Vulcanii noroioși de la Berca
Noroiul de la Berca fierbe fără foc
Noroiul care bolborosește la Pâclele e rece. Îl împinge în sus metanul, de la 3.000 de metri adâncime. Pune-te lângă con, la scară, coboară până la zăcământ și vezi unde arde pământul cu adevărat.
Fierbinte sau rece?Pipăitul
Dacă ai pune mâna pe noroiul cu bășici, cum ar fi?
Arată ca și cum ar fierbe. Înainte de a citi mai departe, alege.
Rece. Noroiul care iese din vulcanii noroioși e rece, poate cu puțin mai cald decât pământul din jur. Așa scrie serviciul geologic american despre vulcanii noroioși.
Bășicile vin din gazul care trece prin noroi, ca aerul printr-un pai într-un pahar gros. Căldura n-are niciun rol.
Cât de rece e rece?
Trece pe rând de la noroi la lavă. Valorile sunt cele publicate.
Rece, ca pământul. Temperatura medie a aerului la Beciu e de circa 10 grade; nimeni n-a publicat o măsurătoare a noroiului însuși.
Cele trei trepte, de la rece la fierbinte:
- cam 10 °C · Noroiul de la Pâclele Rece, ca pământul. Temperatura medie a aerului la Beciu e de circa 10 grade; nimeni n-a publicat o măsurătoare a noroiului însuși.
- 37 °C · Tu Cu 27 de grade peste noroi. Te-ai răcori la un con de noroi într-o zi de vară.
- 1.170 °C · Lava de la Kīlauea Cu 1.160 de grade peste noroi. Atât măsoară lava când iese din vulcanul hawaiian.
Diferența dintre un con de noroi și un vulcan adevărat stă toată în căldura care lipsește. Lava e rocă topită, adusă din adâncul unde rocile se topesc. Noroiul de la Pâclele e sediment înmuiat în apă sărată, împins în sus de gaz.
Un câmp întreg de lângă Berca se cheamă Fierbători, adică locurile care fierb. Numele spune cum arată noroiul.
Mărimea
Cât de înalt e cel mai înalt con?
Trei numere circulă despre conurile de la Pâclele. Unul singur a fost măsurat pe conuri în picioare.
6 metri. Un studiu din 2015 a măsurat peste 100 de conuri și hornuri la Pâclele; cele mai înalte, stinse, aveau 6 metri. Cărțile mai vechi scriu și 10 metri, iar conurile se surpă și cresc la loc, așa că numărul depinde de anul măsurătorii.
80 de metri are dealul Pâclele Mari, întreg. Cine pune numărul pe un con confundă dealul cu hornul.
Pune-te lângă con
Alege conul, potrivește-ți înălțimea și privește. Scara e aceeași pentru tine și pentru el.
cel mai înalt con măsurat
Stins, măsurat la Pâclele Mari în 2015.
Cinci copii de 1,35 m puși unul peste altul trec de cei 6 metri.
- Înălțime6 m
- Starestins
- Măsurat2015, peste 100 de structuri
- SursaBrustur et al. 2015
Conurile sunt desenate la scară, după înălțimea publicată. Forma e schematică.
Pune-te lângă con.
- Evantai, 3–4 m Trei copii de 1,35 m puși unul peste altul trec de un evantai de 3,5 metri.
- Recordul, 6 m Cinci copii de 1,35 m puși unul peste altul trec de cei 6 metri.
- Din cărți, 10 m Opt copii de 1,35 m puși unul peste altul trec de cei 10 metri.
- Dealul, 80 m 60 de copii de 1,35 m puși unul peste altul trec de cei 80 de metri.
La Beciu, al patrulea câmp, conurile cele mai mari se ridică la circa un metru și jumătate deasupra platoului, iar hornurile mici, fără crater, n-au nici jumătate de metru. Mărimea diferă de la un câmp la altul.
Față de uriașii din Azerbaidjan, de zeci și sute de metri, conurile de la Pâclele sunt mici. Pe de altă parte, ale României sunt cele mai mari din Europa.
Coborârea
De unde vine noroiul: 3.000 de metri în jos
Coboară pe lângă horn până la zăcământul din care urcă gazul.
La suprafață
Conul cel mai înalt măsurat are 6 metri. Sub crusta uscată, noroiul e fluid și curge la vale în limbi cenușii.
