Harta
Ce arată mortalitatea aici, față de câți ar fi trebuit
Caută-ți localitatea sau apasă pe ea. Fișa arată rata standardizată a mortalității (SMR): 1,00 înseamnă exact câte decese ar fi de așteptat dat fiind câți oameni are localitatea, ce vârstă au și dacă e sat sau oraș; peste 1,00 înseamnă mai multe decese decât așteptat, sub 1,00 mai puține. Al doilea buton arată distanța reală până la cel mai apropiat spital cu paturi de internare continuă.
Localitățile cu sub 300 de locuitori sau cu sub 10 decese așteptate în nouă ani rămân în clasa „eșantion insuficient": la populații mici, câteva decese în plus sau în minus într-un an schimbă rata foarte mult, fără să însemne nimic real. Pe ecran mic, harta se mărește cu două degete sau cu butoanele din colț.
Forma reală a efectului
Un prag, nu o pantă
Am împărțit cele 3.177 de localități cu populație și distanță cunoscute în șapte grupe, după distanța până la cel mai apropiat spital, și am calculat rata mortalității ajustate pentru fiecare grupă la un loc (nu media ratelor individuale, ca să nu lase câteva localități mici să domine cifra). Rezultatul nu e o pantă continuă.
Localitățile cu spital propriu au o rată de 0,99 — practic exact cât e de așteptat, dat fiind că sunt orașe, cu populație mai tânără și mai urbanizată; ajustarea pe mediu urban/rural scoate deja avantajul „e oraș" din calcul. De la 0 la 15 kilometri, rata nu se mișcă aproape deloc: 0,96, 0,99, 1,01. Abia de la 15 kilometri începe să urce — 1,03 la 15-20 km, 1,04 la 20-30 km — iar peste 30 de kilometri ajunge la 1,11, cu 12% mai mare decât la localitățile de 10-15 km. Corelația directă între distanță și rata unei localități individuale e slabă (r=0,15 pentru localitățile fără spital propriu): asta înseamnă că distanța singură explică puțin din diferența dintre localități — dar tiparul pe grupe, unde zgomotul localităților mici se anulează prin însumare, e limpede.
Doar 87 de localități, cu 244.255 de locuitori (2023) — 1,1% din populația analizată — sunt la peste 30 de kilometri de un spital. Nu e un fenomen răspândit uniform: aproape toate sunt în Delta Dunării (comunele din jurul Sulinei și Sfântului Gheorghe, unde drumul înseamnă în multe cazuri și un vapor) sau în comune de graniță din Satu Mare, Constanța și Mehedinți.
Ce am scos deja din calcul
Diferența sat-oraș e mai mare decât toată diferența de mai sus
Înainte să comparăm distanța, am calculat separat rata mortalității specifică fiecărei grupe de vârstă, pentru mediul urban și pentru cel rural, ca satul bătrân și îmbătrânirea lui structurală să nu fie confundate cu efectul unui spital departe. Diferența dintre cele două medii e ea însăși cifra mai mare din toată această poveste.
| Grupă de vârstă | Urban (‰) | Rural (‰) | Diferență |
|---|---|---|---|
| 0-4 ani | 1,16 | 1,84 | +59% |
| 40-44 ani | 1,70 | 2,71 | +59% |
| 65-69 ani | 22,07 | 26,39 | +20% |
| 85 de ani și peste | 168,87 | 186,71 | +11% |
Diferența e mai mare la vârste mijlocii (+59% la 40-44 de ani) decât la bătrânețe (+11% la 85 de ani și peste): la vârstă înaintată, moartea se apropie de o limită biologică pe care nici mediul urban, cu accesul lui mai bun la îngrijire, n-o poate împinge la fel de departe. Această diferență e deja scoasă din calculul de mai sus prin standardizare — cele 0,99 până la 1,11 arată ce mai rămâne DUPĂ ce ai scos avantajul de a fi oraș, nu se adună la el.
Contraexemplul
Un spital în localitate nu e o asigurare
Câteva orașe cu propriul spital au o mortalitate ajustată cu 25-55% peste așteptări — intervalul de încredere statistică exclude limpede 1,00 în fiecare caz. Cinci dintre ele sunt foste orașe miniere — Petrila și Lupeni în Valea Jiului, Cavnic în Maramureș, Rovinari în bazinul de lignit al Olteniei, Nucet în Bihor — unde declinul industrial a lăsat în urmă șomaj și plecare masivă a populației tinere. Celelalte cinci sunt orașe mici, agricole sau de graniță, fără o explicație comună la fel de evidentă.
