Cancerul de col uterin · testul HPV
În România, cancerul de col uterin ucide de patru ori mai des decât în Suedia
În 2022, rata a fost de 12 decese la 100.000 de femei în România, față de 2,7 în Suedia și 3,5 în media Uniunii Europene, la aceeași structură de vârstă. Cancerul de col uterin se poate dezvolta în 15–20 de ani de la apariția primelor celule modificate, iar un test HPV făcut o dată la trei sau cinci ani, în funcție de vârstă, poate arăta cine are nevoie de supraveghere cu mult înainte ca modificările să evolueze spre cancer. Statul plătește testul din 2024, dar nu la laboratorul unde te trimite de obicei medicul de familie.
Mai jos afli ce test ai de făcut, când și unde îl faci gratuit în județul tău.
Nu aștepta testul dacă ai simptome. Dacă ai sângerări după contact sexual, între menstruații sau după menopauză, secreții vaginale modificate ori dureri în timpul contactului sexual sau în partea de jos a abdomenului ori a spatelui, spune-i medicului acum, indiferent când ai făcut ultimul test.
Când e rândul tău la test
Spune-ne anul nașterii, ultimul test și județul. Datele rămân pe telefonul sau calculatorul tău.
Ce test ai de făcut și cât de des
Din iulie 2024, metodologia națională de screening (Ordinul ministrului sănătății nr. 3.735/2024) cere testul HPV ca prim test, pentru femeile între 25 și 65 de ani, fără simptome și cu risc obișnuit. Testul caută în proba luată din colul uterin 14 tipuri de virus HPV cu risc înalt. Proba se recoltează la fel ca pentru Babeș-Papanicolau.
| Situația | Testul | Când |
|---|---|---|
| 25–29 de ani | test HPV | la trei ani, după un rezultat negativ |
| 30–65 de ani | test HPV | la cinci ani, după un rezultat negativ |
| HPV pozitiv, celule normale | test HPV | din nou peste 12 luni |
| probă nesatisfăcătoare | test HPV | din nou peste trei luni |
Dacă testul HPV iese pozitiv, laboratorul se uită la celulele din aceeași probă (examenul Babeș-Papanicolau, numit și citologie). Nu mai e nevoie de o a doua recoltare. Metodologia alege testul HPV fiindcă detectează mai des decât citologia modificările celulare de grad înalt, iar un rezultat negativ e suficient de fiabil pentru ca următorul test să vină peste cinci ani.
- Dacă ești vaccinată, faci același screening: metodologia nu face nicio excepție pentru femeile vaccinate.
- Dacă trăiești cu HIV, faci dializă, aștepți un transplant de organ sau ai avut unul, testul se face în fiecare an, iar primul rezultat HPV pozitiv duce direct la colposcopie. Calculul de mai sus nu se aplică în cazul tău.
- Dacă n-ai avut niciodată contact sexual, riscul e foarte mic. Istoricul sexual nu decide însă dacă intri în screening, iar aspectul himenului nu arată dacă ai avut contact sexual. Metodologia prevede separat ca proba să nu se recolteze când himenul e intact. Discută cu medicul.
- Peste 65 de ani, metodologia românească nu mai include screeningul de rutină. Dacă nu ai fost testată niciodată sau nu ai făcut screening regulat, ai un rezultat anormal încă în urmărire ori ai fost tratată pentru o leziune precanceroasă, discută cu ginecologul despre pașii potriviți pentru tine. Nu presupune că un test individual după 65 de ani este decontat automat; verifică la Casa de Asigurări ce se aplică în cazul tău. Simptomele de mai sus rămân motiv de consultație la orice vârstă.
Unde faci testul HPV gratuit
Normele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate trec „testare HPV” pe lista analizelor de prevenție pe care le poate cere medicul de familie. În lista analizelor pe care Casa le plătește laboratoarelor, însă, testul HPV nu are cod și preț, spre deosebire de Babeș-Papanicolau (48,70 lei). Cu un bilet de la medicul de familie, laboratorul nu are cum să ceară Casei banii pentru testul HPV. Testul HPV e plătit pe două căi: pachetul de ginecologie al Casei și proiectul CLARA. Babeș-Papanicolau pe bilet rămâne o variantă separată, dacă nu găsești testul HPV.
La medicul ginecolog, pe pachetul Casei
Casa plătește 198 de lei pentru un pachet numit „Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin”: consultația, recoltarea, testul HPV și o a doua consultație în care afli rezultatul. Dacă testul e pozitiv, se decontează în locul lui pachetul extins (244 de lei), care cuprinde și citologia; colposcopia și tratamentul leziunilor au și ele pachetele lor. Normele condiționează plata pachetelor de raportarea rezultatelor în Registrul național de screening, de la implementarea lui la nivel național.
