Harta nu s-a putut încărca. Numerele de mai jos sunt aceleași.
Toate străzile, numărate una câte una
Străzile cu nume de femeie din cele 41 de reședințe de județ
Toate cele 23.781 de străzi cu nume din cele 41 de reședințe de județ, de la Alexandria la Zalău, au fost citite din OpenStreetMap și potrivite, una câte una, cu omul de pe plăcuță. Din 7.929 de străzi care poartă numele unui om, 344 poartă numele unei femei.
4,3%din străzile cu nume de om poartă numele unei femei. Cam una din 23.
Acesta e Bucureștiul. Cele 1.553 de linii luminate sunt străzile care poartă numele unui om: generali, domnitori, poeți, medici, preoți.
Acestea sunt cele 78 care poartă numele unei femei: 5,0%. Bulevardele cu nume de femeie sunt trei: Regina Elisabeta, Regina Maria și Doina Cornea.
În primii 2 km de la Universitate, 18 din 343 de străzi cu nume de om poartă numele unei femei: 5,2%, cam cât în tot orașul.
Cine sunt femeile de pe plăcuțe#
Cele 344 de străzi poartă 171 de nume de femei. Cea mai des întâlnită e Ana Ipătescu, cu 33 de străzi, urmată de Ecaterina Teodoroiu (26) și Ecaterina Varga (15).
Străzile femeilor, după cine a fost femeia
Fiecare stradă e numărată o singură dată: Ana Ipătescu, cu multe străzi, cântărește mai mult decât o femeie cu una singură.
Se spune adesea că o femeie ajunge pe o plăcuță mai ales ca regină, sfântă sau eroină. Numărate după străzi, așa e: reginele, doamnele și domnițele au 17% din străzile femeilor, sfintele 5%, eroinele și martirele 29%; împreună, 51%. Numărate după femei, aceleași trei grupuri sunt doar 29%: puține regine și eroine au foarte multe străzi, iar multe scriitoare, actrițe și profesoare au câte una. Medicii, inginerii, aviatoarele și savantele au 7% din străzi.
Toate cele 171 de femei care au o stradă în cele 41 de orașe
| Femeia | Cine a fost | Străzi | Orașe |
|---|---|---|---|
| Ana Ipătescu (1805–1875) | participantă la Revoluția de la 1848 din Țara Românească | 33 | Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Botoșani… |
| Ecaterina Teodoroiu (1894–1917) | sublocotenent căzută în luptă în Primul Război Mondial | 26 | Arad, Bacău, Baia Mare, Bistrița, Brașov… |
| Ecaterina Varga (n. 1802) | conducătoare a moților în lupta pentru drepturile lor | 15 | Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Buzău… |
| Elena Cuza (1825–1909) | soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza; fondatoare de instituții caritabile | 12 | Alba Iulia, București, Constanța, Galați, Iași… |
| Veronica Micle (1850–1889) | poetă | 10 | Arad, Bacău, București, Deva, Iași… |
| Regina Elisabeta (1843–1916) | regină consoartă a României, scriitoare sub numele Carmen Sylva | 7 | Botoșani, București, Cluj-Napoca, Constanța, Sfântu Gheorghe… |
| Regina Maria (1875–1938) | regină consoartă a României | 7 | Alba Iulia, București, Cluj-Napoca, Râmnicu Vâlcea, Slatina… |
| Ana Aslan (1897–1988) | medic gerontolog, creatoarea Gerovitalului | 6 | Alba Iulia, Bistrița, Brăila, Cluj-Napoca, Craiova… |
| Sfânta Parascheva (Sfânta Vineri) (n. c. 1000) | sfântă ortodoxă, numită popular Sfânta Vineri | 6 | București, Cluj-Napoca, Iași, Pitești, Zalău |
| Doamna Stanca (m. 1603) | soția lui Mihai Viteazul | 5 | București, Craiova, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea |
| Fecioara Maria | Fecioara Maria, Maica Domnului | 5 | București, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara |
| Smaranda Brăescu (1897–1948) | aviatoare și parașutistă | 5 | Bistrița, București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara |
| Doamna (soția unui domnitor) | soția unui domnitor; în București strada vine de la Biserica Doamnei, ctitorită de Maria Cantacuzino; în alte orașe, nedocumentat | 4 | București, Constanța, Iași |
| Hariclea Darclée (1860–1939) | soprană de operă | 4 | București, Constanța, Craiova, Timișoara |
| Maria Tănase (1913–1963) | interpretă de muzică populară și actriță | 4 | București, Craiova, Timișoara, Târgu Jiu |
