Linia care ține minte stelele
Un pendul suspendat printr-o articulație sferică perfectă nu primește nicio forță orizontală de torsiune din partea clădirii. Odată lansat într-un plan de balans, primul principiu al mecanicii îl obligă să își conserve direcția de oscilație în spațiul inerțial. Ochiul uman așezat pe podeaua clădirii vede acul pendulului virând încet spre dreapta, însă privit din spațiul cosmic pendulul bate mereu pe aceeași axă, iar orașul este cel care virează spre stânga pe sub el.
Proiecția sferei pe podea
Viteza de rotație a podelei depinde strict de sinusul latitudinii. La Polul Nord, podeaua stă perpendicular pe axa de rotație a Pământului, astfel că se învârte complet în 24 de ore cu 15 grade pe oră. La Ecuator, podeaua este paralelă cu axa de rotație, ceea ce înseamnă că componenta verticală de rotație este nulă: acul bate pe aceeași linie la nesfârșit. La latitudinea Bucureștiului, sinusul de 44°26' este exact 0,7001, reducând viteza orară la 10,50 de grade și prelungind ciclul complet la 34 de ore și 17 minute.
Un minut și jumătate la fiecare grad
Deoarece România se întinde pe aproape patru grade de latitudine, ziua pendulară variază măsurabil pe teritoriul țării. La Craiova și București, rotația completă durează 34 de ore și 17-21 de minute. La Timișoara și Sulina scade la 33 de ore și 30-51 de minute, la Cluj ajunge la 32 de ore și 56 de minute, iar în nord, la Botoșani, coboară la 32 de ore și 25 de minute. O călătorie de la Dunăre la granița de nord scurtează ziua pendulară cu aproape două ore.
| Localitate |
Latitudine |
sin(φ) |
Viteză unghiulară |
Perioadă (360°) |
| București |
44.43° N |
0.7001 |
10,50°/h |
34h 17m |
| Craiova |
44.33° N |
0.6988 |
10,48°/h |
34h 21m |
| Sulina |
45.16° N |
0.7090 |
10,64°/h |
33h 51m |
| Timișoara |
45.75° N |
0.7163 |
10,75°/h |
33h 30m |
| Cluj-Napoca |
46.77° N |
0.7286 |
10,93°/h |
32h 56m |
| Iași |
47.16° N |
0.7333 |
11,00°/h |
32h 44m |
| Botoșani |
47.75° N |
0.7402 |
11,10°/h |
32h 25m |
| Polul Nord |
90.00° N |
1.0000 |
15,00°/h |
24h 00m |
| Paris (Panthéon) |
48.85° N |
0.7529 |
11,29°/h |
31h 52m |
| Quito (Ecuator) |
0.00° N |
0.0000 |
0,00°/h |
Niciodată |
| Sydney |
33.87° S |
-0.5573 |
8,36°/h |
43h 04m |
Demonstrația din 1851
În februarie 1851, fizicianul Léon Foucault a suspendat o sferă de alamă de 28 de kilograme de o sârmă de oțel lungă de 67 de metri sub cupola Panthéon-ului din Paris. Pe podea a așezat un cerc de nisip umed și o serie de repere de lemn. Acul montat pe fundul sferei a început să radă nisipul la fiecare trecere, dovedind direct și fără observații astronomice că planeta se rotește sub picioarele privitorilor.