Unde s-au născut olimpicii României, 1900–2026
Locul nașterii pentru 1.630 de olimpici ai României. 31,1% dintre medaliați s-au născut într-o comună, aproape dublu față de olimpicii în ansamblu (16,6%), dar sub ponderea comunelor în populație la nașterea lor. Alege o localitate pe hartă.
Cea mai bună medalie a localității: aurargintbronzfără medalie
Harta se poate apăsa: alege orice punct și apare localitatea cea mai apropiată.
Sat sau oraș: ponderea născuților în comune
Dintre cei 418 medaliați olimpici ai României cu locul nașterii cunoscut în România de azi, 31,1% s-au născut într-o comună, iar restul, în orașe și municipii. La olimpicii fără medalie ponderea este 11,6%, iar la toți olimpicii laolaltă 16,6%. Diferența rămâne și când medaliații sunt ponderați după anii nașterii olimpicilor (28,2%).
Totuși, satele au dat mai puțini olimpici decât le-ar reveni după populație. Jumătate dintre medaliați s-au născut până în 1961. În anii nașterii medaliaților, la recensămintele vremii, în comune trăiau în medie 64,5% dintre români. Chiar socotind după harta de azi a orașelor, unde mai multe comune au devenit între timp orașe, cea mai mică pondere, la recensămintele de după 2002, este 45,2%. Medaliații născuți în comune rămân sub ambele praguri.
Diferența cea mai mare ține de sport. La olimpicii născuți înainte de 1965, 66,7% dintre caiaciști și canoiști și 44,7% dintre canotori s-au născut în comune, față de 5,1% la gimnastică, 6,8% la scrimă și 3,6% la înot și polo. Comuna Crișan din Delta Dunării, cu satele Caraorman, Crișan și Mila 23, are azi 1.092 de locuitori; acolo s-au născut 12 caiaciști și canoiști olimpici între 1936 și 1955, dintre care 9 medaliați și 4 campioni olimpici.
Pentru cei născuți din 1980 încoace, doar 3,5% dintre olimpici apar ca născuți într-o comună, deși comunele au aproape jumătate din populație. O explicație probabilă ține de acte, nu de sport: în 1970 aproape 90% dintre nașteri aveau deja loc în unități sanitare, iar locul nașterii trecut în acte este, de regulă, localitatea în care s-a născut copilul, adică cea a maternității. Căderea apare totuși abia la cei născuți din 1980 încoace, nu imediat după 1970, așa că actele nu explică totul. Pentru sportivii mai tineri, harta arată mai degrabă unde s-au născut decât unde au crescut.
| Anul nașterii | Olimpici | Născuți în comune | Medaliați născuți în comune | Populația în comune, la recensămintele vremii |
|---|---|---|---|---|
| înainte de 1950 | 551 | 18,1% | 28,7% | 76,6% |
| 1950–1964 | 348 | 29,0% | 40,9% | 69,0% |
| 1965–1979 | 331 | 16,6% | 33,7% | 58,6% |
| 1980 și după | 397 | 3,5% | 11,7% | 48,7% |
Ce localități dau cei mai mulți olimpici, pe sporturi
După numărul de olimpici
| Localitate | Județ | Olimpici | Medaliați |
|---|---|---|---|
| București | București | 333 | 72 |
| Brașov | Brașov | 62 | 9 |
| Cluj-Napoca | Cluj | 62 | 10 |
| Constanța | Constanța | 42 | 16 |
| Timișoara | Timiș | 42 | 10 |
| Sibiu | Sibiu | 36 | 8 |
| Ploiești | Prahova | 33 | 7 |
| Arad | Arad | 31 | 4 |
| Miercurea Ciuc | Harghita | 27 | 0 |
| Craiova | Dolj | 26 | 3 |
Raportat la populație (cel puțin trei olimpici)
| Localitate | Județ | Olimpici | Populație (2021) | La 100.000 de locuitori |
|---|---|---|---|---|
| Crișan | Tulcea | 12 | 1.092 | 1.098,9 |
| Sinaia | Prahova | 19 | 9.071 | 209,5 |
| Predeal | Brașov | 6 | 4.020 | 149,3 |
| Azuga | Prahova | 5 | 3.901 | 128,2 |
| Jurilovca | Tulcea | 4 | 3.694 | 108,3 |
| Berești-Meria | Galați | 3 | 3.023 | 99,2 |
| Bușteni | Prahova | 7 | 8.368 | 83,7 |
| Bran | Brașov | 4 | 4.866 | 82,2 |
