mariuscomper.uk EN
București noaptea, văzut de pe Stația Spațială Internațională: o rețea strălucitoare de lumini portocalii și albe pe un fundal întunecat.

NASA Gateway to Astronaut Photography · 1984–2022

România, fotografiată de astronauți

De pe naveta spațială, de pe Mir și de pe Stația Spațială Internațională, astronauții au îndreptat spre România un aparat foto ținut în mână, iar NASA a notat unde era centrată fiecare poză. Aici fotografiile sunt înapoi acolo unde au fost făcute, și poți căuta cea mai bună din orașul tău.

ISS061-E-66522 · București, 3 decembrie 2019, 18:21 UTC · NASA

Derulează

Acest browser nu poate desena globul aici. Fotografiile se schimbă în continuare pe măsură ce derulezi.

Un punct, o fotografie

Fiecare punct este o fotografie centrată pe România, pe litoralul ei sau pe Deltă. 515 au fost făcute de pe stația spațială, 213 de pe naveta spațială și 32 de pe Mir, în 177 de zile diferite între 1984 și 2022.

Punctul stă în centrul notat de catalogatorii NASA. 318 cadre îl dau cu precizia unei zecimi de grad, adică circa 11 km; celelalte 442 doar pe jumătate de grad sau pe grad întreg, cu o eroare de până la 55 km, așa că cele 760 de cadre cad pe numai 275 de puncte (inelele le marchează pe cele aproximative). Derulează și apar în ordinea în care au fost făcute.

Vin în rafale: numai în 2002 sunt 86 de cadre. Din 2013 încoace doar 61 au un punct central. Fotografiile mai noi probabil nu sunt încă catalogate de mână, iar numai cele catalogate au punct central.

București noaptea

Catalogul NASA are 21 de cadre cu luminile Bucureștiului, făcute în 11 date diferite între 2003 și 2019. Iată câte unul din fiecare dintre cei șapte ani.

Obiectivul se schimbă de la o noapte la alta, așa că mărimea și strălucirea orașului nu se pot compara. Desenul străzilor se poate: drumurile care pleacă din centru și satele luminate de-a lungul lor.

București și Ploiești noaptea, neclare, văzute de pe stația spațială în 2003.
ISS007-E-15106 · 18 septembrie 2003. Neclară, făcută cu un obiectiv de 50 mm, dar deja un oraș: eticheta NASA spune Ploiești și București.
București noaptea, în 2008.
ISS016-E-26146 · 30 ianuarie 2008. Bucureștiul ca o lumină compactă, cu drumuri care pleacă din ea.
București noaptea, în 2010.
ISS023-E-30629 · 1 mai 2010. Destul de clară ca să se vadă drumurile mari ca fire de lumină.
București noaptea, în februarie 2011.
ISS026-E-26466 · 11 februarie 2011. Drumurile care pleacă din centru și satele luminate înșirate pe ele.
București noaptea, în aprilie 2012, cu străzi separate vizibile.
ISS030-E-211516 · 11 aprilie 2012, 00:04 UTC. Unul dintre cadrele de 400 mm: se pot urmări străzi întregi, aproape toate luminate portocaliu.
București noaptea, în aprilie 2013, cu o lumină difuză din nori subțiri sau pâclă.
ISS035-E-21021 · 12 aprilie 2013. Intervalul NASA pentru nori la acest cadru este 26–50%; lumina galbenă din jurul orașului este, probabil, lumină împrăștiată de nori subțiri sau de pâclă.
București noaptea, în decembrie 2019, cu iluminat stradal portocaliu și alb.
ISS061-E-66522 · 3 decembrie 2019. Lumini portocalii și albe, una lângă alta. Portocaliul e tipic pentru lămpile cu sodiu; punctele mai albe sunt probabil LED-uri sau lămpi asemănătoare.

