Date INS · nașterile din România, zi cu zi, 1995–2025
Alege ziua ta și află pe ce loc stă printre cele 365 de zile ale anului, după cât de des se nasc copii în ea. Aceleași date arată cum s-a schimbat calendarul nașterilor: copiii se nasc tot mai rar în weekend, în zilele libere legale, în ziua de 13 a fiecărei luni și la 29 februarie.
Clasamentul vine din 6.532.338 de nașteri înregistrate de INS între 1995 și 2025. Cu anul afli și câți copii s-au născut chiar în ziua ta.
Ziua de naștere
343din 365 de zile, de la cea mai frecventă la cea mai rară
Se nasc cu 7% mai puțini copii decât într-o zi obișnuită a aceluiași an.
Fiecare bară e un an. Bara urcă peste linia punctată când în ziua respectivă s-au născut mai mulți copii decât într-o zi obișnuită a acelui an.
31 de ani, zi cu zi
Fiecare rând de mai jos e un an, de la 1995 sus până la 2025 jos. Fiecare pătrățel e o zi. Culoarea compară ziua cu media acelui an: portocaliu înseamnă mai multe nașteri, albastru mai puține.
La mijlocul anilor ’90 harta e aproape uniformă. Se văd doar vara, ceva mai portocalie, și sfârșitul lui decembrie, albastru. Spre 2025 apar dungi oblice, la distanțe egale: sâmbetele și duminicile. Sunt înclinate fiindcă fiecare an mută zilele săptămânii cu o poziție, iar un an bisect cu două.
Comparația cu media anului e necesară pentru că nașterile au scăzut, de la 236.640 în 1995 la 145.725 în 2025. Fără ea, anii recenți ar ieși doar mai palizi.
Săptămâna
În 1995, ziua săptămânii conta puțin: o duminică avea cu 4% mai puține nașteri decât o zi obișnuită. În 2025, o duminică avea cu 33% mai puține, iar o luni cu 18% mai multe. Datele pentru 2025 sunt încă semidefinitive; în 2024, ultimul an definitiv, diferențele erau aproape aceleași: duminica −32%, lunea +17%.
Ziua în care începe un travaliu spontan nu e programată. O cezariană planificată sau o inducere a travaliului poate fi însă stabilită, în anumite limite, pentru o anumită zi, de regulă una lucrătoare, când maternitatea are echipa completă. Tabelul INS nu spune cum s-a născut fiecare copil, așa că nu poate arăta direct ce parte a diferenței vine din cezariene sau inducții. Tiparul e însă compatibil cu un rol tot mai mare al nașterilor programate: pierd nașteri exact zilele de pe care o intervenție poate fi mutată.
Operațiile s-au înmulțit în aceeași perioadă. România a raportat la Eurostat 23.883 de cezariene în 1995 și 82.299 în 2023, în timp ce numărul nașterilor a scăzut cu aproape 30%. Pentru comparația între țări, Eurostat raportează procedura la populație: în 2023, România avea 431,8 cezariene la 100.000 de locuitori, față de media UE de 246,1; doar Cipru avea o valoare mai mare, 664,2 (Eurostat, operații chirurgicale).
Aceeași programare se vede și pe ceas: Ora nașterii arată cum se adună nașterile dimineața, la începutul programului.
Sărbătorile legale
Din 2009 până în 2024 au devenit libere, prin lege, șase zile cu dată fixă: 15 august, 30 noiembrie, 24 ianuarie, 1 iunie, 6 și 7 ianuarie. Înainte, în ele se nășteau cam tot atâția copii cât în zilele din jur. De când sunt libere, pierd în medie între 21% și 34% din nașteri. La 15 august, 30 noiembrie, 24 ianuarie și 1 iunie, fiecare an lucrător de după lege stă sub fiecare an lucrător de dinainte.
Fiecare punct compară nașterile dintr-o zi cu media aceleiași zile a săptămânii din cele trei săptămâni dinainte și de după, fără sărbători și fără ajunurile de Crăciun și de Anul Nou. Apar doar anii în care data a căzut de luni până vineri; sâmbăta și duminica sunt oricum mai goale. Un cerc gol înseamnă că data a coincis cu Rusaliile sau cu Paștele, libere oricum.
Adormirea Maicii Domnului · liberă din 2009
Sfântul Andrei · liberă din 2012
Unirea Principatelor · liberă din 2017
Ziua Copilului · liberă din 2017
Boboteaza · liberă din 2024
Sfântul Ioan · liberă din 2024
Sărbătorile libere încă din anii ’90 n-au avut nevoie de o lege nouă. A doua zi de Paște avea în 1995–2004 cu 10% mai puține nașteri decât zilele din jur, iar în 2015–2025 cu 34% mai puține. Crăciunul a trecut de la −13% la −39%, iar 1 ianuarie de la −8% la −39%. De aceea, ultimele locuri din clasament sunt ocupate de 25 decembrie, 31 decembrie, 1 ianuarie și 26 decembrie.
Datele rare
Nicio lege nu face liberă ziua de 13. Totuși, între 2015 și 2025, o zi de 13 care nu cădea în weekend avea în medie cu 7% mai puține nașteri decât aceeași zi a săptămânii din jur. În 1995–2004, diferența era de 1%.
Marți 13, ziua cu ghinion din tradiția românească, nu iese în evidență: toate zilele de 13, de luni până vineri, pierd între 5% și 9%. 13 aprilie și 13 decembrie sunt printre ultimele 12 zile ale clasamentului.
29 februarie a urmat același drum. În 1996 avea cu 4% mai puține nașteri decât zilele din jur, iar în 2024 cu 39% mai puține. În fiecare dintre cei opt ani bisecți, 1 martie a avut mai multe nașteri decât zilele din jur, cu 6% până la 18%. Ambele tipare sunt compatibile cu faptul că o parte dintre datele nașterilor pot fi alese, prin programarea unei cezariene sau a unei inducții. Datele INS nu arată însă cine a ales data și nici de ce.
Tot mai puține nașteri
236.640 de nașteri în 1995, 145.725 de nașteri în 2025. Scăderea nu schimbă clasamentul, fiindcă fiecare zi e comparată cu media propriului an.
Două precizări ale INS contează aici. Din 2012 sunt numărați copiii ale căror mame aveau domiciliul sau reședința obișnuită în România și a căror naștere a fost înregistrată în țară; înainte, criteriul era domiciliul mamei. Iar datele pentru 2025 sunt semidefinitive: se vor mai adăuga nașteri înregistrate cu întârziere.
Clasamentul
Sursa și calculul