Fotomozaic · 1.655 de pânze românești
Fotomozaic din 1.655 de tablouri românești
Alege o fotografie sau fă una acum, iar ea se reface din tablouri din muzeele românești. Fiecare pătrățel este o pânză adevărată: apropie imaginea până se vede pensula.
Pe telefon, ciupește imaginea ca să apropii. Pe calculator, apasă pe imagine, apoi derulează. Apasă pe o pânză ca să afli cine a pictat-o.
Fotografia se procesează numai în acest browser: nu se trimite și nu se păstrează nicăieri. Mozaicul pleacă de pe dispozitiv numai dacă îl trimiți tu.
Reglaje
Din ce pânze
Descarcă și trimite
Imaginea are jos mențiunea de licență; lista pânzelor se descarcă separat și se publică alături.
Cele mai folosite întâi. Fiecare titlu duce la fișa CIMEC.
#Cum se alege fiecare pânză
Fotografia se taie în pătrate. Fiecare pătrat se împarte în 3×3 blocuri, iar pentru fiecare bloc se măsoară culoarea în spațiul CIELAB, care ține cont de felul în care vede ochiul diferența dintre două culori. Aceeași măsurătoare s-a făcut o dată pentru fiecare dintre cele 1.655 de pânze, pe pătratul din mijlocul fiecărei imagini.
Pentru fiecare pătrat al fotografiei se alege pânza al cărei 3×3 seamănă cel mai mult cu el. Cele nouă blocuri, nu doar culoarea medie, fac ca o geană, o buză sau marginea unui obraz să cadă pe o pânză cu aceeași trecere de la închis la deschis. Când apeși pe o pânză, vezi cele două grile alăturate.
Pânza aleasă primește o penalizare dacă una la fel e deja în apropiere sau dacă a fost folosită prea des, ca mozaicul să nu devină o tapetă din câteva portrete. Glisorul „Culoarea fotografiei peste pânze” amestecă culoarea pătratului peste pânză, între 0 și 40%.
#Pânzele din care se alcătuiește mozaicul
Mozaicul folosește 1.655 de tablouri datate, din 52 de colecții românești, între 1840 și 1986, din registrul CIMEC al patrimoniului clasat („Clasate”), publicat prin Europeana. Toate au licența CC BY-SA 4.0. Sunt 309 de pictori; 326 de titluri vorbesc despre un portret sau o figură.
Pânzele sunt mai închise decât o fotografie: jumătate dintre pânze au luminozitatea sub 46 din 100 (măsurată pe pătratul din mijloc), iar doar 6 din 1.655 trec de 80. Din acest motiv fețele se văd bine, dar albul pur al unei cămăși sau al cerului nu se poate atinge. Glisorul „Luminozitatea fotografiei” trage tonurile fotografiei spre ce există în colecție înainte de potrivire.
| Muzeul Național de Artă al României | 699 |
|---|---|
| Muzeul Municipiului București | 179 |
| Muzeul de Artă Constanța | 116 |
| Complexul Muzeal Național Moldova | 72 |
| Muzeul Național Secuiesc | 49 |
| Muzeul Național de Istorie a României | 45 |
| Muzeul de Artă Cluj-Napoca | 33 |
| Muzeul Țării Crișurilor | 32 |
| Gheorghe Petrașcu | 123 |
|---|---|
| Theodor Aman | 74 |
| Nicolae Grigorescu | 74 |
| Alexandru Ciucurencu | 61 |
| Sava Henția | 45 |
| Corneliu Baba | 44 |
| Jean Alexandru Steriadi | 39 |
| Iosif Iser | 38 |
Aceeași colecție de pânze, privită ca paletă pe ani: Culoarea tablourilor românești, an de an.
#Întrebări
Fotografia mea se încarcă pe un server?
Nu. Fotografia este citită și prelucrată doar pe dispozitivul tău. Nu se trimite nicăieri, iar mozaicul pe care îl descarci se desenează tot acolo.
Pot publica mozaicul?
Da, cu mențiunea de licență. Pânzele sunt sub CC BY-SA 4.0: la publicare trebuie să numești sursa (CIMEC, „Clasate”, prin Europeana), să dai licența și să arăți că imaginea e o prelucrare. Imaginea descărcată are jos mențiunea de licență și adresa listei tuturor pânzelor; lista exactă a celor folosite se descarcă separat, ca fișier .txt, și e bine să fie publicată alături. Dacă publici imaginea, o publici tot sub CC BY-SA 4.0. Fotografia ta rămâne a ta; dacă în ea apar alți oameni, e nevoie de acordul lor.
De ce nu apare albul strălucitor?
Din 1.655 de pânze, doar 6 au luminozitatea peste 80 din 100. Zonele foarte luminoase ale fotografiei primesc cele mai deschise pânze din colecție, iar peste ele se poate adăuga culoarea fotografiei.
De ce se repetă unele pânze?
Sunt 1.655 de pânze și mii de pătrățele, deci unele se repetă. Opțiunea „Fără aceeași pânză alături” penalizează aceeași pânză în pătrate apropiate, dar o pânză mult mai potrivită tot poate reveni. Cu mai multe pătrățele pe lățime, mozaicul folosește mai multe pânze diferite.
Ce înseamnă „portrete și figuri”?
Filtrul păstrează pânzele al căror titlu cuprinde cuvinte ca portret, autoportret, femeie, bărbat, copil, fată sau doamnă. Se bazează numai pe titlu, deci o scenă cu personaje poate intra, iar un portret cu titlu fără acele cuvinte, nu.
Funcționează pe telefon?
Da. „Fă o poză” deschide aparatul foto al telefonului. Pe ecran, ciupește cu două degete ca să apropii și trage ca să muți imaginea.
#Surse și licențe
Imagini folosite
Tablourile: CIMEC, registrul „Clasate”, patrimoniu cultural mobil clasat, prin Europeana, licență CC BY-SA 4.0. Fiecare pânză este numită în lista de sub mozaic și în fișierul .txt. Fotografiile-exemplu: Fotografie NASA a unei astronaute — domeniu public. Fotografie NASA: astronautul Mae Jemison — domeniu public. Nicolae Grigorescu, „Portret de tânără cu basma”, 1895 — CIMEC, CC BY-SA 4.0. Sava Henția, „Portret de bărbat”, 1885 — CIMEC, CC BY-SA 4.0.
Mozaicul este o prelucrare a pânzelor și se publică sub aceeași licență.