Delta Dunării

Același țărm în patru date: toamna, sub zăpadă, cu apă tulbure de râu întinsă în mare în iulie și, într-o vedere largă, întreaga Deltă.

Cercul de pe glob arată cât teren acoperă obiectivul, cam cât e de lată poza. Linia întreruptă, când există, merge din punctul aflat chiar sub stație până în centrul pozei.

Brațul Sfântu Gheorghe al Dunării ajungând în Marea Neagră, toamna 2002.
STS112-E-6332 · 17 octombrie 2002, de pe naveta Atlantis. Eticheta NASA: brațul Sfântu Gheorghe, toamna.
Delta Dunării sub zăpadă și gheață, pe 24 decembrie 2002.
ISS006-E-10543 · 24 decembrie 2002. Zăpadă pe câmpuri și gheață pe lacuri, cu soarele la 15° deasupra orizontului.
Apă brună de râu întinzându-se în Marea Neagră, în dreptul Deltei Dunării, în iulie 2010.
ISS024-E-7901 · 10 iulie 2010. Apă tulbure a Dunării care se întinde peste Marea Neagră; eticheta NASA vorbește de sedimente.
Întreaga Deltă a Dunării, văzută dinspre sud-vest, octombrie 2019.
ISS061-E-6175 · 13 octombrie 2019, privind spre nord-est de deasupra Bulgariei: întreg țărmul Deltei, cordoanele de nisip și Marea Neagră în spate.

Carpații sub zăpadă

Cadre de iarnă cu arcul muntos. În primele trei soarele era la numai 16° până la 21° deasupra orizontului, în centrul pozei, așa că fiecare creastă aruncă o umbră lungă, iar zăpada pare sculptată.

Ultimul a fost făcut în aprilie 2020. Eticheta NASA numește Vârful Moldoveanu, iar pe creastă mai este zăpadă.

Zăpadă pe crestele Carpaților, deasupra pădurii întunecate, și câmpie albă, decembrie 2002.
ISS006-E-11982 · 26 decembrie 2002. Zăpada acoperă crestele de deasupra pădurii întunecate, iar câmpia de dedesubt este albă.
Vârfuri cu zăpadă și umbre lungi în Carpații Meridionali, februarie 2003.
ISS006-E-31057 · 24 februarie 2003. Eticheta NASA: Alpii Transilvaniei. Soarele e la 16°, așa că crestele aruncă umbre lungi.
O vedere oblică lungă a crestelor Carpaților acoperite de zăpadă, februarie 2003.
ISS006-E-33225 · 25 februarie 2003. O vedere oblică lungă de-a lungul arcului. Eticheta NASA: Munții Carpați.
O creastă cu zăpadă în Munții Făgăraș, aprilie 2020.
ISS062-E-150722 · 15 aprilie 2020. Eticheta NASA numește Vârful Moldoveanu și creasta Făgărașului. Pe creastă mai este zăpadă.

Ce nu a reușit această pagină

Planul acestei pagini era să arate cel puțin 30 de cadre de noapte cu orașe românești. Catalogul are 23: 21 cu Bucureștiul și două cu Constanța, în 11 date diferite. Dacă adăugăm cinci panorame largi de noapte care includ și orașe românești, totalul este 28, tot sub 30, și aproape totul este un singur oraș.

Există mai multe poze de noapte decât atât. 233 de cadre necatalogate de noapte au fost făcute în timp ce stația trecea chiar deasupra zonei Bucureștiului. Pentru un cadru necatalogat NASA dă doar punctul aflat sub stație, care poate fi la sute de kilometri de locul spre care a privit aparatul, așa că niciunul nu este numărat sau așezat aici.

Un al doilea avertisment despre punctele centrale: unele vin de la voluntari, nu de la catalogatorii NASA. Un cadru e etichetat drept aeroportul Sibiu; înregistrarea NASA pune stația la circa 12.400 km distanță în acel moment. 20 de din cele 760 de cadre au o etichetă de la voluntari, iar căutarea de mai jos le pune mai jos în clasament și spune asta. 6 cadre din setul României au un punct central pe care înregistrarea NASA îl contrazice cu mii de kilometri; ele sunt lăsate deoparte peste tot.

