mariuscomper.ukEnglish

Tulcea · 180 de ierni, 1836–2016

De câte ori a înghețat Dunărea în viața ta?

La stația de pe Dunăre de la Tulcea s-a notat în fiecare iarnă câte zile a stat fluviul sub gheață, 180 de ierni la rând, până în 2016. Scrie anul tău de naștere și, dacă vrei, pe ai celor din familie: fluviul reia fiecare iarnă din viețile voastre.

Anii rămân pe dispozitivul tău.

Derulează

Cum se închide un fluviu

Întâi apare pojghița, o coajă subțire de gheață lângă maluri. Apoi vin sloiurile, bucăți de gheață care plutesc la vale, se ciocnesc și se prind unele de altele.

Când se opresc de tot și se sudează de la un mal la altul, fluviul e închis. Pe acesta îl numim pod de gheață: „strat continuu de gheață care acoperă în întregime suprafața unui râu”. Pentru fiecare iarnă, la Tulcea s-a notat câte zile a ținut.

101 zile

Cea mai lungă iarnă din jurnal este 1879–80: podul de gheață a ținut 101 zile, din decembrie până în martie. Așa arăta Tulcea în iarna aceea, cu fluviul închis de la un mal la altul.

Cele 180 de ierni

Derulează: fiecare iarnă trece prin fața ta, din decembrie până în martie, cu atâtea zile de gheață câte s-au notat.

Iarna 1836–37. Primul rând din jurnal: cam trei săptămâni de pod de gheață.
1851–1854. Trei ierni la rând fără pod de gheață. Nici în secolul al XIX-lea fluviul nu îngheța în fiecare an.
Iarna 1879–80. 101 zile, recordul.
Până aici: 92 de ierni cu pod de gheață din 114. Patru din cinci.
Iarna 1953–54. Trei luni de gheață. Ultima iarnă de trei luni.
1960–1984. 24 de ierni la rând fără pod de gheață. Mai multe decât în toți cei 114 ani de până în 1950 luați la un loc (22).
Iarna 1984–85. 68 de zile. Ultima iarnă cu peste două luni de gheață.
Iarna 2011–12. Cam cinci săptămâni. Cea mai recentă iarnă cu pod de gheață din jurnal.
Iarna 2015–16. Aici se oprește jurnalul publicat.

Iernile voastre

Pe ani de naștere

Câte ierni cu pod de gheață la Tulcea a trăit cineva născut la începutul fiecărui deceniu: în primii 12 ani de viață și până în 2016.

Născut înPână la 12 aniPână în 2016
19001048
1910840
1920834
19301027
19401019
1950510
196005
197005
198025
199013
200022
20101 din 61

Înainte de 1950, patru ierni din cinci. După, 10 din 66.

Până în 1950, podul de gheață a venit în 92 de ierni din 114. Din 1950 până în 2016, în 10 din 66.

1850190019502000
Fiecare bară este o iarnă, din 1836–37 până în 2015–16. Înălțimea arată câte zile a ținut podul de gheață.

Schimbarea n-a fost treptată. Seria trece dintr-o stare în alta în câțiva ani, pe la mijlocul secolului. Testele statistice din studiu o pun în jurul lui 1943 pentru gheață și 1947 pentru temperatura iernii.

Studiul leagă scăderea mai ales de iernile mai calde. La Sulina, la 70 km în aval, media lunilor decembrie–februarie era în jur de 0 °C în anii 1880. După 1960 a urcat la 1–2 °C, peste 2 °C în anii 2000, iar în iernile 2019–2026 a fost de 4,4 °C.

Același ger, alt fluviu

Iarna 1887–88 și iarna 2002–03 au fost la fel de reci la Sulina: o medie de −1,1 °C pe decembrie, ianuarie și februarie.

În iarna 1887–88, podul de gheață a ținut 76 de zile. În iarna 2002–03 nu s-a format deloc.

Perechea nu e o excepție. De când există măsurători la Sulina (1877) și până în 1950, toate cele 29 de ierni cu media sub zero au adus pod de gheață la Tulcea. După 1950, doar patru din opt.

Autorii studiului au găsit același lucru pe toată seria: înainte de 1950, o iarnă cu media de −0,54 °C era de ajuns ca fluviul să înghețe; după 1950 a fost nevoie de −1,05 °C. Ei sugerează că poluarea apei, din ape uzate și din căldura deversată în fluviu, ar putea fi un factor în plus; ipoteza n-a fost testată.

Media iernii e o măsură aproximativă: mai contează câte zile geroase vin la rând și câtă gheață coboară din amonte. Seria corectată a stației face iarna 1887–88 chiar mai caldă (−0,86 °C), ceea ce face contrastul și mai mare.

După 2016

În ianuarie 2017, sloiurile au oprit navele de pasageri de pe brațele Dunării, iar „peste 11.000 de oameni” din satele deltei au rămas izolați câteva zile (Adevărul). A fost gheață în derivă, nu un pod de gheață consemnat.

Pe 19 ianuarie 2026 au apărut sloiuri pe Dunărea Veche; brațele mari au curs normal (Agerpres).

Un căpitan din deltă, Costi Susac, și-a amintit cum a stat cu nava două luni în gheață lângă Chilia, până când a venit peste ei un bloc imens: „A dat în vapor, s-a împins în vapor, a ridicat pontonul.”

Întreabă-i cât mai poți

Un copil născut la Tulcea în 1940 a văzut fluviul închis de 10 ori până la 12 ani. Unul născut în 1960 l-a văzut de cinci ori până în 2016, adică în 56 de ani. Dacă ai în familie oameni născuți în anii aceia, sună-i în prima seară geroasă de iarna aceasta și întreabă-i cum arăta Dunărea când îngheța.

Surse și metodă

Durata podului de gheață pentru fiecare iarnă a fost măsurată de noi pe graficul din studiul lui Monica Ionita și colegii ei (Scientific Reports, 2018), pentru că articolul nu publică tabelul. Precizia este de circa două zile. Numărătorile verificate cu textul articolului se potrivesc: 101 zile în 1879–80, zece ierni cu gheață între 1951 și 2016, iar 1984–85 este ultima iarnă de peste 60 de zile. Datele de îngheț și dezgheț din scenă sunt citite de pe același grafic, cu o precizie de circa trei zile, și servesc doar ca ilustrație.

Articolul atribuie începutul observațiilor, în 1836, Comisiei Dunării. Comisia Europeană a Dunării a fost înființată abia în 1856, așa că primele două decenii provin probabil din alte surse, adunate de autori.

O iarnă W înseamnă decembrie din anul W până în martie din anul următor. „Până la 12 ani” numără primele 12 ierni începând cu cea a anului nașterii. Temperaturile de la Sulina sunt mediile lunilor decembrie–februarie din seria GHCN-M v4 a NOAA, necorectată, cu excepția mențiunii din text. Harta Tulcei provine din OpenStreetMap.