Antibioticele de ultimă linie, spital cu spital

Raportat: 1,5%. Estimat pentru Europa: 6,5%

Rata pe care o publică spitalele e simplă: pacienți cu o infecție dobândită în spital, împărțit la pacienții externați, ori o sută. Ratele celor 100 de spitale care și-au publicat și un număr de externări utilizabil corespund, adunate, la aproximativ 17.136 de pacienți cu infecție din 1.131.381 de externați: 1,5%. 68 de spitale din 107 au raportat sub 1%.

Rata seamănă cu raportarea națională: 1,26% în 2023, după Institutul Național de Sănătate Publică. Același raport o pune lângă estimarea europeană, 6,5% dintre pacienții externați, din studiile Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) din 2022–2023, și scrie despre subraportare.

Procente din pacienții externați. Surse: anexele spitalelor (2025), CARMIAAM 2023, p. 62.

Un indiciu de ce: în studiul ECDC, spitalele din România au trimis la laborator 14,6 hemoculturi la o mie de zile de spitalizare, față de o mediană europeană de 44,7. O infecție necăutată nu ajunge în statistică. În ziua studiului, 42,9% dintre pacienții spitalelor românești primeau antibiotice, iar indicele de rezistență la antibiotice al României era cel mai mare dintre țările din studiu.

Testul nu găsește niciun semn că spitalele care cumpără mai multe antibiotice de rezervă raportează mai puține infecții

Meropenemul, imipenemul, ertapenemul, colistina și tigeciclina sunt antibioticele păstrate pentru bacteriile care au învățat să le reziste celorlalte, multe dintre ele luate în spital. Un spital care le cumpără mult și raportează aproape nicio infecție merită o întrebare. Testul a fost scris și blocat înainte de calcul, cu o regulă de oprire: sub 60 de spitale cu ambele date, investigația se oprea.

Au trecut 70 de spitale. Achizițiile directe din 2025, raportate la paturi, nu spun aproape nimic despre rata raportată: corelația rangurilor e 0,03 (interval de încredere 95%: de la −0,20 la 0,24). Varianta care adaugă contractele-cadru, ca estimare a capacității anuale din atribuirile publicate în 2024–2025, dă pe aceleași spitale 0,16 (de la −0,09 la 0,39); pe grupul mai larg de 88 de spitale pentru care se poate calcula dă 0,21 (de la 0,01 la 0,41). Nicio variantă nu are semnul ipotezei, deși intervalele nu exclud o legătură negativă slabă.

Niciun interval pe tipuri nu exclude zero: grupurile sunt mici, între 13 și 22 de spitale.

O corelație slabă poate totuși ascunde câteva cazuri. De aceea testul principal a fost o listă: spitalele aflate în cincimea care cumpără cel mai mult pe pat și, în același timp, în cincimea care raportează cel mai puțin sau zero.

La marginea testului: două spitale orășenești

Lista are două nume. Spitalul Orășenesc Făget, în Timiș, cu 115 paturi, a cumpărat prin achiziție directă în 2025 meropenem, ertapenem, colistină și tigeciclină pentru 238 de zile de tratament, în 12 achiziții. Pentru tot anul a raportat o rată de 0,14%: sub zece pacienți cu infecție dobândită în spital, din 3.764 de externați.

Spitalul Orășenesc Corabia, în Olt, cu 123 de paturi, a cumpărat meropenem pentru 233 de zile de tratament, mai mult de jumătate în ultimul trimestru (în trimestrul al patrulea, 40 de cutii de câte zece flacoane de un gram), și a raportat tot 0,14% pentru 2025, din 3.382 de externați. Cantitățile vin din liniile de articol din sistemul de achiziții; testul a folosit estimarea din valoare, 227 de zile.

Ambele stau exact pe pragurile testului. Planul cerea „cincimea de jos” fără să fixeze cum se calculează pragul; codul rulat o termină la a 15-a dintre cele 70 de rate: 0,14%. Făget și Corabia sunt a 15-a și a 16-a. Cu un prag calculat prin interpolare (0,138%), lista ar fi goală. Corabia stă și exact pe pragul de cumpărare, 1,84 zile de tratament pe pat. Varianta cu contracte-cadru nu numește niciun spital.

Ce nu dovedesc aceste numere: o zi de tratament cumpărată poate să nu fi fost folosită; meropenemul tratează și infecții aduse de acasă și se dă uneori pentru prevenție, la operații; un spital mic poate primi pacienți transferați cu infecția deja instalată. Distanța dintre ce s-a cumpărat și ce s-a raportat e o întrebare pentru fiecare spital. Pagina nu sugerează un motiv.