| Aristizza Romanescu (1854–1918) | actriță de teatru și profesoară de declamație | 3 | București, Craiova, Iași |
| Doamna Despina Milița (1487–1554) | soția domnitorului Neagoe Basarab | 3 | București, Râmnicu Vâlcea, Zalău |
| Doamna Ghica | doamnă din familia Ghica, neidentificată; strada de lângă biserica Teiul Doamnei Ghica | 3 | București |
| Elena Teodorini (1857–1926) | soprană de operă născută la Craiova | 3 | București, Craiova |
| Elena Văcărescu (1864–1947) | scriitoare de limbă franceză, diplomată la Liga Națiunilor | 3 | București, Deva, Târgoviște |
| Elisa Leonida Zamfirescu (1887–1973) | inginer, printre primele femei ingineri din Europa | 3 | București, Galați, Timișoara |
| Elisabeta Rizea (1912–2003) | țărancă ce a sprijinit partizanii anticomuniști; închisă și torturată | 3 | Iași, Timișoara |
| Maria Oltea (Doamna Oltea) (c. 1405–1464) | mama lui Ștefan cel Mare | 3 | București, Iași, Vaslui |
| Maria Rosetti (1819–1893) | participantă la Revoluția de la 1848 și jurnalistă, soția lui C. A. Rosetti | 3 | București, Craiova |
| Agatha Bârsescu (1857–1939) | actriță de teatru, a jucat la Viena și București | 2 | București, Iași |
| Cecilia Cuțescu-Storck (1879–1969) | pictoriță și muralistă | 2 | București, Râmnicu Vâlcea |
| Cella Delavrancea (1887–1991) | pianistă și scriitoare, fiica lui Barbu Delavrancea | 2 | Constanța, Râmnicu Vâlcea |
| Doamna Chiajna (1525–1588) | fiica lui Petru Rareș, soția domnitorului Mircea Ciobanul | 2 | București, Timișoara |
| Doina Cornea (1929–2018) | disidentă și militantă pentru drepturile omului în comunism | 2 | București, Cluj-Napoca |
| Domnița Bălașa Brâncoveanu | fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu; ctitoră de biserică la București | 2 | Slobozia, Tulcea |
| Elena Farago (1878–1954) | poetă, autoare de literatură pentru copii, traducătoare | 2 | București, Craiova |
| Elina Năsturel (Doamna Elena) (1598–1653) | soția domnitorului Matei Basarab; susținătoare a tiparului | 2 | București, Craiova |
| Eliza Opran (1849–1909) | filantroapă și scriitoare din Craiova | 2 | Craiova |
| Eufrosina Popescu (1821–1900) | actriță de teatru | 2 | București |
| Filofteia Popescu | neidentificată | 2 | București |
| Florica Pantazi | neidentificată | 2 | București |
| Ioana Radu (1917–1990) | interpretă de romanțe și muzică populară | 2 | Craiova, Râmnicu Vâlcea |
| Iulia Hasdeu (1869–1888) | poetă de limbă franceză, fiica lui B. P. Hasdeu | 2 | București |
| Lucia Sturdza-Bulandra (1873–1961) | actriță și directoare de teatru | 2 | Cluj-Napoca, Iași |
| Margareta Baciu (1899–1984) | actriță a Teatrului Național din Iași | 2 | Iași |
| Maria Cunțan (1862–1935) | poetă și profesoară din Transilvania | 2 | Arad, București |
| Maria Zaharia (Măriuca Zaharia) (1905–1917) | fetiță de 12 ani ucisă la Mărășești în Primul Război Mondial | 2 | Craiova, Timișoara |
| Marina Știrbei (1912–2001) | aviatoare, inițiatoarea Escadrilei Sanitare | 2 | Bistrița, Craiova |
| Otilia Cazimir (1894–1967) | poetă, prozatoare și traducătoare | 2 | Iași, Timișoara |
| Sofia Nădejde (1856–1946) | scriitoare, publicistă și militantă pentru drepturile femeilor | 2 | Iași, Tulcea |
| Ada Orleanu (1916–1990) | scriitoare | 1 | Râmnicu Vâlcea |
| Adina Paula Moscu (1908–1979) | pictoriță și graficiană născută la Buzău | 1 | Buzău |
| Aglae Pruteanu (1866–1941) | actriță a Teatrului Național din Iași | 1 | Iași |
| Alexandra Indrieș (1936–1993) | scriitoare și critic literar | 1 | Timișoara |
| Alexandrina Miron Tănăsescu | medic din Iași | 1 | Iași |
| Alice Botez (1914–1985) | prozatoare | 1 | Slatina |
| Alma Cornea-Ionescu | pianistă și profesoară la Timișoara | 1 | Timișoara |
| Ana Davila (1834–1874) | filantroapă, soția medicului Carol Davila | 1 | București |
| Ancuța Băneasa | neidentificată | 1 | București |
| Anda Călugăreanu (1946–1992) | actriță și cântăreață | 1 | București |
| Angela Costa (1925–1998) | medic pediatru, cofondatoare a Centrului de Pediatrie Bihor | 1 | Oradea |
