mariuscomper.ukEnglish

CUVINTE CARE SE ROAGĂ

Ce rugăciune spui când spui adio?

În adio a rămas un gest vechi: la despărțire, îl lași pe celălalt în grija lui Dumnezeu. Alege cuvântul cu care îți iei tu rămas-bun și vezi ce a rămas în el.

Tu ce spui la despărțire?

Îl lași în grija lui Dumnezeu

adio

română

În „adio” a rămas „lui Dumnezeu”.

din italiană, addio

a Diolui Dumnezeuti raccomandote încredințez

din franceza veche, prin adieu

a Dieului Dumnezeuvos comantte încredințez

se mai rosteștesubînțeles

  1. ADDIO · ADIEUcele două surseFORME ATESTATE
  2. ADIOdicționarele nu dau an și nici autorÎMPRUMUT NEDATAT

DEX îl definește „Rămas bun (pentru totdeauna), rămâi cu bine” și îi dă două surse: italianul addio și francezul adieu.

DEX · DN

Îți dorești revederea

la revedere

română

„La revedere” nu e rugăciune: e dorința de a-l revedea pe celălalt.

calc după franceză

au revoirpână ne revedem

  1. AU REVOIRmodelul francezFORMĂ ATESTATĂ
  2. LA REVEDEREcalcul românescCALC

Formulă de salut la despărțire, calc după francezul (au) revoir. Scriban o explică prin dorința de a-l revedea pe celălalt.

DEX · DN · SCRIBAN

Nici una, nici alta

pa

română

În istoria lui „pa” nu e nici Dumnezeu, nici revederea.

DEX îl dă ca salut folosit mai ales la despărțire, de copii și cu copiii sau, familiar, între adulți, și îl compară cu germanul pa și maghiarul pá. Un dicționar de argou notează și pa și pu, în glumă, și pa și pusi.

DEX · ARGOU

Nici una, nici alta

ciao

italiană

În „ciao” nu e Dumnezeu: e cuvântul „rob”.

venețiană

sono vostrosunt al dumneavoastrăs-ciavorob

se mai rosteștesubînțeles

  1. S-CIAVOvorba venețianăFORMĂ ATESTATĂ
  2. CIAOsalutul de aziFORMĂ ATESTATĂ

Treccani îl dă ca vorbă de origine venețiană, din s-ciao, s-ciavo: propriu-zis „(sono vostro) schiavo”.

TRECCANI

Îl lași în grija lui Dumnezeu

goodbye

engleză

„Goodbye” e ce a rămas din „God be with ye”.

engleză, secolul al XIV-lea târziu

God be with yeDumnezeu să fie cu tine

  1. GOD BE WITH YEsec. XIV târziuFORMĂ ATESTATĂ
  2. GODBWYEanii 1570FORMĂ ATESTATĂ
  3. GOODBYEanii 1590FORMĂ ATESTATĂ

Drum englezesc, separat de al lui adieu și adiós. Urarea s-a strâns într-un singur cuvânt, iar God a devenit good sub influența lui good day.

ETYMONLINE · AMERICAN HERITAGE

Îl lași în grija lui Dumnezeu

adieu

franceză

„Adieu” e începutul unei propoziții: „lui Dumnezeu te încredințez”.

franceză veche

a Dieului Dumnezeuvos comantte încredințez

se mai rosteștesubînțeles

  1. A DIEU VOS COMANTformula întreagăFORMULĂ EXPLICATIVĂ
  2. À DIEUcum desface Larousse cuvântulFORMULĂ EXPLICATIVĂ
  3. ADIEUcuvântul de aziFORMĂ ATESTATĂ

Larousse desface cuvântul în à și Dieu; Etymonline îl dă ca scurtare a unor formule vechi ca „a dieu (vous) commant”. Littré notează că unui om pe care îl revezi curând i se spune „je ne vous dis pas adieu”.

LAROUSSE · ETYMONLINE · PFEIFER · LITTRÉ

Îți dorești revederea

au revoir

franceză

„Au revoir” spune „până ne revedem”.

franceză

au revoirpână ne revedem

Formula franceză după care româna și-a calchiat salutul la revedere.

