Terapia pentru autism decontată de stat: șapte case județene de asigurări nu au plătit nicio ședință

Ce plătește statul#

Din 1 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontează psihoterapie, consiliere psihologică și logopedie pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist (în acte, „subprogramul național de servicii conexe”; cabinetele se numesc „furnizori”). La un cabinet cu contract, familia nu plătește ședințele decontate: casa de asigurări dă cabinetului 135 de lei pentru fiecare ședință de 50 de minute.

Diagnosticul îl stabilește un medic psihiatru sau psihiatru pediatru, care recomandă și ședințele. Casa decontează cel mult 40, 42 sau 44 de ședințe pe lună pentru un pacient, în funcție de numărul de zile lucrătoare. Cabinetul trebuie să aibă contract cu casa de asigurări din județul în care își are sediul; unitățile din rețeaua apărării și ordinii publice contractează cu AOPSNAJ, o casă separată, fără județ.

Numerele din pagină vin din tabelele publicate de CNAS pentru fiecare casă județeană. Un rând arată câte persoane au avut ședințe decontate de acea casă, deci unde lucrează cabinetele cu contract, nu unde locuiesc copiii.

Șapte case de asigurări nu au plătit nicio ședință#

În toate cele 11 raportări ale CNAS, de la ultimele trei luni din 2023 până la 30 iunie 2026, șapte case județene apar cu zero copii, zero adulți și zero ședințe: Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Covasna, Galați și Ialomița. În aceste județe trăiesc 471.038 de copii și tineri sub 20 de ani, iar 10.744 de copii au certificat de handicap.

Numărul județelor cu ședințe plătite a crescut repede: de la șapte la sfârșitul lui 2023 la 34 la sfârșitul lui 2024. Din prima jumătate a lui 2025 sunt 35; celelalte șapte au rămas la zero.

Zero înseamnă zero în tabelul casei județene. Nu înseamnă că niciun copil din județ nu face terapie: poate merge la un cabinet din alt județ, poate primi terapie la un centru public sau o poate plăti din buzunar. Un cabinet din județ ar putea avea și contract cu AOPSNAJ, care nu apare pe județe (109 copii în prima jumătate a lui 2026).

La câți copii ajunge terapia#

La lansare, președintele CNAS, Andrei Baciu, a spus că, potrivit actului normativ, de subprogram ar putea beneficia circa 13.471 de copii și 2.660 de adulți; numărul nu precizează perioada. În tot anul 2025 au avut ședințe decontate 4.474 de copii (33% din estimare), iar în prima jumătate a lui 2026 5.439 de copii (40%) și 158 de adulți (6%). Estimarea aparține instituției; nu este un număr de persoane cu drept dovedit.

Între județele cu cel puțin 15 copii, cele din frunte au de aproximativ patru ori mai mulți copii cu ședințe plătite, la 1.000 de locuitori, decât cele de la coadă (percentilele 90 și 10). Între Argeș și Timiș, diferența este de aproape zece ori. La 100 de copii cu certificat de handicap din județ, casele au plătit terapie pentru 18 în Argeș, 15 în Tulcea și 15 în Bihor, dar pentru 2 în Timiș, 1 în Sibiu și 0,3 în Harghita. Numerele măsoară ședințele decontate de casă; ele depind de câte cabinete cu contract există și de unde vin copiii.

Terapia este concentrată în câteva locuri. Patru case (București, Argeș, Iași și Suceava) au plătit pentru 43% dintre copii, deși în județele lor trăiește 20% din populația sub 20 de ani. București singur are 27% din ședințe și 8,5% din copiii și tinerii țării. Ilfov, care înconjoară capitala, apare cu 0,2 copii la 1.000, București cu 3,6; luate împreună, cele două ajung la 2,7. Ședințele din zona capitalei sunt decontate în mare parte prin casa din București.

De ce zero? Ce se știe și ce nu#

Tabelele nu explică. Se știe cine face terapia: cabinete private de psihologie care au contract cu casa județeană. Pentru contract, cabinetul depune dovada evaluării furnizorului (și a acreditării, unde se cere), asigurarea de răspundere civilă și certificatele psihologilor, atestați și membri ai Colegiului Psihologilor din România. Psihologii trebuie să aibă cel puțin 40 de ore de formare în intervenții pentru autism sau doi ani de experiență, cu recomandarea unui psiholog specialist sau principal.

Cât de puține sunt cabinetele se vede în două județe în care casa a dat numere presei. La Vaslui au avut contract doi furnizori în 2024 și trei în 2025, toți în municipiul Vaslui: 72, apoi 102 copii. La Olt, casa a comunicat în aprilie 2025 șapte furnizori cu contract, cinci dintre ei în Slatina. Numerele comunicate de casa Vaslui agenției Agerpres coincid cu tabelul CNAS: 72 de copii în 2024, 102 copii și patru adulți în 2025, 1.572.480 de lei.

Cu atât de puține cabinete, salturile dintr-o perioadă în alta pot veni dintr-un singur contract: Tulcea a trecut de la zero la 56 de copii în prima jumătate a lui 2024 și a ajuns la 110 în 2025, iar Constanța a urcat de la 36 de copii în 2025 la 195 în prima jumătate a lui 2026. Tabelele nu spun ce a schimbat. Ce nu se vede în ele: dacă în cele șapte județe a cerut cineva contract, dacă vreun dosar a fost respins, câți psihologi cu formare în autism lucrează acolo și câți copii merg la terapie în alt județ. Casele județene nu au fost întrebate la data publicării; răspunsurile le au ele.

Terapia nu depinde doar de CNAS. La Vrancea, direcția de protecție a copilului are în evidență peste 600 de copii cu autism, iar casa a plătit terapie pentru 11 copii în 2025 și pentru 8 în prima jumătate a lui 2026; potrivit unui psiholog citat de Agerpres, serviciile de psihiatrie pediatrică nu sunt decontate de casă și se dau doar în cabinete private. La Vaslui, peste 200 de copii cu autism primesc terapie gratuită în centrele direcției de protecție a copilului, iar Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională numără circa 800 de copii cu autism printre cei 4.182 de copii cu orientare școlară. Un părinte spune în același reportaj că a plătit lunar chiar și 3.000–4.000 de lei pentru terapie și că decontarea de către casă se întâmplă rar în practică. Aceste numere au surse și unități diferite și nu se împart între ele.

O interpelare adresată ministrului Sănătății în mai 2026 întreabă de ce nu există un registru național al persoanelor cu autism; de aceea pagina nu estimează câți copii ar avea nevoie de terapie.

Dacă ai un copil cu autism: pașii și întrebările#

1. Diagnosticul. Îl stabilește un medic psihiatru sau psihiatru pediatru. Fără diagnostic nu se intră în subprogram.
2. Recomandarea. Același medic recomandă ședințele. Casa decontează cel mult 40, 42 sau 44 de ședințe pe lună, după numărul de zile lucrătoare.
3. Cabinetul. Cere casei de asigurări din județ lista cabinetelor cu contract pentru terapia pentru autism (în acte, „servicii conexe pentru tulburări din spectrul autist”). Dacă lista este goală, întreabă dacă un cabinet dintr-un județ vecin poate primi copilul: contractul cabinetului este cu casa din județul lui, dar tabelele nu arată dacă primește copii din alte județe. Normele obligă cabinetele să respecte libera alegere a psihologului și a furnizorului de către asigurat.

Terapia poate fi oprită dacă medicul sau psihologul constată că pacientul nu vine la ședințe.