Ce faci: ceri medicului de familie bilet de trimitere la obstetrică-ginecologie, apoi suni la ambulatoriul spitalului sau la cabinetele cu contract cu Casa din județul tău și întrebi dacă au contract pentru acest pachet, numindu-l exact. Lista furnizorilor e pe site-ul casei de asigurări a județului. Pachetul se acordă și femeilor neasigurate între 25 și 65 de ani, finanțat în aplicarea Legii 293/2022 privind combaterea cancerului. Rezultatul vine în cel mult 30 de zile.
În proiectul CLARA, dacă îndeplinești criteriile
CLARA este un program de screening organizat, finanțat din fonduri europene între decembrie 2025 și octombrie 2029, condus de UMF „Carol Davila” cu câte un spital sau institut în fiecare regiune. Se adresează femeilor fără simptome, între 25 și 65 de ani, din categorii vulnerabile: persoane defavorizate socio-economic, persoane din grupuri vulnerabile sau din comunități cu vulnerabilitate crescută. Eligibilitatea se stabilește după regulile proiectului, inclusiv cele privind domiciliul și factorii de risc. Accesul se face prin medicii de familie afiliați.
Ce faci: întrebi medicul de familie dacă e afiliat la CLARA. Centrul din regiunea ta apare în calculul de mai sus, după ce alegi județul.
Babeș-Papanicolau, pe bilet de la medicul de familie
Citologia singură e metoda veche, mai puțin sensibilă decât testul HPV, dar are cod și preț în lista Casei, la laboratoarele cu contract pentru examinări citologice, iar proba se poate recolta și în cabinetul medicului de familie. Dacă nu găsești testul HPV gratuit, e mai bine decât niciun test.
La un laborator privat, testul HPV costă în jur de 225 de lei, iar HPV împreună cu citologia în jur de 420 de lei (prețuri Synevo, septembrie 2026).
Ce înseamnă „HPV pozitiv”
Înseamnă că ai în colul uterin unul dintre tipurile de HPV care pot, în timp, să modifice celulele. Nu înseamnă cancer. Virusul se ia prin contact sexual, e foarte frecvent, iar în cele mai multe cazuri sistemul imunitar îl elimină singur. Testul arată dacă unul dintre tipurile urmărite e prezent acum; dacă și testul repetat peste un an iese pozitiv, urmează colposcopia.
- Proba din colul uterin
- Test HPV (14 tipuri cu risc înalt)
- NegativUrmătorul test peste 3 ani (25–29) sau 5 ani (30–65)
- PozitivCitologie pe aceeași probă
- Celule normaleTest HPV din nou peste 12 luninegativ: înapoi la rutină · pozitiv: colposcopie
- Celule modificateColposcopie, biopsie dacă e nevoie, tratamentul leziunii
- Test HPV (14 tipuri cu risc înalt)
Tipurile 16 și 18 produc peste 70% dintre cancerele de col uterin. Metodologia românească tratează însă la fel toate cele 14 tipuri: decizia depinde de citologie și de retestarea la un an.
Vaccinul HPV, la vârsta ta
Din toamna lui 2025, vaccinul HPV e gratuit pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani (până la împlinirea vârstei de 27). Femeile între 27 și 45 de ani (până la 46) primesc o compensare de 50% din prețul de referință, care poate să difere de prețul din farmacie; întreabă cât ai de plătit. Rețeta o poate scrie medicul de familie; vaccinul se cumpără de la farmacie și se administrează la cabinet.
În Suedia, printre 1,67 milioane de fete și femei urmărite până la împlinirea a 31 de ani, cele vaccinate înainte de 17 ani au avut de aproximativ opt ori mai puține cancere de col uterin decât cele nevaccinate (Lei și colaboratorii, New England Journal of Medicine, 2020). Vaccinarea are efectul cel mai mare înainte de primul contact cu virusul.
Cât de departe e România de Europa
În 2022, 1.290 de femei au murit în România de cancer de col uterin; în Suedia, 151 (Eurostat, decese înregistrate). Cum populațiile diferă, comparația corectă e rata la 100.000 de femei, standardizată pe vârstă: 12,0 în România, de 4,4 ori rata Suediei și de 3,4 ori media Uniunii.
În 2019, 39% dintre femeile de 25–69 de ani din România spuneau într-un sondaj că fuseseră testate în ultimii trei ani (OECD, 2025). Organizația Mondială a Sănătății propune ca 70% dintre femei să fie testate cu un test de înaltă performanță până la 35 de ani și din nou până la 45.
Întrebări frecvente
Testul HPV e gratuit?
Da, dacă îl faci la un ginecolog cu contract cu Casa pentru pachetul de depistare precoce a leziunilor de col uterin (cu bilet de trimitere de la medicul de familie); se acordă și femeilor neasigurate între 25 și 65 de ani. Sau prin proiectul CLARA, dacă faci parte dintr-o categorie vulnerabilă. Cu un bilet de la medicul de familie direct la laborator, testul HPV nu are preț în lista Casei; citologia Babeș-Papanicolau are.
