese uitându-mă la miniaturi și apoi la cadrele întregi, nu după metadate. Data, ora, înălțimea soarelui, norii și înclinarea vin din pagina NASA a fiecărui cadru. Unele etichete NASA vin de la voluntari; acolo unde folosesc o etichetă, scriu „eticheta NASA”.
Credit
NASA nu deține drepturi de autor asupra acestor fotografii. Creditul cerut de NASA: Image courtesy of the Earth Science and Remote Sensing Unit, NASA Johnson Space Center (eol.jsc.nasa.gov). Fiecare imagine din pagină poartă numărul cadrului NASA, care deschide acolo înregistrarea ei. Imaginile sunt copii redimensionate; conturul uscatului de pe glob este Natural Earth.