Parcurile solare ale României, din satelit: primul val, anii de pauză și al doilea val

#Primul val și anii de pauză

Parcurile primului val au crescut pe certificatele verzi, schema de sprijin pornită în 2011 și închisă noilor centrale la sfârșitul lui 2016. Transelectrica, operatorul rețelei de transport, număra la sfârșitul lui 2014 o putere fotovoltaică de 1.223 MW, aproape nouă zecimi din ce avea să fie tot primul val. Au mai urmat 70,4 MW în 2015, 78,2 MW în 2016 și 3 MW în 2017, până la 1.374 MW.

Imaginile de satelit arată același lucru. Inventarul Global Renewables Watch, făcut de Microsoft, The Nature Conservancy și Planet pe imaginile PlanetScope, la fiecare trei luni, găsește 341 de parcuri și 3.003 de hectare deja pe teren la mijlocul lui 2018. Încă 14 parcuri, cu circa 40 de hectare, îi scapă, dar apar în OpenStreetMap și se suprapun cu un alt inventar din 2018, așa că intră tot în primul val. Prima dată din acest inventar e de fapt data primei lui imagini: toate cele 12 cele mai mari parcuri pe care le datează în prima jumătate a lui 2018 se văd deja pe imaginile Sentinel-2 din verile lui 2016 sau 2017.

Din vara lui 2018 până la sfârșitul lui 2021, același inventar găsește doar 15 parcuri noi, cu 67 de hectare în total (fără cele pe care inventarul din 2018 le văzuse deja): cam jumătate din cel mai mare parc al primului val (149 de hectare, la Izvoarele, în județul Giurgiu).

#Al doilea val

Din 2022 până la mijlocul lui 2024, inventarul din satelit adaugă 44 de parcuri și 588 de hectare. Apoi se oprește: ultima lui imagine e din trimestrul al doilea al lui 2024. Ce a urmat se vede în OpenStreetMap, harta deschisă a lumii, unde voluntarii desenează conturul fiecărui parc. La 6 noiembrie 2026, harta avea 152 de parcuri de cel puțin un hectar pe care inventarul din 2024 nu le acoperă nici pe jumătate: circa 1.960 de hectare noi de panouri (2.199 de hectare în interiorul gardurilor).

Dintre ele, 33 au fost privite pe imaginile Sentinel-2 din vara lui 2023 și din vara lui 2026: toate cele 18 cele mai mari, încă 3 mari și 12 trase la sorți. 27 nu aveau încă panouri în 2023 (la unele se vedeau deja drumurile de șantier), 2 aveau panouri și atunci, 3 nu se pot citi la 10 metri pe pixel, iar pentru unul nu există imagine fără nori din 2023. Partea din OpenStreetMap a celui de-al doilea val e, deci, aproape toată de după vara lui 2023.

Cel mai mare parc solar din țară ca suprafață e acum din al doilea val: Centrala Fotovoltaică Rătești (Rătești, Argeș: 155 ha, 155 MW declarați), mai mare decât orice parc din primul val. Urmează Parc fotovoltaic Iepurești (Iepurești, Giurgiu: 141 ha, 169 MW declarați); Econergy Parau I (Părău, Brașov: 109 ha, 92 MW declarați); un parc fără nume în OpenStreetMap (Călugăreni, Giurgiu: 104 ha).

Pe un hectar nou încap mai mulți megawați. Primul val a pus 1.374 MW pe circa 3.043 de hectare de panouri, adică 0,45 MW pe hectar; cele 25 de parcuri vechi de peste 5 hectare care au puterea trecută în OpenStreetMap dau o mediană apropiată, 0,47 MW pe hectar. Cele 17 parcuri noi de același fel au o mediană de 1,04 MW pe hectarul de panouri, de 2,2 ori mai mult. De aceea 2.548 de hectare noi țin mai mulți megawați decât cele circa 3.043 vechi.

Panourile de pe acoperișuri nu intră în această hartă: la rezoluția acestor imagini nu se văd. Și ele au crescut repede: ANRE, autoritatea de reglementare în energie, număra în septembrie 2025 circa 267.000 de prosumatori, cu 3.128 MW instalați. Industria (asociația RPIA) estima la sfârșitul lui 2025 peste 7 GW solari în total, dintre care circa 3,5 GW în parcuri. Prezentarea Transelectrica pentru 2025, fără o dată exactă, indică 2.779 MW de putere solară, cu 1.405 MW peste 2017: tot cam cât primul val întreg.

Cele mai mari parcuri din al doilea val

#Unde au apărut

Giurgiu are cele mai multe hectare din țară, 994, și a pus după 2018 mai mult decât avea înainte (522 față de 472). Prahova, al doilea județ al primului val, aproape nu a mai crescut (38 de hectare noi). Mureș, cu 200 de hectare noi, a pus după 2018 de peste două ori mai mult decât avea. Tabelul are toate județele cu parcuri solare la sol (Vaslui nu are niciunul în aceste surse); toate valorile sunt hectare de panouri, ca să se poată aduna.

Arată toate județele

#Ce a numărat alt satelit în 2018

Un al doilea inventar, publicat de Kruitwagen și colegii în Nature (2021), descrie situația de la sfârșitul lui 2018. Găsește în România 398 de parcuri, 2.365 de hectare și 1.904 MW capacitate calculată din suprafață, cât circa 3.312 de terenuri de fotbal (un teren = 0,714 ha). Cel mai mare parc ajunge la 100,2 MW calculați, iar parcul median la 2,6 MW.

Numărul de parcuri seamănă cu cel din Global Renewables Watch; megawații, nu. Transelectrica avea 1.374 MW la sfârșitul lui 2017, iar în 2018 satelitul vede doar câteva hectare noi, așa că cei 1.904 MW calculați din suprafață stau cu circa 39% peste valoarea oficială. Din acest motiv pagina numără hectare din satelit și ia megawații din registre și din estimările industriei.

Dintre detecțiile acestui inventar, 354 au la cel mult 1,5 km un obiect solar în OpenStreetMap (un parc sau un șir de panouri). Toate celelalte 44 au fost privite pe imagini Sentinel-2 din vara lui 2019 și din vara lui 2025: 17 sunt parcuri cu panouri, 4 sunt dreptunghiuri întunecate care pot fi panouri sau bălți, 14 sunt acoperișuri sau clădiri, 3 cad pe un canal de irigații, iar 6 sunt prea mici pentru 10 metri pe pixel. Detecțiile sigur greșite, 17 din 398, adună doar 10,7 MW din 1.904.