DN

Îl lași în grija lui Dumnezeu

addio

italiană

În „addio” se aude „lui Dumnezeu”; „te încredințez” e subînțeles.

italiană

a Diolui Dumnezeuti raccomandote încredințez

se mai rosteștesubînțeles

  1. A DIOlocuțiuneaLOCUȚIUNE
  2. ADDIOsalutul despărțirii definitiveFORMĂ ATESTATĂ

Treccani îl dă din locuțiunea a Dio, cu „ti raccomando” subînțeles, și îl descrie ca salutul cu care te desparți definitiv.

TRECCANI

Îl lași în grija lui Dumnezeu

adiós

spaniolă

„Adiós” e „a Dios”, scris legat: „către Dumnezeu”.

spaniolă

a Dioscătre Dumnezeu

  1. A DIOSformulaFORMULĂ EXPLICATIVĂ
  2. ADIÓScuvântul de aziFORMĂ ATESTATĂ

Dicționarul Academiei Spaniole spune doar atât: de la a Dios. Sursa nu dă nicio altă verigă.

RAE

Îl lași în grija lui Dumnezeu TRASEU DISPUTAT

tschüss

germană

„Tschüss” duce tot la „către Dumnezeu”, pe un drum disputat.

  1. ADIEU / ADIÓSfranceza sau spaniolaIPOTEZE DISPUTATE
  2. ADJÜS · ATSCHÜSforme nord-germane, sec. XVIIIFORME ATESTATE
  3. TSCHÜSSsalutul de toate zileleFORMĂ ATESTATĂ

Duden îl dă probabil din spaniolul adiós, prin adjüs din germana de jos. Pfeifer îl dă din francezul adieu, împrumutat în secolul al XVII-lea, cu o posibilă atingere (vielleicht) de adiós.

DUDEN · PFEIFER

Îți dorești revederea

do svidaniya

rusă

„Do svidaniya” spune „până data viitoare”.

rusă

do svidaniyapână data viitoare

Wikționarul englez îl glosează literal „până data viitoare” și îl compară cu au revoir.

WIKTIONARY

Săgețile rezumă relațiile etimologice; ele nu reprezintă schimbări literă cu literă.

Ce spun dicționarele

De unde vine cuvântul „adio”?

Deschide dicționarul la adio și găsești două lucruri: sensul despărțirii care poate fi pentru totdeauna și două surse, italiana și franceza.

adio „Rămas bun (pentru totdeauna), rămâi cu bine.”

Etimologia, în cuvintele dicționarului: „Din it. addio, fr. adieu” — adică din italiană și franceză.

DEX

Un alt dicționar, DN, desface cuvântul italian în părți: ad, adică „la”, și Dio, adică „Dumnezeu”.

Adio în trei poezii

Dicționarul literar (DLRLC) ilustrează sensul cu versuri din trei poeți.

Portretul lui Constantin Negruzzi
Constantin Negruzzi. Foto: Atelier fotografic Visit Portrait, Wikimedia Commons, domeniul public

Dicționarul academic (MDA2) dă ca atestare o pagină din Constantin Negruzzi. Acolo, în nuvela „O alergare de cai”, o doamnă pleacă cu trăsura:

„Ridicând storile îmi zâmbi, făcându-mi un semn de adio cu buchetul de flori ce avea în mână.”

Scrierile lui Constantin Negruzzi, vol. I, „Păcatele tinerețelor”, p. 43, cu ortografia de azi

TEXT VERIFICAT ÎN EDIȚIE pagina, în ediția scanată

Scris de mână medieval: un rând din Cântarea lui Roland, cu refrenul AOI
Scrisul manuscrisului de la Oxford: un rând din Cântarea lui Roland, cu refrenul AOI. Foto: Unknown author, Wikimedia Commons, domeniul public

Cântarea lui Roland

Roland nu spune „adieu”. Dar vorbește limba din care putea apărea.

În cele 4.002 versuri ale ediției Bédier, grafia modernă „adieu” are zero apariții. E de așteptat într-un text medieval. Ce se aude în poem e gestul verbal din spatele formulei: cumander sau comant à Deu — a încredința pe cineva lui Dumnezeu.

0 apariții ale formei exacte „adieu” în ediția Bédier.