Un an întreg fără nicio infecție

Patru spitale au tipărit zero pentru tot anul 2025. Trei dintre ele au cumpărat totuși meropenem în același an: Spitalul Orășenesc Lipova și Spitalul de Boli Cronice Sebiș, ambele în Arad, și Spitalul Orășenesc Rovinari, în Gorj. Cantitățile sunt mici, între 12 și 17 zile de tratament, iar un spital de boli cronice poate trata infecții aduse de acasă. Lipova și Rovinari tipăresc zero pe fiecare secție. Un an întreg fără nicio infecție rămâne un rezultat rar.

Al patrulea, Spitalul Orășenesc Cisnădie, din Sibiu, a tipărit zero în anexa oficială. Nota compartimentului său de prevenire a infecțiilor pentru 2025, înregistrată pe 9 ianuarie 2026 și publicată pe același site, numără zece infecții, o incidență de 0,67%. Cele două documente nu pot fi amândouă corecte. În octombrie 2025, Cisnădie a cumpărat și patru cutii de meropenem.

Documentele: anexa Cisnădie · nota de prevenire a infecțiilor

A doua sursă: Bucureștiul

Direcția de Sănătate Publică a Bucureștiului a publicat, pentru 2024, numărul de infecții raportate de cele 42 de unități sanitare publice cu paturi din oraș. Anul diferă, așa că e o verificare de plauzibilitate de la un an la altul, nu o confirmare. Pentru șapte din opt spitale comparabile, numărul calculat din anexa pe 2025 e între jumătatea și dublul celui din 2024. Excepția e Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu: 213 infecții în 2025, de aproape șase ori mai multe decât cele 37 din 2024.

Verificarea plănuită în același an, cu totalurile pe județe pentru 2025, nu a fost posibilă: astfel de totaluri nu au fost găsite. Ambele surse pot avea aceleași omisiuni.

Limite

• Achizițiile directe sunt doar o parte din ce cumpără un spital. Licitațiile și comenzile din contractele-cadru nu apar cu cantități în datele deschise, așa că totalul din achiziții directe e un minim. Spitalele județene cumpără aproape totul prin contracte-cadru.
• Contractele-cadru apar în anunțurile europene cu valoarea ofertei câștigătoare, nu cu cantitatea comandată. Pagina le transformă în capacitate anuală estimată: cea mai mare ofertă câștigătoare a fiecărui lot, împărțită la durata contractului. Repetările unui lot în mai multe anunțuri sunt scoase după titlu și valoare, fără reconcilierea procedurilor: o modificare de valoare poate rămâne ca lot separat, iar două proceduri cu același titlu și aceeași valoare sunt numărate o dată. Ofertele pot fi plafoane pe mai mulți ani.
• Cumpărat nu înseamnă folosit. Un spital poate stoca medicamentele sau le poate da altui spital.
• Carbapenemele și colistina tratează și infecții dobândite în afara spitalului. În România, 63,5% dintre curele de profilaxie chirurgicală durează mai mult de o zi (ECDC), ceea ce mărește consumul fără vreo infecție.
• Rata publicată numără pacienți, nu infecții, și depinde de cât de des caută spitalul. O rată mică poate însemna puține infecții sau puține căutări.
• Zile de tratament înseamnă doze zilnice definite de Organizația Mondială a Sănătății (meropenem 3 g, imipenem 2 g, ertapenem 1 g, colistină 9 milioane de unități, tigeciclină 100 mg). Un pacient real poate primi altă doză.
• Unde numărul de infecții calculat din rată iese sub zece, pagina scrie „sub zece”. Rata tipărită de spital e un document public și apare așa cum a fost publicată.
• Paturile sunt cele de spitalizare continuă din anexă. Formularul nu cere zilele de spitalizare, așa că pagina nu poate raporta la o sută de zile de spitalizare, cum cerea planul.
• Cardurile și tabelul arată cantitățile din liniile de articol acolo unde au fost citite, inclusiv pentru spitalele numite. Testul înregistrat folosește cantitățile fixate înainte de calcul; punctele din grafic stau unde le-a pus testul.

