Hărțile zilnice de zăpadă · 21 de stațiuni · 22 de ierni

Zilele cu zăpadă din stațiunile de schi ale României, iarnă de iarnă din 2004

Hărțile zilnice de zăpadă ale NOAA arată, pentru fiecare zi din 2004 încoace, unde era alb în România. La altitudinea pârtiilor, o iarnă poate avea de peste două ori mai multe zile cu zăpadă decât alta: la Poiana Brașov, harta a arătat zăpadă pe pârtii în 48 de zile într-o iarnă și în 119 în alta, între decembrie și martie. Pe zece ani, media de la 900–1.500 m a scăzut puțin, de la 86 la 80 de zile, dar ultimele patru ierni sunt toate printre cele mai sărace șapte din 22. Mai jos, zăpada s-a împuținat clar: sub 600 m, ultimele zece ierni au avut cu 40% mai puține zile cu zăpadă decât primele zece, iar stațiile meteo de la Sibiu, București și Cluj măsoară aceeași scădere.

Zile cu zăpadă între 1 decembrie și 31 martie, din harta de 4 km. Mai alb înseamnă mai multe zile; în modul „Diferența”, roșul arată zilele pierdute, albastrul zilele câștigate. Fiecare rând e o iarnă, fiecare coloană o zi. Albul arată zilele în care celulele marcate cu zăpadă pe harta satelitară cuprindeau cel puțin jumătate din lungimea pârtiilor; gri-albăstrui, zilele în care cuprindeau doar o parte din ea. Numărul din dreapta: zilele albe dintre 1 decembrie și 31 martie. Linia punctată marchează decembrie 2014, când harta a trecut la o versiune nouă.

−40%zile cu zăpadă sub 600 m: 44 pe iarnă în 2004–2014, 26 în 2016–2026

−7%la 900–1.500 m, unde pornesc pârtiile celor mai multe stațiuni: 86 față de 80

2023–24cea mai săracă iarnă din 22 la 900–1.500 m; ultimele patru ierni sunt toate printre cele mai sărace șapte

#Unde a plecat zăpada: pe altitudini

Harta are o celulă la fiecare 4 km. Punctele din România sunt grupate după altitudine, iar pentru fiecare grup s-au numărat, iarnă de iarnă, zilele dintre 1 decembrie și 31 martie în care harta arăta zăpadă. Graficul compară media primelor zece ierni (2004–05 până la 2013–14) cu media ultimelor zece (2016–17 până la 2025–26).

Zile cu zăpadă între decembrie și martie, pe altitudini, în toată România (harta de 4 km)

Pierderea scade odată cu altitudinea. Sub 300 m, o iarnă are acum 23 de zile cu zăpadă în loc de 40 (−41%); la 600–900 m, 52 în loc de 67 (−23%); la 1.200–1.500 m, 92 în loc de 94 (−3%). Peste 1.500 m, mediile celor două decenii aproape nu diferă.

La câmpie, stațiile meteo măsoară același lucru, cu rigla, nu din satelit. La Sibiu, zilele cu strat de zăpadă dintre decembrie și martie au scăzut de la 45 la 20 (−56%), la București-Băneasa de la 35 la 18 (−49%), la Cluj-Napoca de la 47 la 30 (−37%). La cele nouă stații de câmpie și deal cu date în ambele decenii, scăderea e între 24% și 56%. Pe Vârful Omu, la 2.504 m, zăpada stă practic toată iarna, ca înainte.

Zile cu strat de zăpadă de cel puțin 1 cm între decembrie și martie, media pe iarnă, la stațiile meteo (GHCN-Daily)

Stația	Altitudine	2004–2014	2016–2026	Diferența
Constanța	13 m	14,9	9,9	−34%
Galați	71 m	37,0	20,4	−45%
București-Băneasa	90 m	35,1	17,9	−49%
Buzău	97 m	28,6	12,7	−56%
Iași	102 m	51,8	39,6	−24%
Craiova	192 m	36,2	22,8	−37%
Caransebeș	241 m	33,1	15,3	−54%
Cluj-Napoca	410 m	47,0	29,8	−37%
Sibiu	444 m	45,2	20,0	−56%
Vârful Omu	2.504 m	116,6	115,8	−1%

Pentru stațiuni, asta înseamnă mai ales poalele: drumul până la pârtie, satele și orașele de la baza muntelui, pârtiile care coboară sub 1.000 m. Sus, iarna are în medie aproape la fel de multe zile albe ca acum 20 de ani.

#Ultimele patru ierni, printre cele mai sărace

Media pe zece ani ascunde ce au trăit schiorii în ultimii ani. La 900–1.500 m, iarna 2023–24 a fost cea mai săracă din cele 22, cu 51 de zile cu zăpadă din 121. Iernile 2022–23, 2024–25 și 2025–26 au fost și ele printre cele mai sărace: toate patru se află printre cele mai sărace șapte.