Numărătoarea e făcută pe ediția Bédier, în transcrierea de pe Wikisource. Manuscrisul de la Oxford păstrează o franceză anglo-normandă din 1129–1165, așa că grafia lui nu se compară literă cu literă cu franceza modernă.

v. 2389

Sun destre guant a Deu en puroffrit.

I-a întins lui Dumnezeu mănușa dreaptă.

Roland muribund, gestul încredințării de sine.

v. 3694

Francs les cumandent a Deu e a ses nuns.

Francezii îi încredințează lui Dumnezeu și Numelor sale.

Cei trei seniori, în racle albe, la Blaye.

v. 2253

Hoi te cumant al Glorius celeste.

Te încredințez acum Gloriosului ceresc.

Roland, asupra arhiepiscopului muribund.

Tălmăcirile urmează tălmăcirea modernă a lui Bédier; tălmăcirea românească: Marius Comper.

Prima filă a manuscrisului Oxford al Cântării lui Roland
Prima filă a manuscrisului de la Oxford (Bodleian, MS Digby 23): poemul începe cu „Carles li reis”. Foto: Unknown author, Wikimedia Commons, domeniul public

Ce însemna la început „adieu”?

a Dieu vos comant

„Te încredințez lui Dumnezeu” — franceza veche. Larousse desface cuvântul modern în à și Dieu; Etymonline îl dă ca scurtare a unor formule ca a dieu (vous) commant.

Pfeifer, dicționarul etimologic german, dă lanțul pe cont propriu: a dieu, a deu, după latinescul ad Deum, glosat „(te încredințez) lui Dumnezeu”.

Harta rămas-bunului

Două feluri de a pleca

Unele rămas-bunuri ale Europei îl lasă pe celălalt în grija lui Dumnezeu. Altele spun dorința de a-l revedea. Câteva nu fac nici una, nici alta.

Îl lași în grija lui Dumnezeu

  • adio„lui Dumnezeu (te încredințez)”DEX · DN
  • goodbye„Dumnezeu să fie cu tine”ETYMONLINE · AMERICAN HERITAGE
  • adieu„lui Dumnezeu (te încredințez)”LAROUSSE · ETYMONLINE · PFEIFER · LITTRÉ
  • addio„lui Dumnezeu (te încredințez)”TRECCANI
  • adiós„către Dumnezeu”RAE
  • tschüss„către Dumnezeu”DUDEN · PFEIFER TRASEU DISPUTAT

Îi spui că vrei să-l revezi

Nici una, nici alta

  • pasalutul copiilor și, familiar, al adulțilorDEX · ARGOU
  • ciao„rob (sunt al dumneavoastră)”TRECCANI

Alege un cuvânt și se deschide sus, cu formula lui.

Are „tschüss” legătură cu „adiós”?

Sigur e că face parte din familia rămas-bunurilor care ajung, în ultimă instanță, la ideea „către Dumnezeu”.

Disputat e traseul imediat. Duden îl dă probabil din spaniolul adiós, prin adjüs din germana de jos; Pfeifer îl dă din francezul adieu, împrumutat în secolul al XVII-lea, cu o posibilă atingere (vielleicht) de adiós.

„Adio” și „la revedere” spun același lucru?

Nu. Unul încredințează, celălalt așteaptă revederea.

„Așadar, la revedere luni.”

I. L. Caragiale către Paul Zarifopol, Berlin, 4 mai 1905

OPERE, VII, 1942, P. 4

Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale. Foto: A. Duschek - Sinaia, Wikimedia Commons, domeniul public

Vremea lui bonjur

Bonjuriștii și batjocura

Niciun dicționar nu spune cine a adus adio în română și în ce an — ce urmează e contextul istoric al influenței franceze, nu traseul dovedit al cuvântului. După 1830, tinerii întorși de la Paris erau luați în râs pentru felul în care salutau.

DEX
„Nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța.”
CADE
„Nume de batjocură... cari salutau cu «bonjur» în loc de «bună ziua»; li se mai zicea încă «duelgii» și «pantalonari».”

Batjocura, într-o singură vorbă

„Decât un bonjurist c-o mână de învățătură, mai bine un țăran cu un car de minte.”