Metoda

Lista: cele 191 de spitale publice care apar fie în achizițiile directe din 2025 cu unul dintre cele cinci antibiotice, fie în anunțurile de atribuire TED din 2024–2025. Pentru fiecare, anexa pe 2025 a fost căutată pe site, descărcată și citită; rata, paturile și externările au fost copiate exact, cu pagina și amprenta fișierului. O a doua citire, oarbă, a 20 de anexe alese la întâmplare a dat aceeași rată în toate 20. Spitalele negăsite la prima trecere au fost căutate din nou de alți cititori; încă nouă rate au apărut așa.

Achizițiile: 815 achiziții directe din fișierele SEAP pe 2025 care numesc unul dintre cele cinci antibiotice, fără discurile și testele de laborator care poartă aceleași nume. Cantitatea vine din liniile de articol SICAP.ai unde au putut fi citite; altfel, din valoare împărțită la prețul median al aceluiași produs. Pe 50 de achiziții verificate cu ambele metode, raportul median dintre estimare și cantitatea din linia de articol a fost 1,00, iar 39 din 50 au ieșit la cel mult un sfert distanță.

Planul, cu testele și regula de oprire, a fost fixat și amprentat înainte de calcul. Abaterile sunt descrise în dosarul proiectului. Trei erori de cod au fost reparate după prima rulare: un „1,128” citit ca 1 la paturi; tipul de spital; la varianta cu contracte-cadru, ofertele mai multor furnizori adunate pentru același lot (corectura scoate din lista acelei variante un al treilea spital). Recenzia metodei a găsit încă două: comenzile cu mai multe medicamente numărau doar primul, iar printre loturile europene erau 192 de produse de laborator (discuri, teste, benzi). Rulat din nou corectat, testul principal dă 0,03 și aceeași listă; printre spitalele fără contracte-cadru, −0,01 (înregistrat: −0,01). Pagina arată varianta cu contracte-cadru corectată; rezultatul înregistrat al acelei variante, înainte de scoaterea produselor de laborator, era 0,23 pe 87 de spitale și 0,15 pe aceleași 70.

Planul grupa institutele cu spitalele județene și clinice; calculul le-a pus la spitalele de specialitate. Cu gruparea din plan, corelațiile pe tipuri sunt 0,29 pentru spitalele județene, clinice și institute (16) și −0,12 pentru cele de specialitate (19); niciun interval nu exclude zero. Testul descriptiv din plan, zile de tratament cumpărate direct pe infecție raportată, are mediana 3,4 pe 66 de spitale; pe spital nu e publicat, pentru că la multe numărul de infecții e sub zece. Planul spunea că celulele sub zece nu primesc rată; pagina publică rata tipărită de spital și ascunde doar numerele calculate sub zece. Cu cele nouă rate găsite la a doua căutare, testul dă 75 de spitale și 0,03; lista rămâne aceeași. La Elena Doamna din Iași, filtrul de plauzibilitate al testului a scos cele 16.928 de externări tipărite în anexă; statisticile descriptive le folosesc.

Descarcă datele (CSV, cu dicționar) Dicționarul datelor

Datele se pot reface cu o singură comandă din dosarul proiectului. Următoarea actualizare are sens după publicarea anexelor pe 2026, la sfârșitul lui ianuarie 2027.

Spitalele numite pe pagină pot trimite corecturi sau explicații; se publică aici, cu data primirii.

Din aceeași serie

• Ordinul de protecție, instanță cu instanță
• Alcool la volan: ce pedeapsă dă fiecare instanță
• Cât plătește România la CEDO

Surse

• Ordinul ministrului sănătății nr. 1117/2025 (Monitorul Oficial 913 din 3 octombrie 2025), anexa cu datele pe care fiecare spital public le publică
• Anexele publicate pe site-urile celor 191 de spitale; linkul fiecăreia apare în cardul spitalului și în fișierul descărcabil
• Achiziții directe 2025: fișierele trimestriale SEAP de pe data.gov.ro (licență OGL-ROU 1.0)
• Linii de articol (cantitate, preț) pentru un eșantion de achiziții directe: SICAP.ai
• Anunțuri de atribuire 2024–2025 pentru contracte-cadru: Tenders Electronic Daily (TED), Uniunea Europeană
• INSP–CNSCBT, Consumul de antibiotice, rezistența microbiană și infecțiile asociate asistenței medicale, România 2023 (CARMIAAM), p. 6 și 62
• ECDC, Point prevalence survey of healthcare-associated infections and antimicrobial use in European acute care hospitals 2022–2023, fișa României
• Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, Raport de activitate 2024, p. 12–15
• OMS, Clasificarea ATC/DDD 2025 (doza zilnică definită)