| Angela Elena Sava (c. 1964–1989) | muncitoare împușcată lângă Catedrală, Timișoara, 17 decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Anișoara Odeanu (1912–1972) | scriitoare și ziaristă din Banat | 1 | Timișoara |
| Anna Marossy | neidentificată | 1 | Oradea |
| Antonina De Gerando (1845–1914) | pedagogă născută la Paris, directoare a unei școli de fete din Cluj | 1 | Cluj-Napoca |
| Apollonia Hirscher (m. 1547) | negustoreasă, a construit Casa Negustorilor din Brașov | 1 | Brașov |
| Arethia Tătărescu (1889–1968) | președinta Ligii Femeilor Gorjene, soția lui Gheorghe Tătărescu | 1 | Târgu Jiu |
| Aura Buzescu (1894–1992) | actriță de teatru și regizoare | 1 | București |
| Aurelia Fătu-Răduțu (1929–1972) | interpretă de muzică populară din Banat | 1 | Timișoara |
| Bălașa Doamna (1612–1657) | soția domnitorului Țării Românești Constantin Șerban | 1 | Pitești |
| Constanța Câmpineanu | neidentificată cu certitudine | 1 | Focșani |
| Constanța Hodoș (1861–1934) | scriitoare și publicistă | 1 | Arad |
| Corina Irineu | scriitoare din București, autoare a „Scrisorilor bănățene” | 1 | Timișoara |
| Cornelia Bodea (1916–2010) | istoric | 1 | Arad |
| Cornelia Emilian (1840–1910) | jurnalistă și militantă pentru drepturile femeii | 1 | Iași |
| Cornelia Sălceanu (1944–1993) | profesoară și psiholog din Timișoara | 1 | Timișoara |
| Cornelia Vasile | neidentificată | 1 | Timișoara |
| Cristina Lungu (m. 1989) | ucisă la Timișoara în decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Diana Alexandra Donea (c. 1972–1989) | elevă împușcată la Sala Dalles, București, 21 decembrie 1989 | 1 | București |
| Diana Andreea | neidentificată | 1 | Bacău |
| Domnița Anastasia | domniță neidentificată | 1 | București |
| Domnița Ancuța | domniță neidentificată | 1 | București |
| Domnița Florica (1585–1629) | fiica lui Mihai Viteazul | 1 | București |
| Domniței | domniță neidentificată; denumire generică | 1 | Brașov |
| Dora d'Istria (1828–1888) | scriitoare și călătoare, născută Elena Ghica | 1 | Timișoara |
| Ecaterina Raicoviceanu (n. 1873) | jurnalistă și militantă pentru drepturile femeii, născută la Pitești | 1 | Pitești |
| Elena Caragiani-Stoenescu (1887–1929) | aviatoare, prima româncă cu brevet de pilot | 1 | București |
| Elena Clucereasa | soție de clucer; neidentificată | 1 | București |
| Elena Cornetti (m. 1907) | filantroapă care și-a lăsat averea orașului Craiova | 1 | Craiova |
| Elena Drăgoi | neidentificată | 1 | Arad |
| Elena Ghiba Birta (1801–1864) | binefăcătoare a școlilor românești din Arad | 1 | Arad |
| Elena Nicoară (c. 1952–1989) | funcționară împușcată la locul de muncă, spitalul de copii, Timișoara, decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Elena Pleșoianu | neidentificată | 1 | București |
| Elena Polizu | neidentificată | 1 | București |
| Elena Rareș (c. 1490–1553) | soția domnitorului Moldovei Petru Rareș | 1 | Botoșani |
| Eliza Alexandrescu (1842–1915) | filantroapă, donatoare pentru Crucea Roșie și spitalul din Craiova | 1 | Craiova |
| Eliza Moroiu | membră a familiei de moșieri Profirescu | 1 | București |
| Ella Philipp (1905–1976) | pianistă și profesoară de pian | 1 | Timișoara |
| Elvira Godeanu (1904–1991) | actriță de teatru și film, crescută la Târgu Jiu | 1 | Târgu Jiu |
| Emilia Lungu-Puhallo (1853–1932) | ziaristă și învățătoare bănățeană | 1 | Timișoara |
| Eta Boeriu (1923–1984) | poetă și traducătoare | 1 | Cluj-Napoca |
| Felicia Racoviță | neidentificată | 1 | București |
| Filofteia Gheorghiu | neidentificată | 1 | București |
| Frosa Sarandy (1840–1904) | actriță de teatru | 1 | București |
| Gabriela Monica Tako (m. 1989) | elevă împușcată pe Bd. Republicii, Timișoara, decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Gabriela Szabó (n. 1975) | campioană olimpică la atletism (5.000 m, Sydney 2000) | 1 | București |
| George Sand (1804–1876) | romancieră franceză | 1 | Alba Iulia |
