Amputații la picior și reconstrucții de artere în spitalele României

Ce a raportat fiecare spital în 2025#

Fiecare externare dintr-un spital românesc intră într-un grup de diagnostic (RO-DRG v1.1), iar Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate publică, pe fiecare spital, câte internări are fiecare grup. Pagina folosește cinci grupuri, numărate în internări, nu în persoane.

Amputație la picior, gambă sau coapsă (F1111 și F1112): 5.170 de internări în 2025, peste 14 pe zi. Regula de grupare pune o internare cu by-pass și amputație în grupul by-pass-ului, deci acestea sunt internări fără reconstrucție majoră în aceeași spitalizare.

Reconstrucție arterială majoră (F1081 și F1082): 5.336 de internări. Grupul cuprinde by-pass-ul pe arterele piciorului, dar și grefele pe aortă și pe arterele de la bazin. Un număr din acest grup nu înseamnă, așadar, picioare salvate; un zero înseamnă că spitalul n-a raportat nicio internare în aceste două grupuri.

Alte proceduri pe artere (F1141–F1143): 45.118 internări: angioplastie cu balon sau stent, scoaterea unui cheag, operația pe artera carotidă. Crearea fistulelor pentru dializă nu intră aici. Mai sunt amputațiile de degete și de mână (4.744 de internări, F1130) și chirurgia piciorului diabetic (2.257 de internări, K1010), un grup care include și unele amputații la persoane cu diabet.

1.948 dintre cele 5.170 de internări cu amputație (38 la sută) s-au făcut în 150 de spitale care n-au raportat nicio reconstrucție arterială majoră în 2025. Încă 1.187 s-au făcut în spitale cu sub 50 de reconstrucții: în total 61 la sută din amputații.

Cele 17 județe fără nicio reconstrucție arterială majoră în 2025#

Sunt însumate toate spitalele fiecărui județ din tabelele naționale, de stat, militare și private. Acolo unde totalul reconstrucțiilor arteriale majore este zero, județul apare în tabel. Din cele 17, în 7 județe totalul a fost zero în fiecare dintre cei opt ani din 2018–2025, între spitalele care au depus rapoarte în acel an: Botoșani, Gorj, Caraș-Severin, Mehedinți, Vrancea, Teleorman, Giurgiu.

În aceste județe au fost, în 2025, 1.100 de internări cu amputație la picior, gambă sau coapsă, 1.048 cu amputație de deget sau de mână și 709 pentru piciorul diabetic. Ilfov are zero reconstrucții, dar e la 19 minute de București.

Cât de departe e cel mai apropiat centru de reconstrucții arteriale#

Calculul pornește de la cele 19 spitale de stat sau militare care au raportat în 2025 cel puțin 50 de reconstrucții arteriale majore și cel puțin 20 de internări cu amputație. A doua condiție lasă afară trei spitale cu cel puțin 50 de reconstrucții, dar cu mai puțin de 20 de amputații: institutele de inimă din Iași și Cluj și spitalul militar din Sibiu. Grupul reconstrucțiilor cuprinde și intervenții pe aortă. Pentru fiecare comună și oraș se calculează timpul cu mașina până la cel mai apropiat, fără trafic. Din 19,1 milioane de locuitori, 8,4 milioane (44 la sută) sunt la peste o oră de un astfel de spital, 3,9 milioane (21 la sută) la peste o oră și jumătate și 1,2 milioane la peste două ore.

Nouă spitale private cu cel puțin 50 de reconstrucții au raportat împreună 1.911 reconstrucții. Toate sunt în București, Timișoara, Iași sau Sibiu, în același oraș cu un centru de stat, deci diferă puțin de timpul până la acesta; alte clinici private raportează mai puține reconstrucții, iar costul și accesul la ele nu fac obiectul acestei pagini.

Centrele: cele 19 spitale de stat sau militare cu cel puțin 50 de reconstrucții arteriale majore și 20 de amputații în 2025

Testul pe care ipoteza l-a picat: în județele fără reconstrucție, spitalele au raportat mai puține internări cu amputație pe locuitor#

Ipoteza a fost scrisă înainte de orice calcul: în județele fără reconstrucție, internările cu amputație la 100.000 de locuitori ar fi cu cel puțin 35 la sută mai multe decât în cele cu cel puțin 50 de reconstrucții. Rezultatul e invers. Mediana este 20,2 în cele 16 județe fără reconstrucție, față de 29,4 în cele 15 cu cel puțin 50 de reconstrucții (raport 0,69, p = 0,008). Același calcul pe apendicectomii, o operație care nu depinde de chirurgia vasculară, dă medianele 20,9 și 24,5 (p = 0,62): diferența merge în același sens și nu e semnificativă, deci o parte din decalaj poate veni din locul unde se tratează oamenii în general.