Zile cu zăpadă între decembrie și martie la 900–1.500 m, în fiecare iarnă (harta de 4 km)

Nu e prima serie de ierni proaste. Iernile 2006–07 și 2013–14 au fost la fel de sărace la aceste altitudini. Diferența e că acum au venit patru la rând, după câteva ierni bogate în zăpadă între 2016 și 2021. Harta de 1 km, care există doar din 2014, le așază în aceeași ordine.

Iarna care începe

Rândul de sus al calendarului e iarna 2026–27. Datele merg până la 29 octombrie 2026: deocamdată, zăpadă a apărut doar sus, la Bâlea Lac.

#Toate stațiunile, iarnă de iarnă

Tabelul numără zilele dintre 1 decembrie și 31 martie în care celulele marcate cu zăpadă pe harta satelitară cuprindeau cel puțin jumătate din lungimea pârtiilor. Pârtiile sunt cele din OpenStreetMap; altitudinile vin din modelul de teren Copernicus.

Pentru unele stațiuni, comparația cu primul deceniu e nesigură. La cele mai multe dintre ele, celula de 4 km cuprinde mult teren mai jos sau mai sus decât pârtiile, iar harta de 1 km și cea de 4 km diferă în medie cu 12–40 de zile pe iarnă. La Bușteni (Kalinderu), Rânca, Băișoara (Buscat), testul cu ERA5-Land arată un salt de peste zece zile la schimbarea hărții. Pentru aceste stațiuni, tabelul dă doar media de pe harta de 1 km, din 2014.

Stațiunea	Pârtiile	Celula de 4 km	2004–2014	2016–2026	2025–26	Harta de 1 km, din 2014
Arieșeni (Vârtop)	1.149–1.441 m	1.195 m	comparație nesigură		62*	89
Azuga	974–1.529 m	1.417 m	91	84	72	89
Borșa	862–1.626 m	1.093 m	comparație nesigură		67*	80
Bușteni (Kalinderu)	969–1.254 m	1.781 m	comparație nesigură		69*	73
Bâlea Lac	lac, 2.033 m	1.906 m	118	120	119	120
Băișoara (Buscat)	1.254–1.671 m	1.482 m	comparație nesigură		87*	114
Cavnic	940–1.064 m	1.062 m	87	86	51	89
Durău	801–858 m	1.329 m	comparație nesigură		62*	74
Muntele Mic	1.416–1.793 m	1.432 m	comparație nesigură		117*	117
Parâng	1.081–1.942 m	1.245 m	comparație nesigură		113*	106
Poiana Brașov	974–1.788 m	1.316 m	93	84	70	89
Predeal (Clăbucet)	1.036–1.448 m	1.162 m	96	91	78	87
Păltiniș (Arena Platoș)	1.293–1.668 m	1.344 m	comparație nesigură		68*	86
Rânca	1.539–1.702 m	1.489 m	comparație nesigură		96*	108
Semenic	641–1.427 m	1.235 m	comparație nesigură		53*	63
Sinaia	1.029–2.088 m	1.886 m	108	115	113	119
Straja	1.089–1.864 m	1.391 m	comparație nesigură		91*	96
Transalpina Ski (Vidra)	1.320–1.973 m	1.724 m	comparație nesigură		114*	116
Vatra Dornei	815–1.257 m	938 m	82	77	64	79
Șuior	692–1.232 m	775 m	comparație nesigură		47*	59
Șureanu	1.684–1.970 m	1.786 m	comparație nesigură		118*	119

* Pentru stațiunile la care comparația nu e sigură, numărul pentru 2025–26 vine din harta de 1 km.

#Cât de sigure sunt numerele

Harta NOAA nu e o fotografie. Analiștii Centrului Național pentru Gheață al SUA o desenează în fiecare zi din imagini de satelit, măsurători în microunde și raportări ale stațiilor meteo. Sub nori, ei păstrează de obicei harta din zilele dinainte, corectată cu date în microunde și observații de la sol, unde există. Fiecare celulă e marcată întreagă, cu zăpadă sau fără, deci un petic de zăpadă pe o pârtie îngustă poate să nu apară, iar o vale fără zăpadă poate apărea albă dacă versanții din jur sunt albi. Harta nu deosebește zăpada naturală de cea făcută cu tunuri, iar o zi albă pe hartă nu înseamnă neapărat o zi bună de schi.