La 20 de metri
La Pâclele Mari, pătura de noroi are 20 de metri grosime și se întinde pe 1.000 pe 600 de metri.
La 3.000 de metri
Aici, în depozite de vârstă miocenă, adică straturi vechi de milioane de ani, se formează noroiul. Gazul urcă prin falii, ia cu el apă și nămol și iese la suprafață prin hornuri.
Sonda 2341
Cea mai adâncă sondă din zonă a ajuns la 3.330 de metri, la un kilometru de rezervație. Gazul de la adâncime are aceeași compoziție ca cel din hornuri.
Adâncimea la care se formează noroiul: 3.000 de metri.
Cele patru câmpuri stau pe creasta unei cute lungi de 30 de kilometri, Berca-Beciu-Arbănași, străbătută de falii. Falii îi dau gazului drum spre suprafață.
În 2024, la Pâclele Mici s-a făcut prima măsurătoare electrică 3D de adâncime la un vulcan noroios din țară. Harta de sub platou abia începe să se contureze.
Gazul
Ce iese din hornuri: aproape numai metan
Din fiecare sută de molecule de gaz, peste 95 sunt metan.
- 98,1%metan la Pâclele Mici
- 95,7%metan la Pâclele Mari
- 1.350tone de metan pe an, toate cele patru câmpuri
- 3,7tone de metan pe zi
Cam 43 de grame în fiecare secundă. Ritm mediu, din totalul anual de 1.350 de tone împărțit la secundele anului.
Cât înseamnă 1.350 de tone de metan?
Metanul încălzește atmosfera de circa 30 de ori mai tare decât dioxidul de carbon, kilogram cu kilogram, pe 100 de ani. Cele 1.350 de tone de la Berca echivalează cu circa 40.000 de tone de CO₂: cât scot într-un an circa 8.700 de mașini obișnuite.
Apa care iese odată cu noroiul e o saramură a cărei compoziție n-a fost schimbată între două analize făcute la 25 de ani distanță. Pe luciul băltoacelor plutește uneori o peliculă subțire de țiței.
La scara planetei, vulcanii noroioși sunt a doua sursă naturală de metan, după zonele umede.
Focul
Gazul acesta poate arde
Noroiul e rece, dar metanul ia foc. Într-un singur loc din România, pământul arde singur, iar locul acela nu e Pâclele.
În 2001, lângă Baku, o erupție de vulcan noroios a aruncat flăcări la aproape 300 de metri înălțime și a acoperit totul cu tone de noroi. Flăcările sunt gaz aprins.
La 50 de kilometri nord de Berca, lângă satul Andreiașu, gazul iese din pământ uscat și arde în focuri veșnice, cu flăcări de un metru. Acolo rocile tari nu lasă noroiul să se formeze, așa că ies doar gaz și apă care bolborosește. Suprafața pe care ard focurile e de 400 de metri pătrați.
La Sărmășel, în Transilvania, oamenii locului povestesc că o sondă a explodat în anii 1920, iar gazul scapă și arde de atunci. Studiul care preia povestea o dă ca spusa oamenilor locului.
Metanul arde. Câmpurile de la Pâclele sunt rezervații naturale: nu aprinde gazul, nu strica hornurile, nu lăsa urme.
Harta
Patru câmpuri pe o cută de 30 de kilometri
Fiecare punct e un câmp de vulcani noroioși. Atinge-l ca să vezi ce-l deosebește.
Cele patru câmpuri, de la sud la nord:
- Fierbători-Berca 45°17′25″ N, 26°41′27″ ECâmpul uscat: băltoace cu apă noroioasă și conuri plate. Numele înseamnă locurile care fierb.
- Pâclele Mari 45°20′22″ N, 26°42′28″ ERezervație de 22 de hectare, la 322 de metri altitudine. Câmpul activ dă 730 de tone de metan pe an, iar conurile stinse ajung la 6 metri.
- Pâclele Mici 45°21′31″ N, 26°42′42″ ERezervație de 16,5 hectare, la 341 de metri altitudine. Gazul de aici e cel mai bogat în metan: 98,1%. Câmpul dă 383 de tone pe an.
- Beciu 45°23′06″ N, 26°42′58″ ECâmpul nou, apărut în ultimele decenii: jumătate de hectar cu circa 50 de hornuri active, cele mai mari de un metru și jumătate. Nu e arie protejată.