| Gina Patrichi (1936–1994) | actriță de teatru și film | 1 | București |
| Henrieta Delavrancea-Gibory (1897–1987) | arhitectă, fiica lui Barbu Delavrancea | 1 | Timișoara |
| Hortensia Papadat-Bengescu (1876–1955) | romancieră | 1 | Buzău |
| Ileana Bardă (1931–2004) | pictoriță din Suceava | 1 | Suceava |
| Ileana Sărăroiu (1936–1979) | interpretă de muzică populară | 1 | Târgoviște |
| Ileana, principesă a României (Maica Alexandra) (1909–1991) | principesă, fiica regelui Ferdinand; ulterior maica Alexandra | 1 | București |
| Iolanda Balaș (1936–2016) | săritoare în înălțime, de două ori campioană olimpică | 1 | Timișoara |
| Irina Stănescu | neidentificată | 1 | București |
| Iulia Hălăucescu (1924–2007) | pictoriță | 1 | Piatra Neamț |
| Iulia Simu (1900–1974) | profesoară de pictură și gravură din Banat | 1 | Timișoara |
| Kaffka Margit (1880–1918) | scriitoare și poetă | 1 | Satu Mare |
| Leontina Bînciu (c. 1950–1989) | muncitoare împușcată la Timișoara, 17 decembrie 1989; trupul incinerat în secret | 1 | Timișoara |
| Leopoldina Bălănuță (1934–1998) | actriță de teatru și film | 1 | Focșani |
| Lepa Bărbat (1946–1989) | contabilă împușcată în Piața Libertății, Timișoara, 17 decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Lidia Agricola (1914–1994) | pictoriță din Baia Mare | 1 | Baia Mare |
| Lola Bobescu (1921–2003) | violonistă născută la Craiova, activă în Belgia | 1 | Craiova |
| Lucreția Suciu-Rudow (1859–1900) | poetă | 1 | Oradea |
| Luiza Mioara Mirea (c. 1967–1989) | ucisă la București în Revoluția din decembrie 1989, la 22 de ani | 1 | București |
| Lukács Irén | neidentificată | 1 | Brașov |
| Luminița Boțoc (c. 1976–1989) | fetiță de 13 ani ucisă de armată la Timișoara, 17 decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Lya Hubic (1911–2006) | soprană de operă | 1 | Cluj-Napoca |
| Margareta Bibici | binefăcătoare arădeană care a finanțat o școală românească | 1 | Arad |
| Margareta Sterian (1897–1992) | pictoriță, ceramistă, scriitoare și traducătoare | 1 | București |
| Maria Andrei (c. 1964–1989) | casnică împușcată lângă Podul Decebal, Timișoara, 17 decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Maria Bocșe (1939–2010) | etnologă, cercetătoare a culturii populare din Transilvania | 1 | Cluj-Napoca |
| Maria Brăescu (1897–1948) | aviatoare; posibil Smaranda Brăescu, cu prenumele greșit pe plăcuță | 1 | Galați |
| Maria Clucereasa | soție de clucer; neidentificată | 1 | București |
| Maria Demetrescu | neidentificată | 1 | Pitești |
| Maria Dogaru (1906–1942) | publicistă și scriitoare interbelică din Banat | 1 | Timișoara |
| Maria Filotti (1883–1956) | actriță de teatru | 1 | Iași |
| Maria Ghiculeasa | neidentificată | 1 | București |
| Maria Lătărețu (1911–1972) | interpretă de muzică populară din Gorj | 1 | Târgu Jiu |
| Maria Lăzărescu | neidentificată | 1 | București |
| Maria Moscu Hagi | neidentificată | 1 | București |
| Maria Voichița (1457–1511) | soția lui Ștefan cel Mare | 1 | Suceava |
| Mariana Drăgescu (1912–2013) | aviatoare, a zburat în Escadrila Sanitară în al Doilea Război Mondial | 1 | Bistrița |
| Mariana Drăghicescu (1952–1997) | interpretă de muzică populară din Banat | 1 | Timișoara |
| Marta Rădulescu (1912–1959) | poetă, jurnalistă și romancieră | 1 | Pitești |
| Marta Trancu-Rainer (1875–1950) | chirurg, printre primele femei chirurg din România | 1 | Iași |
| Martha Bibescu (1886–1973) | scriitoare de limbă franceză | 1 | Timișoara |
| Mihaela Ruxandra Marcu (1968–1989) | ucisă la București în Revoluția din decembrie 1989, la 21 de ani | 1 | București |
| Nina Cassian (1924–2014) | poetă și traducătoare | 1 | Galați |
| Olga Petrescu (c. 1935–2021) | profesoară de chimie la Colegiul „I. L. Caragiale” din Ploiești | 1 | Ploiești |
| Paraschiva Gherghel | neidentificată | 1 | București |
| Paulina Vorvoreanu (n. 1854) | soția primarului Craiovei Gogu Vorvoreanu | 1 | Craiova |