Cât de des se face testul HPV?
Între 25 și 29 de ani, la trei ani după un test negativ. Între 30 și 65 de ani, la cinci ani. După un test pozitiv cu citologie normală, peste 12 luni. Dacă proba nu a putut fi citită, peste trei luni.
Până la ce vârstă se face testul HPV?
Metodologia națională stabilește screeningul de rutină pentru femeile între 25 și 65 de ani. După 65 de ani, un rezultat anormal aflat în urmărire sau o leziune precanceroasă tratată poate necesita supraveghere individuală; discută cu ginecologul. Metodologia prevede repetarea la 12 luni după HPV pozitiv cu citologie negativă. ASCCP recomandă cel puțin 25 de ani de supraveghere după tratamentul leziunilor de grad înalt, inclusiv după 65 de ani. În Anglia, NHS spune că persoanele de peste 65 de ani care nu au fost testate niciodată sau nu au mai făcut screening după 50 pot cere un test de la medicul de familie. Aceste ghiduri externe nu stabilesc eligibilitatea sau decontarea în România; verifică situația cu medicul și Casa de asigurări. Pentru simptome, spune-i medicului la orice vârstă.
Ce înseamnă HPV pozitiv cu citologie normală?
Că ai o infecție cu un tip de HPV cu risc înalt, dar celulele nu arată modificări. Refaci testul HPV peste 12 luni. Dacă atunci e din nou pozitiv, mergi la colposcopie; dacă e negativ, revii la testul de rutină.
Mai trebuie să fac testul dacă m-am vaccinat?
Da. Metodologia nu face excepție pentru femeile vaccinate, iar vaccinul nu acoperă toate tipurile de HPV cu risc înalt.
Testul Babeș-Papanicolau mai e necesar?
Da, dar ca al doilea pas: se face pe aceeași probă, doar când testul HPV iese pozitiv. Singur, e metoda veche; rămâne o variantă gratuită pe bilet de la medicul de familie dacă nu găsești testul HPV.
Vaccinul HPV e gratuit pentru adulți?
Pentru fete și băieți până la împlinirea vârstei de 27 de ani, da. Femeile între 27 și 45 de ani primesc o compensare de 50% din prețul de referință. Acesta poate să difere de prețul din farmacie, deci întreabă cât ai de plătit. De la 15 ani în sus, schema are trei doze.
Ce e proiectul CLARA?
Un program de screening organizat pentru cancerul de col uterin, finanțat din fonduri europene până în octombrie 2029, gratuit pentru femeile între 25 și 65 de ani din categorii vulnerabile. Intri prin medicul de familie, dacă e afiliat.
Surse și metodă
Surse verificate la 23 octombrie 2026. Revizuire clinică independentă: neefectuată. Următoarea verificare: până la 31 martie 2027. Răspunde de publicare: Marius Comper.
Pagina explică regulile programului și arată unde se face testul. Nu pune diagnostice și nu înlocuiește consultația.
Regulile programului (vârste, intervale, pașii după un rezultat) vin din metodologia din 2024. Căile de plată vin din normele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în forma din ianuarie 2026: am căutat testul HPV în lista analizelor plătite laboratoarelor și nu l-am găsit, spre deosebire de citologie; l-am găsit în pachetele de ginecologie din ambulatoriu. Nu există o listă națională publică a cabinetelor cu contract pentru acest pachet, de aceea pașii spun ce să întrebi.
Centrele CLARA sunt spitalele partenere ale proiectului. Pentru Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud-Muntenia și Vest, regiunea e confirmată de spital sau de presa locală; pentru Sud-Vest Oltenia (Craiova), Sud-Est (Constanța) și București-Ilfov (Institutul Oncologic „Trestioreanu”), am asociat partenerul regiunii în care se află. Împărțirea județelor pe regiuni e cea a regiunilor de dezvoltare.
Calculul pornește de la anul nașterii, deci vârsta poate fi cu un an diferită de cea exactă. Testele „sărite” sunt momentele la care programul te-ar fi chemat, socotite de la 25 de ani sau de la ultimul tău test; metoda cu test HPV a început abia în 2024, așa că ele arată ce ar fi prevăzut regulile de azi, nu o greșeală a ta.
Comparația cu Suedia folosește rata standardizată pe vârstă a Eurostat, nu numărul de decese, fiindcă populațiile diferă.