Între Pâclele Mari și Pâclele Mici sunt 2,2 kilometri. De la Fierbători la Beciu, capetele sistemului, sunt 10,7 kilometri.
Punctele stau pe coordonatele publicate în studiul câmpului Beciu. Orașele vin din OpenStreetMap, conturul țării din Natural Earth.
Numele
Pâcle, Fierbători și dealul Balaurului
Numele locului spun povestea înaintea geologilor: ceață, fierbere și un balaur rănit sub pământ.
Pâclă înseamnă, între altele, vulcan noroios: „vulcan mic din care erup gaze, ape sărate, uneori și petrol”. Tot pâclă se cheamă și ceața deasă. Iar fierbător e locul „în care fierbe ceva”. Pe lângă gloduri, bâhle și bolboroși, oamenii locului aveau un cuvânt pentru fiecare fel de noroi care bolborosește.
Dealurile din jur se cheamă ale Balaurului: legenda spune că sub ele zace un balaur rănit. Povestea a tipărit-o Odobescu în 1874, iar numele dealului apare pe o hartă topografică din 1790.
Pe multe site-uri scrie că locul l-ar fi observat în 1868 un francez, H. Cognard, venit după petrol. Studiile scriu altceva: Coquand, 1867. Tot ele îl dau pe Grigore Cobălcescu, în 1883, drept cel care a legat vulcanii noroioși de zăcămintele de petrol și a exclus orice amestec al magmei.
Locul e ocrotit din 1924. Din 2000, cele două Pâclele sunt rezervații de interes național, iar din 2022 fac parte din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului.
Joc
Adevărat sau fals?
Opt propoziții despre vulcanii care nu sunt vulcani. Unele corectează ce scrie pe multe site-uri.
Cele opt propoziții și răspunsurile lor:
- Adevărat. Gazul de la Pâclele e aproape numai metan. Peste 95% din gaz e metan: 98,1% la Pâclele Mici și 95,7% la Pâclele Mari, după analizele publicate. Brustur et al. 2015, Geo-Eco-Marina
- Fals. Noroiul care iese din hornuri e fierbinte. E rece, poate cu puțin mai cald decât pământul din jur. Gazul face bășicile. USGS Volcano Watch 2005
- Adevărat. Noroiul vine de la 3.000 de metri adâncime. Acolo, în depozite miocene, se formează noroiul, iar gazul îl împinge la suprafață prin falii. Brustur et al. 2015, Geo-Eco-Marina
- Fals. Cele mai înalte conuri au 80 de metri. 80 de metri are dealul Pâclele Mari, întreg. Conurile măsurate în picioare în 2015 aveau cel mult 6 metri. Brustur et al. 2015; Baciu et al. 2007
- Fals. Pâclele Mici e mai mare decât Pâclele Mari. Mici are 16,5 hectare, iar Mari are 22. Povestea cu numele inversate nu se mai potrivește cu măsurătorile. Brustur et al. 2015, Geo-Eco-Marina
- Fals. Un francez numit Cognard a descris locul în 1868. Studiile scriu Coquand, 1867. Pe multe site-uri turistice numele și anul au ajuns greșite. Brustur et al. 2015, Geo-Eco-Marina
- Adevărat. În România există un loc unde pământul arde singur. Focurile veșnice de la Andreiașu, la 50 de kilometri nord de Berca, ard cu flăcări de un metru, din gaz uscat. Baciu et al. 2007, Annals of Geophysics
- Adevărat. Vulcanii noroioși ai României sunt cei mai mari din Europa. Așa îi numesc autorii studiului din 2007, pe aceeași pagină cu România ca țara cu cele mai dese emanații de metan din Europa. Baciu et al. 2007, Annals of Geophysics
Ce nu știm
Cinci lucruri pe care sursele nu le spun
O pagină onestă arată și marginile hărții.
- Nicio sursă nu dă un calendar al erupțiilor de la Pâclele. Se știe că gazul iese neîntrerupt și că erupțiile mici vin ritmic. Când vine următoarea nu scrie nicăieri.
- Nimeni n-a numărat toate conurile; „peste 100 de structuri” e socoteala unui singur studiu, din 2015.