| Pelaghia Roșu (1800–1870) | luptătoare în Revoluția de la 1848 din Transilvania | 1 | Cluj-Napoca |
| Polixenia Rădulescu | neidentificată | 1 | București |
| Ruxandra Lupu (c. 1630–1686) | fiica domnitorului Moldovei Vasile Lupu | 1 | București |
| Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu (1867–1935) | avocată, prima femeie cu doctorat în drept la Facultatea de Drept din Paris | 1 | Timișoara |
| Sfânta Ana | mama Fecioarei Maria | 1 | București |
| Sfânta Ecaterina din Alexandria | sfântă mare muceniță din primele secole creștine | 1 | București |
| Sfânta Filofteia de la Argeș | sfântă muceniță copil, cinstită la Curtea de Argeș | 1 | Brăila |
| Sfânta Rozalia (1128–1165) | Sfânta Rozalia din Palermo | 1 | Timișoara |
| Sfânta Sofia | sfântă (Sfânta Sofia); hramul exact nestabilit | 1 | Arad |
| Slobodanca Ewinger (m. 1989) | ucisă la Timișoara în decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920–2008) | neurochirurg, posibil prima femeie neurochirurg din lume | 1 | Timișoara |
| Sofia Vicoveanca (n. 1941) | interpretă de muzică populară din Bucovina | 1 | Suceava |
| Sonia Cluceru (1892–1955) | actriță de teatru | 1 | București |
| Surorile Caceu (m. 1989) | surori ucise la Timișoara în decembrie 1989 | 1 | Timișoara |
| Teleki Blanka (1806–1862) | contesă, pionieră a educației fetelor în Ungaria | 1 | Satu Mare |
| Teodora (Maica Teofana), mama lui Mihai Viteazul (m. c. 1605) | mama lui Mihai Viteazul, călugărită sub numele Teofana | 1 | București |
| Valentina Boștină (1940–1994) | sculptoriță de artă monumentală, născută la Oradea | 1 | Oradea |
| Valeria Peter Predescu (1947–2009) | interpretă de muzică populară | 1 | Bistrița |
| Valerica Dumitrescu | profesoară, neidentificată altfel | 1 | Târgoviște |
| Veronica din Sălaj (1857–1932) | poetă din Sălaj | 1 | Zalău |
| Wilma Traxel (n. 1910) | creatoare de modă din Timișoara interbelică | 1 | Timișoara |
| Zathureczky Emília (Cserey Jánosné) (1823–1905) | colecționară, fondatoarea Muzeului Național Secuiesc | 1 | Sfântu Gheorghe |
| Zinca Golescu (1792–1879) | patrioată, mama fraților Golescu, revoluționari pașoptiști | 1 | București |
| Éva Heyman (1931–1944) | fată evreică din Oradea ucisă la Auschwitz; jurnalul ei a supraviețuit | 1 | Oradea |
Mai multe alei, aproape niciun bulevard#
Bulevardele, căile și șoselele sunt aproape numai ale bărbaților: din 210 cu nume de om, 6 poartă numele unei femei. Pe alei, intrări și fundături, ponderea femeilor e de 8,0%.
Ponderea femeilor printre străzile cu nume de om, după tipul străzii
Linia neagră: intervalul de încredere de 95% (Wilson) al ponderii, dacă străzile ar fi un eșantion; nu include erorile hărții sau ale identificării.
13% din străzile femeilor sunt alei, intrări sau fundături; dintre ale bărbaților, 7%.
Dar, comparată cu străzile de același tip din același oraș (alee cu alee, stradă cu stradă), strada unei femei nu e măsurabil mai scurtă. Fiecare bucată de stradă cu nume de femeie a fost așezată în clasamentul de lungime al bucăților de stradă cu nume de om de același tip din orașul ei; în medie, ele stau la percentila 48 (50 ar fi exact la mijloc). Fără să ții seama de tip, ar ieși percentila 47. O parte din diferență vine din faptul că femeile au mai des alei; ce rămâne e prea mic ca să poată fi deosebit de întâmplare (p = 0,24).
Centrul e cel mai bărbătesc#
Ipoteza firească: străzile femeilor sunt mai des la margine. Datele o susțin, dar slab și nu peste tot.
Ponderea femeilor, după distanța de la centru (în multipli ai distanței mediane a străzilor fiecărui oraș)
Toate cele 41 de orașe. Aici se numără bucățile de stradă: un nume folosit în două cartiere contează de două ori, de aceea totalurile diferă puțin de cele de sus. Centrul e punctul de oraș din OpenStreetMap (de regulă piața centrală). Linia neagră: intervalul de încredere de 95% (Wilson) al ponderii, dacă străzile ar fi un eșantion; nu include erorile hărții sau ale identificării.