Un spital numără internările din el, nu locuitorii județului. Cine locuiește într-un județ fără reconstrucție și e operat la Iași, Cluj sau București apare în statistica acelui oraș. Datele nu cuprind județul de domiciliu al pacientului, deci nu pot arăta dacă familiile din județele fără reconstrucție sunt amputate mai des sau mai rar. Pagina nu susține că lipsa reconstrucției ridică numărul de amputații dintr-un județ; arată unde se fac reconstrucțiile și cât de departe sunt.

Din 2018 în 2025: mai multe reconstrucții, aproape aceleași amputații#

Pe cele 197 de spitale care au depus rapoarte în toți anii, internările cu reconstrucție arterială majoră au crescut de la 2.103 la 2.966, cu 41 la sută, iar cele cu alte proceduri pe artere de la 11.682 la 22.166. Internările cu amputație la picior, gambă sau coapsă au rămas aproape la fel (4.376, apoi 4.295), iar chirurgia piciorului diabetic a scăzut de la 2.407 la 1.721. Sunt internări, nu persoane; datele nu arată câți pacienți au avut nevoie de revascularizare sau au ajuns prea târziu.

Trei spitale județene arată evoluția în timp. La Râmnicu Vâlcea, reconstrucțiile au scăzut de la 59 în 2018 la zero în 2025, iar amputațiile au rămas între 60 și 88 pe an. La Călărași au fost 50 în 2021, apoi zero în fiecare an din 2022, iar numărul amputațiilor a rămas între 62 și 89 pe an. La Botoșani, spitalul județean n-a raportat nicio reconstrucție în niciunul dintre cei opt ani, dar numărul amputațiilor a fost între 79 și 114 pe an.

Ce nu spun aceste numere#

O internare nu e o persoană: cineva cu amputație la un deget, apoi la picior, apare de două ori. Un zero înseamnă zero raportat în grupurile F1081 și F1082, nu dovada că o operație nu se face nicăieri altundeva sau sub alt cod.

Un spital cu multe reconstrucții poate primi cazurile grele din alte județe, deci raportul dintre amputații și reconstrucții nu e un clasament al calității. Nici amputațiile nu sunt toate evitabile: la un pacient cu gangrenă umedă și infecție, amputația poate fi operația care salvează viața.

La nivel de spital, 39 din cele 81 care au raportat cel puțin 30 de amputații de orice fel n-au raportat nicio reconstrucție, dar pentru 19 dintre ele un alt spital din același județ a raportat. De aceea pagina numără județele, nu spitalele.

Timpul de drum e o estimare fără trafic, de la centrul fiecărei localități până la spital, pe rețeaua OpenStreetMap. Modelul a fost reglat pe 8.670 de trasee OSRM de 3–75 de minute (eroare medie de trei minute pe acel set). Pe 24 de trasee de peste 75 de minute, comparate cu serverul public OSRM, estimarea modelului a fost, în mediană, cu 2 la sută mai mică decât a serverului OSRM, cu o diferență medie de 7 la sută în valoare absolută și cu o diferență maximă de 40 la sută în minus; nu s-au făcut măsurători cu mașina. Locul exact al unor spitale e aproximat prin centrul orașului; harta le marchează cu inel.

Dacă se propune o amputație: ce spun ghidurile#

Aceasta nu e o recomandare pentru un caz anume, iar pagina n-a fost revizuită de un chirurg vascular. Ghidurile internaționale spun următoarele.

Ghidul internațional pentru ischemia cronică care amenință piciorul (Global Vascular Guidelines, 2019) cere ca o amputație care nu e de urgență să fie discutată într-o echipă, după o evaluare vasculară și funcțională completă. Amputația primară poate fi potrivită, după evaluare de specialitate și decizie comună cu pacientul, când artera nu mai poate fi reconstruită, când piciorul nu mai poate susține mersul, când infecția pune viața în pericol sau când speranța de viață e foarte mică.

Ghidul pentru boala arterială a persoanelor cu diabet și ulcer al piciorului (IWGDF/ESVS/SVS, 2023) cere consult urgent la un chirurg vascular dacă ischemia e severă sau dacă ulcerul e infectat ori gangrenat, și spune că ar trebui să existe un centru care face atât tratament endovascular, cât și by-pass, sau măcar acces rapid la unul.

Un picior care devine brusc rece, palid sau fără sensibilitate sau mișcare e o urgență medicală: ghidul european pentru ischemia acută (ESVS, 2020) cere evaluare imediată la un chirurg vascular.

Pentru simptome apărute brusc sau o infecție severă, sunați la 112 sau mergeți imediat la urgență. Nu amânați tratamentul sau transferul recomandat de medici ca să căutați alt spital. Discuția în echipă și evaluarea vasculară completă se referă la amputațiile care nu sunt de urgență.

Toate cele 212 spitale cu amputații la picior, gambă sau coapsă în 2025#