În decembrie 2014, harta a trecut la versiunea a treia, cu surse noi și cu o variantă de 1 km. Dacă trecerea ar fi schimbat felul în care e desenată zăpada, comparația dintre decenii ar fi falsă. Două verificări arată că trecerea nu explică scăderea de la câmpie. La cele nouă stații de câmpie, diferența dintre zilele albe de pe hartă și zilele cu zăpadă măsurate s-a mișcat după 2014 cu 1,8 zile pe iarnă, în medie, și între −11 și +5 zile la stațiile luate separat. Față de reanaliza ERA5-Land, care nu și-a schimbat metoda, diferența s-a mișcat cu 2,3 zile în medie, în 48 de puncte, dar între −24 și +19 zile la punctele luate separat. Așadar, la o singură stațiune efectul schimbării de hartă nu poate fi exclus; de aceea, unele stațiuni nu primesc o comparație între decenii.

La stațiile meteo de lângă pârtii, potrivirea dintre hartă și rigla de zăpadă variază de la o stație la alta. La Semenic și Fundata, harta urcă și coboară aproape împreună cu stația de la o iarnă la alta; la Sinaia 1500, aproape deloc. La unele stații harta arată în medie mai puține zile albe decât stația, la altele mai multe: stația măsoară un singur punct, iar harta judecă un pătrat întreg de teren, cu păduri și versanți însoriți. Seriile de grosime a zăpezii încep în 2012 la unele dintre aceste stații și abia în noiembrie 2014 la altele, așa că nu pot verifica primul deceniu.

Stația	Altitudine	Zile cu zăpadă la stație	Pe harta de 1 km
Poiana Stampei	920 m	79	86
Predeal	1.093 m	99	81
Băișoara	1.356 m	99	102
Fundata	1.383 m	106	91
Semenic	1.433 m	111	84
Cuntu	1.450 m	107	113
Păltiniș	1.454 m	107	96
Sinaia 1500	1.510 m	106	111
Parâng	1.550 m	108	95

Medii pe iarnă, decembrie–martie, 2014–15 până la 2024–25. Stațiile trimit grosimea zăpezii o dată pe zi. Când raportul unei zile nu are grosimea zăpezii, dar rapoartele din jur (până la trei înainte și trei după) au zăpadă, ziua a fost socotită cu zăpadă; așa se pot completa câteva zile la rând.

#Metodă

Sursa e harta zilnică de zăpadă și gheață IMS a Centrului Național pentru Gheață al SUA (NSIDC G02156), versiunea de 4 km (din februarie 2004) și cea de 1 km (din decembrie 2014). Au fost citite toate zilele din octombrie până în mai, din octombrie 2004 până la 25 octombrie 2026: 5.363 de hărți de 4 km și 2.878 de hărți de 1 km. Lipsesc 13 zile din seria de 4 km și trei din cea de 1 km, aceleași pe care NSIDC le trece ca lipsă. Fiecare fișier descrie zăpada estimată pentru ora 00:00 UTC a datei din numele lui, din observații adunate înainte.

Stațiunea înseamnă pârtiile ei de schi alpin din OpenStreetMap. Pentru fiecare celulă a hărții, s-a măsurat ce lungime de pârtie trece prin ea; o zi e „cu zăpadă” când celulele marcate cu zăpadă cuprind cel puțin jumătate din lungimea pârtiilor. Bâlea Lac nu are pârtii cartografiate și e un singur punct, la lac. La Durău și Cavnic sunt cartografiate puține pârtii.

Comparațiile folosesc zilele dintre 1 decembrie și 31 martie. Fiecare număr e adus la o fereastră de 121 de zile, în anii bisecți (122 de zile) și când lipsesc hărți; prima iarnă pe harta de 1 km începe pe 3 decembrie 2014. Primul deceniu înseamnă iernile 2004–05 până la 2013–14, toate pe versiunea a doua a hărții; ultimul, iernile 2016–17 până la 2025–26, toate pe versiunea a treia. Iernile 2014–15 și 2015–16 sunt în calendar, dar nu în comparație. O stațiune primește comparația între decenii numai dacă hărțile de 4 km și de 1 km diferă la ea cu cel mult zece zile pe iarnă, în medie (2015–16 până la 2025–26), și dacă diferența față de ERA5-Land s-a mișcat cu cel mult zece zile la schimbarea hărții.

Altitudinile vin din modelul de teren Copernicus GLO-30. Pentru stațiile meteo, o zi cu zăpadă înseamnă un strat de cel puțin 1 cm. La stațiile GHCN-Daily, grosimea zăpezii apare numai în zilele cu zăpadă; o zi în care stația a trimis alte măsurători (precipitații, temperaturi), dar nu grosimea zăpezii, a fost socotită fără zăpadă. Stația Obârșia Lotrului nu raportează niciodată grosimea zăpezii și nu a fost folosită.