Lângă granițe, firmele sunt mai des conduse de oameni născuți în țara vecină

Țara de alături#

Registrul comerțului (ONRC) scrie, pentru fiecare administrator al unei firme, țara în care s-a născut. Din 1.667.359 de firme la care țara e completată, 148.280 (8,9%) au cel puțin un administrator născut în altă țară decât România. În spatele lor sunt 134.141 de oameni.

Pentru fiecare județ, numărul administratorilor născuți într-o anumită țară, raportat la numărul de firme, a fost comparat cu același raport pe toată țara. În Harghita, ponderea administratorilor născuți în Ungaria e de 13,7 ori mai mare decât media țării (495 de oameni). În Mehedinți, ponderea celor născuți în Serbia e de 9,1 ori mai mare; în Iași, a celor născuți în Republica Moldova, de 5,4 ori (4.700 de oameni).

În 13 din cele 19 județe cu graniță de uscat, țara cu cea mai mare pondere față de media țării este una dintre vecinele cu care județul are graniță. În celelalte 23 de județe, inclusiv București și Ilfov, o țară vecină iese pe primul loc doar în cinci: Ungaria în Harghita, Covasna, Mureș și Sălaj (unde trăiește multă lume de limbă maghiară) și Republica Moldova în Neamț, unde însă nicio țară nu trece de media țării.

Cele șase județe de graniță unde regula nu se potrivește sunt pe Dunăre, la mare și în Arad. În Arad, primii sunt cei născuți în Serbia (de 4,3 ori), care nu e vecina județului. În Dolj, primii sunt cei născuți în Iordania, în Olt cei din Spania, în Călărași cei din Liban, în Constanța cei din Egipt, în Tulcea cei din Italia.

Ordinea contează mai puțin decât pare: în Timiș, cei mai mulți administratori născuți în altă țară sunt născuți în Italia (3.073 de oameni), dar față de media țării, ponderea celor născuți în Serbia e mai mare (de 8,0 ori, 472 de oameni). De aceea fișa fiecărui județ arată toate țările cu cel puțin 30 de oameni, cu numărul lor.

Verificările#

Dacă se amestecă la întâmplare vecinii între cele 19 județe de graniță (Ungariei i se dă, de exemplu, Suceava), cele 13 potriviri nu se mai obțin în niciuna din 200.000 de amestecări. Rezultatul arată că tiparul ține de vecina anume, nu doar de poziția la graniță. Dacă fiecare județ ar avea amestecul de țări de naștere al întregii țări, iar diferențele ar fi doar întâmplare, s-ar potrivi în medie 0,7 județe; în niciuna din 5.000 de extrageri nu s-au potrivit mai mult de cinci.

Firmele de comerț și transport ar putea explica de ce administratorii născuți în altă țară sunt mai frecvenți la graniță. Au fost scoase toate firmele autorizate pentru comerț cu ridicata, transport rutier sau depozitare (39% dintre firme). Pe restul, regula se potrivește în 12 din 19 județe.

Basarabia (azi în cea mai mare parte Republica Moldova), nordul Bucovinei (azi în Ucraina) și Cadrilaterul (azi în Bulgaria) au fost românești până în 1940, iar Basarabia și nordul Bucovinei au fost din nou sub administrație românească între 1941 și 1944. Un om născut atunci, de pildă la Chișinău, poate apărea azi în registru ca născut în Republica Moldova. Dacă se păstrează doar oamenii născuți din 1945 încoace, regula se potrivește tot în 13 din 19 județe. Dintre cei 23.717 administratori născuți în Republica Moldova al căror an de naștere e cunoscut, doar 111 s-au născut înainte de 1945.

Cât de stabile sunt numerele: oamenii au fost împărțiți la întâmplare în două jumătăți, iar multiplicatorii pe județe au fost calculați separat pentru fiecare. Jumătățile diferă, la mijlocul clasamentului, cu 12% (la 477 de perechi județ–țară cu cel puțin 15 oameni în fiecare jumătate). Țara de pe primul loc într-o jumătate e printre primele trei în cealaltă în 36 din 42 de județe.

Un test nu a trecut: distanța până la graniță, singură, nu prezice bine ponderea pe comune. Un model potrivit pe jumătate din județe și verificat pe cealaltă jumătate reduce eroarea cu cel puțin o cincime doar pentru Bulgaria, Serbia și Ungaria, nu și pentru Republica Moldova și Ucraina.