- Nimeni nu publică azi care e cel mai înalt con în picioare. Conurile se surpă și cresc la loc, așa că orice număr își cere anul.
- Nimeni nu poate spune când vine următorul episod violent la Berca.
- Nimeni n-a publicat cât de cald e noroiul la Pâclele. „Rece” vine dintr-o descriere generală și din clima locului. Nimeni n-a pus un termometru într-un horn.
Surse
De unde știm toate acestea
Numerele și datele vin din studii publicate; lista de mai jos spune pentru fiecare ce anume sprijină. Unde sursele dau valori diferite, am scris amândouă cu anii lor. Cazul cel mai important e înălțimea conurilor: 6 metri măsurați în 2015, până la 10 metri și peste în literatura mai veche.
Echivalența în mașini se calculează astfel: 1.350 de tone de metan pe an, înmulțite cu 29,8 (potențialul de încălzire al metanului fosil pe 100 de ani, din al șaselea raport IPCC), împărțite la 4,6 tone de CO₂, cât scoate o mașină obișnuită într-un an. Rezultatul e de circa 8.700 de mașini.
Locul
- Brustur, Stănescu, Macaleț, Melinte-Dobrinescu (2015). The mud volcanoes from Berca: a significant geological patrimony site of the Buzău Land Geopark (Romania). Geo-Eco-Marina 21. zenodo.org (PDF) — conurile măsurate în 2015, gazul, adâncimea de 3.000 de metri, suprafețele rezervațiilor, istoria
- Baciu, Caracausi, Etiope, Italiano (2007). Mud volcanoes and methane seeps in Romania: main features and gas flux. Annals of Geophysics 50(4). core.ac.uk (PDF) — fluxul de metan, cele patru câmpuri, focurile de la Andreiașu, comparația cu Azerbaidjanul
- Strat, Kiss, Szabó, Móga (2020). Geomorphological assessment of the Beciu mud volcano terrain, Eastern Carpathians, Romania. Geografia Fisica e Dinamica Quaternaria 43. gfdq.glaciologia.it (PDF) — câmpul de la Beciu, coordonatele celor patru câmpuri, legenda balaurului, lipsa legăturii cu magma
- Mihai, Gerea, Tataru, Nastase, Grecu (2024). A geophysical investigation of the Pâclele Mici mud volcano in Romania using deep geoelectrical surveys. Applied Sciences 14: 2463. doi:10.3390/app14062463 — prima măsurătoare 3D de adâncime, saramura stabilă 25 de ani
Mecanismul
- U.S. Geological Survey, Volcano Watch, 13 octombrie 2005: “Here’s the dirty truth about mud volcanoes”. usgs.gov — mecanismul, noroiul rece, flăcările din Azerbaidjan din 2001
- U.S. Geological Survey, “How hot is a Hawaiian volcano?” (pagină de întrebări frecvente). usgs.gov — 1.170 °C, temperatura lavei de la Kīlauea
Gazul și clima
- Buzău Land UNESCO Global Geopark, Annual Report 2023 (Global Geoparks Network). globalgeoparksnetwork.org (PDF) — înscrierea UNESCO din 2022
- U.S. Environmental Protection Agency, “Greenhouse Gas Emissions from a Typical Passenger Vehicle”. epa.gov — 4,6 tone de CO₂ pe an pentru o mașină obișnuită
- Muñoz, Schmidt, Weidema (2024). The indirect global warming potential of methane oxidation in the IPCC’s sixth assessment report. Environmental Research Letters 19: 121002. iopscience.iop.org — potențialul de încălzire al metanului fosil: 29,8 pe 100 de ani (AR6)
Numele
- dexonline, DEX '09, s.v. pâclă. dexonline.ro — „vulcan mic din care erup gaze, ape sărate, uneori și petrol”
- dexonline, MDA2, s.v. fierbător. dexonline.ro — „în care fierbe ceva”
- Welcome to Romania, “Mud volcanoes – Pâclele Mari and Pâclele Mici” (pagină turistică, în engleză). welcometoromania.eu — pagina ale cărei numere le verifică acest material: Cognard 1868, 15 și 10 hectare
Harta și desenele
Punctele de pe hartă stau pe coordonatele publicate de Strat et al. (2020). Orașele vin din OpenStreetMap, conturul României din Natural Earth, iar secțiunea prin zăcământ e o schemă, nu o măsurătoare.