✓ Cel puțin 500 de cadre utilizabile cu punct central: 694 sunt centrate în interiorul granițelor României (619 după ce scoatem cadrele goale, acoperite de nori, cu nava în poză, etichetate de voluntari sau neverosimile), 760 dacă se numără litoralul și granița pe Dunăre.

✕ Cel puțin 30 de cadre de noapte cu orașe: sunt numai 23.
Constanța noaptea, văzută de pe stația spațială: lumina portocalie a orașului și a portului pe un țărm întunecat.
ISS026-E-14957 · Constanța, 4 ianuarie 2011, 18:41 UTC · NASA. Unul dintre cele două cadre cu Constanța.

Localitatea ta, fotografiată de astronauți

Scrie o comună sau un oraș. Primești poza cu cel mai bun scor dintre cele care o acoperă (aproape de centru, clară, de aproape), cu data și numărul cadrului.

Căutarea acoperă 339 din 3.181 de comune și orașe. Pentru celelalte, niciun cadru nu e centrat destul de aproape ca să spunem că localitatea se vede în el; Cluj-Napoca, Oradea și alte reședințe de județ nu au niciunul.

Cum s-a făcut

Sursa

NASA Gateway to Astronaut Photography (eol.jsc.nasa.gov), unitatea Earth Science and Remote Sensing de la Johnson Space Center. Interfața lor către baza de date cere o cheie; am folosit în schimb formularul public de căutare al site-ului: o cerere pe interogare, la trei secunde distanță, o zonă între 43,6–48,3 °N și 20,2–29,8 °E, „cataloged with centre point”, câte una pentru zi, noapte și zori sau amurg.

Numere

În zona aceea cad 1.181 de cadre. Dintre ele, 694 sunt centrate în interiorul graniței României (conturul Natural Earth), 760 dacă adăugăm cadrele etichetate România de pe litoral și de pe granița Dunării. După ce scoatem 55 de cadre care arată nava sau sunt goale ori acoperite de nori (judecate după statistici de imagine) și 15 cu etichetă de la voluntari, rămân 619 utilizabile. Numărul de 694 este exact; „utilizabile” e judecata mea.

Precizie

Un punct central e rotunjit la o zecime de grad pentru 318 din cele 760 de cadre și la jumătate de grad sau la grad întreg pentru celelalte 442, iar pentru o fotografie înclinată este locul unde catalogatorul a socotit că se află mijlocul cadrului. Lățimea terenului e estimată ca 400 km × 24 mm ÷ distanța focală, o valoare aproximativă care ignoră înclinarea. Un oraș e propus numai dacă ar rămâne în cadru chiar dacă punctul central ar fi greșit cu rotunjirea lui (6 km, sau 28 km pentru punctele de jumătate de grad), și niciodată pentru obiective sub 100 mm. Înălțimea soarelui e calculată pentru centrul fiecărei poze, la ora înregistrată.

Ce am ales din ochi

Fotografiile din poveste au fost alese uitându-mă la miniaturi și apoi la cadrele întregi, nu după metadate. Data, ora, înălțimea soarelui, norii și înclinarea vin din pagina NASA a fiecărui cadru. Unele etichete NASA vin de la voluntari; acolo unde folosesc o etichetă, scriu „eticheta NASA”.

Credit

NASA nu deține drepturi de autor asupra acestor fotografii. Creditul cerut de NASA: Image courtesy of the Earth Science and Remote Sensing Unit, NASA Johnson Space Center (eol.jsc.nasa.gov). Fiecare imagine din pagină poartă numărul cadrului NASA, care deschide acolo înregistrarea ei. Imaginile sunt copii redimensionate; conturul uscatului de pe glob este Natural Earth.