| Drăgănești-Vlașca | Teleorman | 3 | 3.698 | 81,1 |
| Miercurea Ciuc | Harghita | 27 | 34.484 | 78,3 |
| Sport | Olimpici | Născuți în comune | Dintre cei născuți înainte de 1965 | Localitățile cu cei mai mulți |
|---|---|---|---|---|
| Gimnastică | 134 | 5,2% | 5,1% | București (30), Reșița (9), Cluj-Napoca (9) |
| Canotaj | 193 | 35,2% | 44,7% | București (16), Arad (10), Suceava (10) |
| Caiac-canoe | 76 | 50,0% | 66,7% | Crișan (12), București (9), Brăila (5) |
| Lupte | 77 | 32,5% | 43,6% | București (7), Constanța (4), Lugoj (3) |
| Atletism | 175 | 20,6% | 31,0% | București (25), Brașov (6), Timișoara (6) |
| Înot și polo | 119 | 1,7% | 3,6% | București (48), Cluj-Napoca (8), Baia Mare (7) |
| Scrimă | 89 | 5,6% | 6,8% | București (30), Satu Mare (11), Cluj-Napoca (10) |
| Box | 66 | 19,7% | 26,8% | București (15), Ploiești (4), Reșița (3) |
| Haltere | 49 | 12,2% | 15,0% | București (11), Cluj-Napoca (9), Bistrița (3) |
| Judo | 24 | 12,5% | – | București (3), Iași (2), Cluj-Napoca (2) |
| Tir | 44 | 18,2% | 21,6% | București (13), Focșani (4), Arad (3) |
| Handbal | 94 | 14,9% | 20,0% | București (14), Sibiu (8), Constanța (4) |
| Fotbal și rugby | 81 | 9,9% | 13,6% | București (22), Timișoara (10), Oradea (6) |
| Sporturi de iarnă | 263 | 9,5% | 15,2% | București (49), Brașov (36), Miercurea Ciuc (27) |
| Alte sporturi | 146 | 8,9% | 11,2% | București (41), Constanța (9), Sibiu (5) |
Câți olimpici s-au născut în localitatea aleasă
Harta se poate apăsa: alege orice punct și apare localitatea cea mai apropiată.
Cum s-au numărat locurile nașterii
Lista sportivilor este cea a Olympedia pentru România la Jocurile Olimpice de vară și de iarnă, 1900–2026: 2.103 sportivi, fiecare o singură dată, la oricâte ediții ar fi participat. Concursurile de artă din 1924–1948, turneul de wushu din 2008 și Jocurile pentru tineret nu sunt incluse. Medaliile sunt cele din aceleași pagini Olympedia (318 medalii, dintre care 93 de aur); la probele pe echipe, medalia se numără pentru fiecare membru, așa că 452 de sportivi au cel puțin o medalie.
Locul nașterii provine din Wikidata, de la persoana legată de fișa Olympedia, iar localitatea este încadrată în comuna sau orașul de care ține azi, după codul SIRUTA (1.625 de sportivi) sau, unde codul lipsește, după coordonate și limitele unităților administrative (5 sportivi). Un sat care aparține unui oraș contează la oraș. Pentru 1.630 de sportivi (77,5%) locul nașterii se poate clasifica astfel; la medaliați, pentru 418 din 452. Restul: 299 fără loc al nașterii în Wikidata, 79 fără fișă în Wikidata, 54 născuți în afara României de azi, 29 cu doar județul sau țara și 12 cu un loc fără coordonate.
Statutul de comună sau oraș este cel de azi (registrul SIRUTA, 2026). România avea 183 de orașe în 1966 și are 319 azi, așa că un sportiv născut într-o comună devenită apoi oraș apare ca născut la oraș. Ponderea comunelor în populație provine din recensămintele din 1948–2021 (Institutul Național de Statistică), luată pentru anul nașterii fiecărui sportiv; pentru cei născuți înainte de 1948 se folosește valoarea din 1948. Ponderea nașterilor în unități sanitare (53,3% în 1955, 69,8% în 1960, aproape 90% în 1970) este din Anuarul statistic al României din 1971, citat în raportul ONU E/CN.4/1108/Add.3.
Legături: Cine s-a născut în localitatea ta, pentru toți oamenii din enciclopedii; aici sunt doar olimpicii, cu sportul și medalia · Nadia Comăneci și cele șapte note de zece de la Montréal · Cluburile sportive ale primăriilor. Surse: Olympedia — Romania, Wikidata (CC0), Institutul Național de Statistică (SIRUTA, recensămintele 1948–2021).