Biomecanică · un studiu in vivo · 2021

Unsprezece jouli în călcâi

La alergare, tendonul lui Ahile se întinde sub încărcare și eliberează energie la desprinderea piciorului. Într-un studiu care a măsurat tendonul in vivo, reculul a ajuns la 11,3 J la 3,5 m/s.

O estimare mai veche vorbește despre 35 de jouli la fiecare pas. Cele două numere descriu aceeași idee mecanică prin metode diferite. Aici le vezi una lângă alta și poți pune propria săritură pe aceeași scară.

Măsoară o săritură
recul elastic, jouli / pas 11,3 J
mers · 1,4alergare rapidă · 3,5

Alergare rapidă. Reculul propulsiv măsurat în studiul cu 11 adulți.

11,3 Jrecul la 3,5 m/s
1,7–1,9 Jrecul la 70–77 de milisecunde după contact
35 de jouliestimare istorică la 4,5 m/s

Mușchiul trage. Tendonul păstrează forma arcului.

Când talpa apasă solul, mușchii gambei produc forță, iar tendonul lui Ahile transmite această forță către călcâi. Țesutul se alungește câțiva milimetri și păstrează energie de deformare. La desprindere, se scurtează și o restituie într-un timp scurt.

Fizica este simplă: aria de sub curba forță–alungire este energia stocată. În formă compactă, E = ∫ F dl. Forma tendonului și felul în care este încărcat fac diferența dintre un arc moale și unul rigid.

contactîntindere
desprindererestituire
Același țesut trece prin încărcare și descărcare. Reculul este o parte a ciclului, nu o sursă separată de energie.

Alergarea adaugă energie, iar metoda schimbă cifra.

Kharazi și colegii au urmărit tendonul la 11 adulți care au mers și au alergat pe bandă. Au măsurat lungimea traseului curbat cu ecografie și markeri, apoi au calculat forța și energia din relația forță–lungime.

Reculul în faza de propulsie, medie de studiu
MișcareVitezăEnergie
mers1,4 m/s7,8 J
alergare lentă2,5 m/s9,5 J
alergare rapidă3,5 m/s11,3 J

În aceeași literatură apare și valoarea de 35 de jouli pe pas, estimată pentru alergare la 4,5 m/s. Împărțită la valoarea de 11,3 J, rezultă 3,1. Diferența compară estimări provenite din protocoale și ipoteze diferite. Ea arată cât de mult contează cum măsori forța tendonului.

Câtă energie are o diferență de zece centimetri?

Măsoară înălțimea unei sărituri cu genunchii flexați și apoi a unei sărituri cu coborâre înainte de desprindere. Introdu valorile împreună cu masa corpului. Calculul arată lucrul mecanic gravitațional asociat diferenței dintre înălțimi.

Folosește aceeași metodă de măsurare pentru ambele încercări. Rezultatul este o scală mecanică, nu o măsurare a tendonului.

diferență de lucru mecanic 68,7 J

La 70 de kilograme, zece centimetri în plus înseamnă 68,7 J de energie gravitațională.

6,1 reculuri de 11,3 J, ca reper de scară

Ce calculează instrumentul

W = m × g × Δh, cu g = 9,81 m/s². Diferența de înălțime se transformă din centimetri în metri, iar rezultatul este afișat în jouli. Într-o săritură reală lucrează mușchii, tendoanele, articulațiile și coordonarea. Calculatorul nu separă aceste contribuții.

Un arc biologic are multe reglaje.

Studiul de 11 persoane a folosit o bandă de alergare și o relație forță–lungime obținută prin contracții izometrice. Estimarea de 35 de jouli se bazează pe altă combinație de forțe și geometrie. Valorile oferă ordine de mărime pentru mișcări controlate, nu o constantă pentru orice om.

Săritura ta include energia întregului sistem al membrelor inferioare. Rezultatul poate fi influențat de tehnică, suprafață, încălțăminte și măsurare. Oprește experimentul dacă apare durere și păstrează pagina în zona curiozității, nu a evaluării medicale.

De unde vin cifrele

  1. Kharazi et al., Scientific Reports, 2021Măsurarea in vivo a încărcării și reculului tendonului lui Ahile la mers și alergare.
  2. Fletcher și Mullins, Physiological Reports, 2015Estimări ale energiei tendonului și analiza costului muscular care le însoțește.
  3. Fukashiro et al., Medicine & Science in Sports & Exercise, 1995Forța tendonului lui Ahile și lucrul muscular în trei tipuri de săritură.
  4. Lai et al., Journal of the Royal Society Interface, 2016Comparație între viteza de alergare și energia elastică a complexului plantar-flexor.
  5. Stearne et al., Journal of Biomechanics, 2016Energia elastică a aponevrozei plantare în faza de desprindere.

Valorile din tabel sunt raportate în studiile citate. Calculele afișate de instrument folosesc masa, înălțimea și accelerația gravitațională declarate mai sus.