În zona cea mai centrală a orașelor, 3,4% din străzile cu nume de om sunt ale femeilor. La periferie, 7,1%. Clasate la fel, după distanța de la centru, străzile femeilor stau în medie la percentila 53 (p = 0,03): un pic mai departe, nu mult. Dintre cele 25 de orașe cu cel puțin cinci străzi cu nume de femeie, în 16 ponderea femeilor e mai mare în jumătatea dinspre margine (p = 0,23). Tendința e slabă, iar Bucureștiul nu o urmează: aici, ponderea femeilor e cam aceeași în centru (5,2%) ca în cartierele dintre 2 și 5 km (5,6%) și mai mică dincolo (3,2%).
Toate cele 41 de orașe#
De la Slatina (6 din 49 de străzi cu nume de om, 12,2%) până la cele 4 orașe unde nicio stradă de pe hartă nu poartă numele unei femei: Reșița, Miercurea Ciuc, Drobeta-Turnu Severin, Alexandria. Fiecare pătrat e orașul întreg, la aceeași lumină. Atinge unul ca să-l deschizi.
În Târgu Jiu, lângă care s-a născut Ecaterina Teodoroiu, bulevardul cu numele ei are 9 km. Cu el, femeile au 36% din kilometrii de stradă cu nume de om ai orașului, de departe cel mai mult dintre cele 41 de orașe.
- Slatina12,2%
- Craiova9,8%
- Târgu Jiu9,2%
- Tulcea7,7%
- Piatra Neamț7,1%
- Timișoara6,1%
- Iași5,9%
- Focșani5,4%
- Zalău5,1%
- București5,0%
- Vaslui5,0%
- Buzău4,8%
- Bistrița4,8%
- Râmnicu Vâlcea4,8%
- Pitești4,3%
- Slobozia4,3%
- Galați4,2%
- Deva4,0%
- Baia Mare4,0%
- Bacău3,9%
- Suceava3,7%
- Alba Iulia3,7%
- Giurgiu3,6%
- Ploiești3,6%
- Arad3,5%
- Târgoviște3,4%
- Cluj-Napoca3,4%
- Sfântu Gheorghe3,0%
- Brașov3,0%
- Brăila2,7%
- Satu Mare2,6%
- Constanța2,5%
- Botoșani2,5%
- Sibiu2,4%
- Târgu Mureș2,4%
- Oradea2,0%
- Călărași1,3%
- Alexandria0,0%
- Drobeta-Turnu Severin0,0%
- Miercurea Ciuc0,0%
- Reșița0,0%
Cele 41 de reședințe de județ, după ponderea străzilor cu nume de femeie
| Loc | Oraș | Femei | Bărbați | Ponderea | Km femei |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Slatina | 6 | 43 | 12,2% | 6,2 |
| 2 | Craiova | 25 | 231 | 9,8% | 12,2 |
| 3 | Târgu Jiu | 6 | 59 | 9,2% | 15,0 |
| 4 | Tulcea | 5 | 60 | 7,7% | 1,4 |
| 5 | Piatra Neamț | 5 | 65 | 7,1% | 1,7 |
| 6 | Timișoara | 43 | 666 | 6,1% | 13,9 |
| 7 | Iași | 22 | 353 | 5,9% | 6,8 |
| 8 | Focșani | 5 | 88 | 5,4% | 1,6 |
| 9 | Zalău | 4 | 74 | 5,1% | 1,8 |
| 10 | București | 78 | 1.475 | 5,0% | 32,8 |
| 11 | Vaslui | 5 | 96 | 5,0% | 2,2 |
| 12 | Buzău | 5 | 99 | 4,8% | 1,0 |
| 13 | Bistrița | 6 | 119 | 4,8% | 2,4 |
| 14 | Râmnicu Vâlcea | 7 | 140 | 4,8% | 3,7 |
| 15 | Pitești | 8 | 177 | 4,3% | 2,5 |
| 16 | Slobozia | 2 | 45 | 4,3% | 1,0 |
| 17 | Galați | 5 | 114 | 4,2% | 4,1 |
| 18 | Deva | 3 | 72 | 4,0% | 1,0 |
| 19 | Baia Mare | 3 | 73 | 4,0% | 0,5 |
| 20 | Bacău | 5 | 123 | 3,9% | 2,4 |
| 21 | Suceava | 6 | 157 | 3,7% | 5,3 |
| 22 | Alba Iulia | 6 | 158 | 3,7% | 3,1 |
| 23 | Giurgiu | 2 | 53 | 3,6% | 0,2 |
| 24 | Ploiești | 7 | 187 | 3,6% | 2,2 |
| 25 | Arad | 10 | 280 | 3,5% | 2,7 |
| 26 | Târgoviște | 4 | 113 | 3,4% | 1,2 |
| 27 | Cluj-Napoca | 16 | 454 | 3,4% | 5,4 |
| 28 | Sfântu Gheorghe | 2 | 64 | 3,0% | 0,6 |
| 29 | Brașov | 6 | 196 | 3,0% | 2,3 |
| 30 | Brăila | 4 | 146 | 2,7% | 2,4 |
| 31 | Satu Mare | 4 | 147 | 2,6% | 1,4 |
| 32 | Constanța | 9 | 353 | 2,5% | 3,5 |
| 33 | Botoșani | 3 | 119 | 2,5% | 0,7 |