Orașele și comunele#

Pe hartă, cercurile sunt orașele și comunele cu cel puțin 400 de firme la care țara de naștere e cunoscută. Un cerc apare doar unde sunt cel puțin 30 de oameni născuți în țara aleasă.

În comuna Tomești, lângă Iași, 14,7% dintre firme au un administrator născut în Republica Moldova (212 oameni), cea mai mare pondere din țară. La Valea lui Mihai, în Bihor, 11,1% au un administrator născut în Ungaria; la Salonta, 9,0%. La Sighetu Marmației, pe Tisa, 3,8% au un administrator născut în Ucraina (128 de oameni).

Dintre localitățile arătate, Timișoara are cea mai mare pondere de firme cu un administrator născut în Serbia (0,8%), iar comuna Afumați, lângă București, pe cea mai mare de firme cu un administrator născut în Bulgaria (3,4%). Afumați apare și în alte clasamente: 11,5% dintre firmele de acolo au un administrator născut în Turcia și 7,8% unul născut în China.

Firmele noi, an de an#

Dintre firmele cu un administrator persoană fizică, țara de naștere e completată la aproape toate cele înregistrate din 2015 încoace, la 79% din cele din 2010–2014 și la cel mult 37% din cele mai vechi. De aceea graficul începe în 2010.

Printre firmele noi din 2021, 0,21% aveau un administrator născut în Ucraina. În 2022, anul invaziei ruse, ponderea s-a dublat (0,49%), iar în 2026 a ajuns la 1,03%. Pentru Republica Moldova, ponderea a crescut de la 1,05% în 2010 la 2,24% în 2023. Pentru Ungaria a scăzut, de la 0,56% la 0,21%.

Cele mai mari schimbări nu vin de la vecini. Firmele noi cu un administrator născut în Italia erau 3,12% în 2013 și 0,92% în 2026. Cele cu un administrator născut în China, 0,22% în 2022 și 1,57% în 2026, o pondere de peste cinci ori mai mare.

Departe de graniță#

În Sibiu, ponderea administratorilor născuți în Germania e de 5,5 ori mai mare decât media țării (682 de oameni). La Mediaș, 3,1% dintre firme au unul. În Brașov, pe primul loc sunt cei născuți în Israel (de 2,7 ori, 343 de oameni).

În Bistrița-Năsăud, primii sunt cei născuți în Spania (de 2,6 ori, 94 de oameni), iar anul median de înregistrare al firmelor lor este 2022. Registrul nu spune dacă sunt spanioli sau copii ai românilor plecați la muncă în Spania care s-au întors; nimic din aceste date nu deosebește cele două cazuri.

În vest, în Timiș și Arad, ponderea administratorilor născuți în Italia e de trei ori mai mare decât media țării (3.073 și 1.238 de oameni). În Ilfov, ponderea celor născuți în China e de 4,6 ori mai mare (1.723 de oameni).

Bucureștiul are cea mai mare pondere de firme cu un administrator născut în altă țară (17,3%), Gorjul cea mai mică (1,8%). Ponderea din București poate fi influențată de firmele care își au sediul social acolo, dar lucrează în altă parte.

Ce scrie în registru și ce nu#

Registrul scrie unde s-a născut omul, nu ce cetățenie are și nici de unde vin banii firmei. Un om născut în Ungaria poate avea cetățenia română, pe cea ungară sau pe amândouă. În octombrie 2026, 24.588 de firme aveau un administrator născut în Republica Moldova; ONRC număra, la sfârșitul lui 2025, 8.163 de firme cu capital din Republica Moldova. Cele două numere măsoară lucruri diferite: unde s-a născut un om și din ce țară vine capitalul.

Statistica de capital străin a ONRC numără 263.118 firme cu participare străină la sfârșitul lui 2025. După numărul de firme, Italia e pe primul loc, cu 54.425 de firme. După capitalul subscris, socotit în lei, pe primul loc sunt Țările de Jos, cu 19,9% din capitalul străin, la doar 6.286 de firme. Cipru are 6.659 de firme cu capital cipriot, dar în registrul din octombrie 2026 doar 960 de firme au cel puțin un administrator născut în Cipru. Țara înscrisă pentru capital și țara în care s-a născut un administrator măsoară lucruri diferite.

Județul e cel al sediului firmei, nu al locuinței administratorului. Registrul nu are o coloană completată pentru țara în care locuiește omul, așa că nu se poate spune câți dintre ei trec zilnic granița.