Ion Creangă, „Ion Roată și Vodă Cuza”, 1883: vorba lui Cuza către țăranul Ion Roată

ALMANAHUL „ROMÂNIA JUNĂ”, 1883, P. 32

Fotografia de grup a Junimii, 1883
Junimea în 1883 — Creangă în rândul al șaselea; în fotografie și Eminescu, Caragiale, Alecsandri. Foto: unknown/uncredited, Wikimedia Commons, domeniul public
Litografie din 1857: hora din Dealul Spirei
Hora din Dealul Spirei, 1857 — lumea în care bonjuriștii erau luați în râs. Foto: unknown lithographer, Wikimedia Commons, domeniul public

A fost salutul care sărută — sărut-mâna. Acesta e rămas-bunul care se roagă. sărut-mâna

Surse

Dicționarele întâi, apoi textele și studiile. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.

C01Adio: rămas-bun pentru totdeauna; etimologie italiană și franceză.DEX '09/'98
C02Addio: ad, adică la, și Dio, adică Dumnezeu.DN
C03Atestare la Negruzzi, Scrierile, I, p. 43: „un semn de adio” („O alergare de cai”), citit în ediția scanată.MDA2, ediția Negruzzi
C04Sensul despărțirii îndelungate; versuri din Eminescu, Macedonski și Alexandrescu („Încă o zi”, ediția din 1863, p. 72).DLRLC, edițiile
C05Adieu: din à și Dieu; reducerea formulei „a Dieu vos comant”.Larousse, Etymonline
C06Tschüss: adjüs și atschüs duc spre tschüss; traseul imediat disputat.Pfeifer (DWDS), Duden
C07Goodbye: God be with ye → godbwye (anii 1570) → goodbye (anii 1590); God devenit good după good day.Etymonline, American Heritage
C08Adiós: de la a Dios, „către Dumnezeu”.RAE
C09„Je ne vous dis pas adieu” i se spune, familiar, celui pe care urmează să-l revezi curând.Littré
C10La revedere, calc după (au) revoir; „Așadar, la revedere luni” (Caragiale către Zarifopol, 4 mai 1905).DLRLC, DN, Scriban
C11Pa: salut al copiilor și, familiar, al adulților; pa și pu, pa și pusi în dicționarul de argou.DEX, MDA2, Argou
C12Bonjurist: nume de batjocură după 1830–1840; duelgii, pantalonari. Creangă, „Ion Roată și Vodă Cuza”, 1883.DEX, CADE, România Jună 1883
C13Forma exactă „adieu” de zero ori în 4.002 versuri Bédier; vocabularul încredințării în v. 2389, 3694, 2253.Wikisource
C14Do svidaniya: „până data viitoare”.Wiktionary
C15Negruzzi, 1808–1868 (repere biografice).enciclopedia
C16Addio: din locuțiunea a Dio, cu „ti raccomando” subînțeles; salutul despărțirii definitive.Treccani
C17Tschüs: atschüs, variantă a niederdeutsch adjüs, probabil din spaniolul adiós, din latinescul ad deum.Duden
C18Adieu: din franceza veche a Dieu, scurtat din „a dieu (vous) commant”.Etymonline
C19Goodbye: alterarea lui „God be with you”, sub influența lui „good day”.American Heritage
C20Ciao: vorbă venețiană, din s-ciao, s-ciavo, propriu-zis „(sono vostro) schiavo”.Treccani
C21Manuscrisul Oxford (Bodleian, MS Digby 23): franceză anglo-normandă, 1129–1165.enciclopedia

Ce rămâne deschis

  • Traseul imediat al lui tschüss rămâne disputat: Duden înclină spre spaniolă, Pfeifer spre franceză.

Dicționarele românești sunt citite în transcrierile dexonline ale edițiilor tipărite. Franceza vine din Larousse, Littré și textul Bédier; italiana și ciao, din Treccani; spaniola, din RAE; engleza, din Etymonline și American Heritage; germana, din Pfeifer și Duden, tocmai fiindcă nu cad de acord asupra traseului. Doar glosa rusească rămâne din Wiktionary, redusă la ce spun toate sursele la fel. Tălmăcirile versurilor și ale formulelor: Marius Comper.

Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.