Marius Comper · Sănătate

Corpul tău, explicat.

Inimi și neuroni, spitale și medicamente, auz și vedere. Fiecare lucrare pornește de la o întrebare despre corp și o urmărește în date până la capăt.

Dacă deschizi una singură.

O noapte nedormită, oră cu oră în creier: ce cedează primul, ce rezistă și ce mituri pică. Dacă deschizi o singură lucrare despre sănătate, deschide-o pe asta.

Începe cu ce e mai frumos.

Șase lucrări alese pentru vizual, profunzime și finisaj: hărți, atlase și povești care arată tot ce poate pagina asta.

Știință & tehnologie · Simulări și modele

Un medic din Iași a cronometrat drumul unei proteine prin celulă și a luat Nobelul

George Emil Palade a descris în 1953 grăunțele de pe membranele celulei, ribozomii, iar cu Lucien Caro și James Jamieson a măsurat în câte minute ajung proteinele noi de la ribozom în granule. Numele de ribozom a fost propus la o întâlnire din 1958, iar anul plecării lui în America diferă de la o sursă la alta. Povestea, în nouă capitole, cu jocuri.

Cinci rafturi prin corp.

Fiecare raft arată cele mai bune patru lucrări ale temei, alese de mână. Deschide un raft ca să vezi lista completă în bibliotecă.

Corpul ca mecanism

Oxigen, sânge, neuroni și reflexe: cum funcționezi, în cifre.

Vezi toate cele 62
Știință & tehnologie · Simulări și modele

Un medic din Iași a cronometrat drumul unei proteine prin celulă și a luat Nobelul

George Emil Palade a descris în 1953 grăunțele de pe membranele celulei, ribozomii, iar cu Lucien Caro și James Jamieson a măsurat în câte minute ajung proteinele noi de la ribozom în granule. Numele de ribozom a fost propus la o întâlnire din 1958, iar anul plecării lui în America diferă de la o sursă la alta. Povestea, în nouă capitole, cu jocuri.

Toate cele 111 lucrări, de la cea mai nouă.

Lista completă, în ordinea publicării. Se încarcă 25 odată.

  1. Un medic din Iași a cronometrat drumul unei proteine prin celulă și a luat Nobelul

    George Emil Palade a descris în 1953 grăunțele de pe membranele celulei, ribozomii, iar cu Lucien Caro și James Jamieson a măsurat în câte minute ajung proteinele noi de la ribozom în granule. Numele de ribozom a fost propus la o întâlnire din 1958, iar anul plecării lui în America diferă de la o sursă la alta. Povestea, în nouă capitole, cu jocuri.

  2. Tot ADN-ul din tine ar ajunge la Soare și înapoi. De câte ori?

    Cam de 21 de ori: 6,2 miliarde de kilometri de ADN în 3 bilioane de celule cu nucleu. Ghicește mai întâi, apoi reface socoteala cu numerele tale și află de ce mitul celor 600 de drumuri nu mai stă în picioare.

  3. Zăpada neagră de la Copșa Mică

    Două uzine au făcut din Copșa Mică cel mai poluat oraș al Europei: funingine, plumb în aer, sol și sângele copiilor. Numerele, din studii, plus harta penei și banca de laborator.

  4. Inima unei balene albastre poate bate de două ori pe minut

    Inima păstrată la Toronto a fost cântărită la 175 kg și măsoară cam un metru, mult mai puțin decât o mașină. Așază-te lângă ea, pune-ți mâna în aortă și ascultă-i bătăile, de la 2 pe minut în scufundare la 37 la suprafață.

  5. Ce a descoperit Paulescu înaintea echipei din Toronto

    Paulescu a publicat în 1921 dovada efectului la câini; tratamentul clinic eficient a venit de la Toronto, în ianuarie 1922. Cronologia dosarului, cu acte.

  6. Creierul treaz: cronologie 24h, carduri de comparație cu alcoolemia, PVT, calculator de cofeină

    Cercetarea privării de somn ca o cronologie interactivă de 24 de ore: orele de veghe, carduri de comparație cu alcoolemia, distribuția PVT, calculator de cofeină — sensul științific al lui „17–19 ore ≈ limita condusului sub influența alcoolului” și limitele lui.

  7. Băi termale în România: Felix, Sovata, Herculane, Covasna, Tușnad — tarife, verdict

    5 stațiuni balneare comparate: tipul apei, preț de intrare, bază de tratament și accesul măsurat din Oradea, Cluj, Brașov, București. Tarife oficiale.

  8. Ce se întâmplă dacă nu dormi o noapte? Creierul după 24 h

    După o noapte albă, creierul nu se oprește — dar atenția devine instabilă. Urmărește oră cu oră ce știm și ce nu știm: adenozină, timp de reacție, comparația cu alcoolul și controversa glimfatică.