| 34 | Sibiu | 5 | 205 | 2,4% | 2,3 |
| 34 | Târgu Mureș | 3 | 123 | 2,4% | 0,7 |
| 36 | Oradea | 8 | 384 | 2,0% | 3,3 |
| 37 | Călărași | 1 | 76 | 1,3% | 0,4 |
| 38 | Alexandria | 0 | 24 | 0,0% | 0,0 |
| 38 | Drobeta-Turnu Severin | 0 | 79 | 0,0% | 0,0 |
| 38 | Miercurea Ciuc | 0 | 36 | 0,0% | 0,0 |
| 38 | Reșița | 0 | 59 | 0,0% | 0,0 |
Orașul tău, stradă cu stradă#
Alege un oraș. Străzile cu nume de femei sunt în corai, cele cu nume de bărbați în albastru. Atinge o stradă ca să vezi al cui nume îl poartă.
Alege un oraș din listă sau din cele 41 de pătrate de mai sus.
Trage ca să muți harta, rotița sau două degete ca să mărești. Atinge o stradă ca să vezi al cui nume îl poartă.
Femei cu puține străzi sau cu niciuna#
Căutarea a mers în toată România, nu doar în cele 41 de orașe: fiecare stradă cu nume din OpenStreetMap, în fiecare comună, și registrul oficial de străzi din 2016. Se numără doar străzile care au nume pe hartă.
Ștefania Mărăcineanu
1882–1944
Fiziciană. A lucrat cu Marie Curie la Paris și a studiat poloniul. A susținut că radioactivitatea indusă, pentru care Irène Joliot-Curie a primit Nobelul, pornise de la lucrările ei. Nu are stradă nici în registrul oficial din 2016. Numele Mărăcineanu e pe 41 de străzi; 40 dintre ele îl numesc pe căpitanul Valter Mărăcineanu, căzut în 1877 în Războiul de Independență.
Pe harta României: nicio stradă.
Sarmiza Bilcescu
1867–1935
Prima femeie care a obținut doctoratul în drept la Facultatea de Drept din Paris și prima femeie avocat din România.
Pe harta României: o singură stradă, în Timișoara.
Elisa Leonida Zamfirescu
1887–1973
Inginer, printre primele femei din lume cu diplomă de inginer, luată la Berlin. A condus un spital în Primul Război Mondial.
Pe harta României: 3 străzi (București, Galați, Timișoara).
Sofia Ionescu-Ogrezeanu
1920–2008
Neurochirurg, posibil prima femeie neurochirurg din lume.
Pe harta României: o singură stradă, în Timișoara.
Elena Caragiani-Stoenescu
1887–1929
Prima femeie aviator din România. Licența i-a fost refuzată acasă; a luat-o în Franța, printre primele 15 femei pilot din lume.
Pe harta României: 2 străzi (București, Vărlezi).
Ana Aslan
1897–1988
Medic gerontolog și academician; a condus Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie până în 1988.
Pe harta României: 10 străzi (Alba Iulia, Bistrița, Brăila și altele).
Smaranda Brăescu
1897–1948
Aviatoare și parașutistă, recordmenă mondială la saltul cu parașuta. Condamnată în lipsă de regimul comunist, s-a ascuns până la moarte.
Pe harta României: 10 străzi (Bistrița, Buciumeni, București și altele).
Cum s-a numărat și cât de sigur e#
Ce s-a numărat
Toate străzile cu nume din limitele administrative ale celor 41 de reședințe de județ, din extrasul OpenStreetMap al României din 23 octombrie 2026. Bucureștiul e și reședința oficială a județului Ilfov, așa că cele 41 de reședințe sunt 40 de orașe plus capitala. O „stradă” înseamnă toate segmentele cu același tip și același nume dintr-un oraș (Strada Veronica Micle și Intrarea Veronica Micle sunt două străzi); cuvântul de tip (Strada, Aleea, Bulevardul) a fost scos doar ca să se afle persoana. Pentru lungime și distanță, o stradă cu același nume în două cartiere diferite a fost despărțită în bucățile ei.