Metodologia românească stabilește screeningul de rutină pentru femeile fără simptome între 25 și 65 de ani și prevede, în acest parcurs, repetarea la 12 luni după un test HPV pozitiv cu citologie negativă. Pentru persoanele peste 65 de ani, NHS England spune că cele care nu au fost testate niciodată sau nu au mai făcut screening după 50 de ani pot cere un test medicului de familie. Ghidul clinic american ASCCP recomandă supraveghere cel puțin 25 de ani după tratamentul unor leziuni de grad înalt (HSIL, CIN 2, CIN 3 sau AIS), chiar dacă perioada trece de 65 de ani. Aceste repere externe nu schimbă metodologia românească și nu stabilesc decontarea în România; discută cu ginecologul și Casa de Asigurări de Sănătate despre cazul tău.
- Ordinul ministrului sănătății nr. 3.735/2024, metodologia de screening pentru cancerul de col uterin (Monitorul Oficial nr. 659, 10 iulie 2024). legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G3GUQ7IG41G2WJ11A
- CNAS, Normele de aplicare a contractului-cadru, Ordinul 1.857/441/2023, forma din ianuarie 2026: lista analizelor de prevenție, anexa 7 (pachetele de depistare a leziunilor de col, tarifele) și lista analizelor de laborator. cnas.ro/wp-content/uploads/2026/01/ALL-ORDIN-Nr.-1857_441_2023-P
- CNAS, Ordinul 1.356/2025: testarea HPV și recoltarea pentru femeile neasigurate, în aplicarea Legii 293/2022. cnas.ro/wp-content/uploads/2025/09/MOF-Ordin-1356_2025.pdf
- CNAS, protocolul terapeutic J07BM03 (vaccinul HPV), Ordinul 958/1.512/2025. cnas.ro/wp-content/uploads/2025/09/ALL-lista-protocoalelor-terap
- Ordinul MS nr. 3.120/2023, forma consolidată la 1 octombrie 2025, art. 1 lit. b) și art. 2 lit. d): compensarea vaccinului HPV se raportează la prețul de referință. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/301718
- Ordinul MS nr. 858/2025, art. I–II: noile limite de vârstă intră în vigoare la 1 octombrie 2025. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/301854
- Legea nr. 100/2025 privind vaccinarea gratuită anti-HPV (Monitorul Oficial nr. 535, 10 iunie 2025). lege5.ro/Gratuit/ge3dqojvg42dg/legea-nr-100-2025-pentru-completa
- Proiectul CLARA, pagina Institutului Regional de Oncologie Iași. clara.iroiasi.ro/
- News.ro, 16 septembrie 2026: criteriile de eligibilitate CLARA și regiunea Nord-Vest. news.ro/social/cum-isi-propune-proiectul-clara-sa-reduca-povara-
- Eurostat, rata standardizată a deceselor prin cancer de col uterin (hlth_cd_asdr2) și decesele înregistrate (hlth_cd_aro), 2022. ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_cd_asdr2/default/tab
- OECD, Profilul cancerului în România, 2025. oecd.org/en/publications/eu-country-cancer-profile-romania-2025_
- Organizația Mondială a Sănătății, fișa despre cancerul de col uterin. who.int/news-room/fact-sheets/detail/cervical-cancer
- Lei J. și colab., HPV Vaccination and the Risk of Invasive Cervical Cancer, New England Journal of Medicine, 2020. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32997908/
- Palmer T. J. și colab., Invasive cervical cancer incidence following bivalent HPV vaccination, Journal of the National Cancer Institute, 2024. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38247547/
- NHS, simptomele cancerului de col uterin. nhs.uk/conditions/cervical-cancer/symptoms/
- US Preventive Services Task Force, screeningul pentru cancerul de col uterin (citologie la trei ani). uspreventiveservicestaskforce.org/uspstf/recommendation/cervical
- Synevo, prețurile testului HPV și ale testului combinat, septembrie 2026. synevo.ro/shop/hpv-adn-detectie-tipuri-cu-risc-crescut-genotipar
- NHS England, când se opresc invitațiile la screeningul de col uterin: persoanele de peste 65 de ani care nu au fost testate niciodată sau nu au mai făcut screening după 50 de ani pot cere un test medicului de familie (numai în Anglia). nhs.uk/tests-and-treatments/cervical-screening/when-youll-be-inv
- ASCCP, ghidul de consens 2019 bazat pe risc, secțiunea J.3: supraveghere după tratamentul leziunilor cu histologie sau citologie de grad înalt (ghid clinic american). asccp.org/wp-content/uploads/2025/09/2019_ASCCP_Risk_Based_Manag
Ce să mai citești
Sorana Stănescu scrie în „Foaia de observație” despre cum funcționează, în practică, sistemul medical românesc. Două texte ale ei despre screening: „Cum să-ți depistezi riscul de cancer” (ianuarie 2025) și „Screeningul pentru cancer în România, un puzzle” (iunie 2025). Pentru analizele pe care le plătește Casa la fiecare vârstă: analizele care îți pot salva viața, la vârsta ta.