Cum se rotește planul de oscilație
Un pendul bine suspendat poate oscila liber în aproape aceeași direcție pe intervale scurte. Pentru cine îl urmărește din sală, planul de oscilație se rotește treptat față de podea. La poli, direcția poate rămâne fixă față de stele; la alte latitudini, planul nu rămâne în general fix în spațiu.
Proiecția sferei pe podea
Viteza de rotație a planului față de podea depinde de sinusul latitudinii. Cu ziua terestră rotunjită la 24 de ore, la Polul Nord rotația completă durează 24 de ore, iar la Ecuator nu apare această rotație. Pentru București, sinusul latitudinii este aproximativ 0,7001: viteza este circa 10,50 grade pe oră, iar ciclul, aproximativ 34 de ore și 17 minute.
Cum se schimbă durata între orașe
Deoarece România se întinde pe aproape patru grade de latitudine, ziua pendulară variază măsurabil pe teritoriul țării. La Craiova și București, rotația completă durează 34 de ore și 17-21 de minute. La Timișoara și Sulina scade la 33 de ore și 30-51 de minute, la Cluj ajunge la 32 de ore și 56 de minute, iar în nord, la Botoșani, coboară la 32 de ore și 25 de minute. O călătorie de la Dunăre la granița de nord scurtează ziua pendulară cu aproape două ore.
| Localitate |
Latitudine |
sin(φ) |
Mărimea vitezei unghiulare |
Perioadă (360°) |
| București |
44.43° N |
0.7001 |
10,50°/h |
34h 17m |
| Craiova |
44.33° N |
0.6988 |
10,48°/h |
34h 21m |
| Sulina |
45.16° N |
0.7090 |
10,64°/h |
33h 51m |
| Timișoara |
45.75° N |
0.7163 |
10,75°/h |
33h 30m |
| Cluj-Napoca |
46.77° N |
0.7286 |
10,93°/h |
32h 56m |
| Iași |
47.16° N |
0.7333 |
11,00°/h |
32h 44m |
| Botoșani |
47.75° N |
0.7402 |
11,10°/h |
32h 25m |
| Polul Nord |
90.00° N |
1.0000 |
15,00°/h |
24h 00m |
| Paris (Panthéon) |
48.85° N |
0.7529 |
11,29°/h |
31h 52m |
| Quito (Ecuator) |
0.00° N |
0.0000 |
0,00°/h |
Niciodată |
| Sydney |
33.87° S |
-0.5573 |
8,36°/h |
43h 04m |
Demonstrația din 1851
În martie 1851, fizicianul Léon Foucault a suspendat o sferă de alamă și plumb de 28 de kilograme de o sârmă de oțel lungă de 67 de metri sub cupola Panthéon-ului din Paris. Pe podea a așezat un cerc de nisip umed și o serie de repere de lemn. Acul montat pe fundul sferei a început să radă nisipul la fiecare trecere, dovedind direct și fără observații astronomice că planeta se rotește sub picioarele privitorilor.