Potrivirea a mers în trepte: Wikidata (nume și variante), titlurile care spun singure genul (Regina, Doamna, Sfântul, Voievod), apoi prenumele. Apoi numele au fost verificate unul câte unul. Fiecare dintre cele 171 de nume de femei a fost căutat în surse: 143 au fost identificate, cu sursa în fișa străzii; la celelalte 28 lipsește o sursă publicată sau persoana a rămas neidentificată (de regulă străzi mici din București care poartă doar un prenume și un nume, sau un titlu fără nume, ca „Domniței”). Surorile Caceu, ucise la Timișoara în 1989, au o singură stradă și sunt numărate o dată. Cele 502 nume rămase nelămurite au fost etichetate unul câte unul, iar alte 784 de nume la care se putea ascunde o femeie (prenume rare, ordine inversă, nume maghiare) au fost recitite.
Procentul de 4,3% se raportează la străzile cu nume de om al cărui gen e cunoscut (7.929). Rămân pe dinafară 87 de străzi cu nume de om neidentificat, perechile (Sfinții Constantin și Elena) și personajele legendare. Dacă toate cele 87 ar fi femei, ponderea ar urca la 5,4%.
Cât de sigur e: trei verificări independente
Un eșantion orb. Înainte de orice clasificare au fost trase la sorți 1.000 de străzi, clasate separat, de două ori, fără acces la metodă. Clasarea aceasta a găsit 15 femei din 341 de străzi cu nume de om (4,4%); metoda, pe aceleași străzi, 12 din 325 (3,7%). A găsit 12 din cele 15 femei și n-a inventat niciuna: eroarea e de −0,7 puncte procentuale (interval de 95%: −1,8 … +0,2), deci ponderea de aici, dacă greșește, greșește mai degrabă în jos. Două dintre femeile scăpate au fost corectate; a treia e o stradă numită doar „Maria”, lăsată printre prenumele fără o persoană sigură. Eșantionul a fost ținut deoparte de verificările ulterioare, așa că datele publicate sunt mai bine verificate decât el.
Mapping Diversity. Proiectul european al EDJNet și OBC Transeuropa a verificat de mână Bucureștiul stradă cu stradă: 5,6% (86 din 1.549). Aici, Bucureștiul iese 5,0%. Diferența vine aproape toată din definiții: Mapping Diversity numără ca femei și zeițele, eroinele de basm și perechile mixte; cu aceleași reguli, ponderea de aici ar fi 5,4%. Pentru Sibiu: 2,0% acolo, 2,4% aici. Alte numărători pentru București au dat 5,9% (ProTV, 2025, 94 din 1.581) și 3,5% (Grünberg și Neaga, 2015), cu liste și ani diferiți.
Registrul oficial din 2016. Nomenclatoarele Ministerului Finanțelor pentru aceleași 41 de orașe dau 4,1% femei. La potrivirea automată a numelor, în OpenStreetMap nu se regăsesc 27% din străzile cu nume de femeie din registru și 36% din cele cu nume de bărbat (redenumiri după 2016, alte grafii sau străzi lipsă de pe hartă). După verificarea manuală, 47 dintre cele 323 de străzi ale femeilor din registru nu au pereche azi. Nimic din potrivirea numelor nu arată că OpenStreetMap pierde mai des străzile femeilor decât pe ale bărbaților.
Lungimea și distanța
Lungimea e cea a drumurilor cartografiate ale fiecărei bucăți de stradă; distanța e media, ponderată cu lungimea, de la punctul de oraș din OpenStreetMap. Fiecare stradă a unei femei e comparată cu străzile cu nume de om de același tip din același oraș; testul amestecă de 10.000 de ori etichetele de gen în interiorul fiecărui grup.
Ce nu se poate spune de aici
Harta nu știe când a primit strada numele. OpenStreetMap e făcută de voluntari: o stradă fără nume pe hartă lipsește din numărătoare. Un nume pe plăcuță nu spune nici cine l-a ales, nici de ce.
Surse#
- Străzile: OpenStreetMap, extrasul României de la Geofabrik din 23 octombrie 2026, ODbL. Limitele orașelor: granițele administrative din același extras.
- Persoanele: Wikidata (CC0), pentru gen și identitate; fiecare femeie verificată separat, cu sursa ei în fișa străzii.
- Liste oficiale de străzi: nomenclatoarele Ministerului Finanțelor din 16 septembrie 2016, pe data.gov.ro (OGL-ROU-1.0).
- Comparația independentă: Mapping Diversity (EDJNet și OBC Transeuropa), București și Sibiu, verificat manual stradă cu stradă.
- Lucrări anterioare: Felecan și Felecan, „Feminine names in current Romanian hodonymy”, Onomastica 65 (2021); Gutiérrez-Mora și Oto-Peralías, „Gendered cities” (Spania); Rusu, „Gendering Urban Namescapes” (Sibiu).