  9. Tensiunea arterială: ce înseamnă 12 cu 8, 14 cu 9 și cele două numere

    Introdu 138/84 și vezi ce măsoară aparatul: vârful și minimul aceluiași val de presiune, presiunea pulsului, diferența ESC 2024 / AHA 2025 și cum se măsoară corect acasă.

  10. Zeci de picoamperi în întuneric

    În beznă, canalele ionice ale bastonașelor rămân deschise; un model ilustrativ la 20 pA arată de ce lumina poate reduce cu peste 75% consumul energetic al unui bastonaș de mamifer.

  11. Scara GLP-1

    Clasa GLP-1, de la medicamente aprobate la pipeline și pastile: orforglipron a fost autorizat în Regatul Unit la 10 august 2026, iar CRB-913 aduce un semnal timpuriu non-incretinic în afara scării.

  12. Citrat, malat sau bisglicinat de magneziu: care se absoarbe mai bine

    Zece forme de magneziu, un studiu numit pentru fiecare afirmație: cine l-a plătit, câți oameni a avut, ce a măsurat de fapt. Pentru bisglicinat, malat și taurat, cercetarea nu a găsit un studiu independent la oameni sănătoși de mărimea celor care există pentru citrat.

  13. Boli care se tratează o singură dată, nu în fiecare zi

    Cum a ajuns terapia CAR-T de la un tratament de ultimă instanță în leucemie la un prim indiciu că unele cancere și boli autoimune se pot reseta, nu doar controla pe viață.

  14. Ceasul din urechea internă

    Învârte-te pe un scaun și oprește-te brusc: simți o rotație care nu mai există. Ține virajul, în loc să te oprești, și senzația dispare de tot — un model fizic interactiv al urechii interne arată de ce, și cum ajunge un pilot într-o spirală mortală crezând că zboară drept.

  15. Un volt pe centimetru: bateria epitelială a pielii și câmpul electric care vindecă rănile

    Pielea menține o tensiune de 20–50 mV; o plagă prăbușește rezistența locală și creează un câmp de 100–200 V/m ce pilotează mecanic keratinocitele spre rană cu mult înainte de stabilirea oricărui gradient chimic.

  16. Pata oarbă din mijlocul privirii

    Un pumn ținut la lungimea brațului acoperă zece grade din cer — regula pe care astronomii o folosesc de secole. Aceeași riglă, întoarsă spre propriul ochi, găsește un gol real, fără fotoreceptori: în medie 6,28 de grade, de peste douăsprezece ori mai lat decât Luna plină.

  17. De ce ești mai înalt dimineața decât seara

    În studiul controlat, maximul a fost măsurat la 07:30, minimul la 00:00, iar 80% din variația medie de 19,3 mm s-a produs în primele 3 ore după ridicarea din pat.

  18. De ce durerea de la înghețată apare în frunte

    Mâncatul rapid dublează riscul durerii de gheață (27,4% față de 12,5%, RR 2,2). Un studiu Doppler arată că durerea vine dintr-un aflux mai mare de sânge într-o arteră cerebrală, transmis greșit spre frunte prin convergență trigeminală.

  19. De ce menopauza s-a mutat de treisprezece ori mai mult decât pubertatea

    Pubertatea abia s-a mutat în douăzeci și cinci de ani de generații norvegiene. Menopauza s-a mutat de treisprezece ori mai mult — și aproape nimeni nu vorbește despre asta.

  20. Când distanța până la spital începe să conteze

    În Petrila, un oraș din Hunedoara cu propriul spital, mortalitatea ajustată e cu 54% peste așteptări — cea mai mare din toată țara. Caută-ți localitatea și vezi cât de aproape ești, de fapt, de un spital funcțional.

  21. Mâna stângă interzisă: măsurată cu date reale

    Stângăcia părea să se tripleze în secolul XX. Un sondaj cu peste un milion de americani și filmări britanice din 1900–1906 plasează independent același minim istoric în jurul anului 1900; presiunea școlară poate explica o parte din revenirea ulterioară, iar datele nu stabilesc o cauză unică.

  22. Atlasul deșerturilor medicale

    În Arbore, o comună de 8.173 de oameni din Suceava, ultimul medic a plecat în 2019 și nu a mai fost înlocuit. Caută-ți localitatea și vezi ce servicii medicale are, azi și acum douăzeci de ani.

  23. Vasul care trebuia să dispară

    O arteră din antebraț ar trebui să regreseze înainte de naștere. Într-un studiu pe cadavre, persista în 43% dintre brațe, iar în 15% putea deveni, prin tunelul carpian, singura sursă de sânge a unui deget.

  24. De ce mor românii

    O pânză de o mie de puncte, câte unul la fiecare 242 de morți, care se reașază când treci de la numărat oameni la numărat ani pierduți. Patru vizualizări, un clasament al cauzelor cu două ordini și distanța față de Europa, defalcată.

  25. Cele două ceasuri ale ciclului menstrual

    Partea de după ovulație variază cu doar 4,9 de zile pe cele cinci grupe din studiu; partea dinaintea ei variază cu 16,4 de zile.