- 1Hunedoara1,542.933 de decese observate față de 1.906 așteptate
- 2Maramureș1,39598 de decese observate față de 431 așteptate
- 3Hunedoara1,393.004 decese observate față de 2.169 așteptate
- 4Dolj1,361.052 de decese observate față de 776 așteptate
- 5Gorj1,35656 de decese observate față de 487 așteptate
- 6Tulcea1,29597 de decese observate față de 462 așteptate
- 7Arad1,281.052 de decese observate față de 821 așteptate
- 8Bihor1,28257 de decese observate față de 201 așteptate
- 9Dolj1,282.336 de decese observate față de 1.826 așteptate
- 10Arad1,271.211 decese observate față de 949 așteptate
Toate cele zece găzduiesc propriul spital (distanța până la un spital le este zero) și au interval de încredere de 95% care exclude 1,00. Explicația industrială e plauzibilă și cunoscută pentru cele cinci foste orașe miniere, dar nu e măsurată direct de aceste date, iar pentru celelalte cinci nu avem o explicație la fel de clară — sunt corelații, nu un diagnostic al fiecărei localități. Apasă pe un nume și harta se mută acolo.
Geografia reală a distanței
Unde distanța chiar se vede
La celălalt capăt, localitățile la peste 20 de kilometri de un spital, cu o rată ajustată robustă statistic peste 1,00, nu sunt împrăștiate uniform prin țară — sunt concentrate în câteva zone: Delta Dunării și comune de graniță din Satu Mare, Arad și Constanța.
- 1Satu Mare1,5222,1 km · 738 de decese față de 486 așteptate
- 2Tulcea1,4960,4 km · 171 de decese față de 115 așteptate
- 3Tulcea1,4730,2 km · 1.112 decese față de 758 așteptate
- 4Satu Mare1,4626,0 km · 391 de decese față de 267 așteptate
- 5Satu Mare1,4630,3 km · 389 de decese față de 267 așteptate
- 6Satu Mare1,4325,6 km · 184 de decese față de 128 așteptate
- 7Tulcea1,3957,2 km · 544 de decese față de 392 așteptate
- 8Tulcea1,3935,4 km · 371 de decese față de 268 așteptate
- 9Constanța1,3739,6 km · 271 de decese față de 198 așteptate
- 10Arad1,3323,9 km · 1.070 de decese față de 804 așteptate
Fiecare are un interval de încredere de 95% care exclude 1,00 și cel puțin 10 decese așteptate în cei nouă ani. Apasă pe un nume și harta se mută acolo.
Ce am lăsat afară
O întrebare rămasă deschisă
Un grup de localități din Vâlcea și Teleorman, la 20-25 de kilometri de un spital, are o rată ajustată foarte scăzută — statistic „robustă" (intervalul de încredere exclude 1,00), dar implauzibil de mică față de rata tipică a țării. Nu le-am publicat ca listă și nu tragem nicio concluzie din ele. Explicația cea mai probabilă e că populația înregistrată cu domiciliul acolo (numitorul ratei) include mulți oameni plecați de mult la muncă în străinătate, care nu mai locuiesc de fapt în localitate — dar n-am putut verifica asta direct și nu am găsit nicio eroare de calcul care s-o explice altfel. Rămâne o întrebare deschisă, nu o descoperire.
Metoda și sursele
De unde vin cifrele
Decesele, pe localitate și an (2014-2022), vin din matricea INS TEMPO POP206D, care atribuie fiecare deces ultimului domiciliu sau ultimei reședințe obișnuite a persoanei — nu localității unde a avut loc decesul, ca să nu umfle artificial mortalitatea orașelor cu spitale mari care primesc pacienți din toată zona. Populația pe localitate, vârstă (grupe de câte cinci ani) și an vine din POP107D. Ratele naționale specifice vârstei, calculate separat pentru mediul urban și cel rural, vin din POP206A (decese) împărțite la aceeași populație POP107D agregată. Spitalele — categoria „paturi pentru internare continuă", public și privat la un loc, anul 2024 — vin din SAN102C, aceleași date descărcate pentru Atlasul deșerturilor medicale în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2026.
Rata mortalității ajustate (SMR) e o standardizare indirectă: pentru fiecare localitate, calculăm câte decese ar fi „așteptate" dacă fiecare grupă de vârstă ar muri cu rata națională a mediului ei (urban sau rural), aplicată la populația reală a localității din acea grupă; SMR e raportul dintre decesele observate și cele așteptate. O rată de 1,20 înseamnă 20% mai multe decese decât ar sugera vârsta și mediul localității; 0,80 înseamnă cu 20% mai puține. Standardizarea controlează doar vârsta și mediul urban/rural — nu venitul, ocupația, calitatea drumurilor sau dotarea ambulanțelor, factori care pot influența la fel de mult mortalitatea reală. Pentru localitățile cu sub 10 decese așteptate în nouă ani, o singură lună neobișnuită poate muta rata cu zeci de procente; acestea rămân needitate pe hartă ca „eșantion insuficient", iar clasamentele din text cer în plus un interval de încredere Byar de 95% care exclude 1,00.
Distanța până la spital e calculată în linie dreaptă (formula haversine), între centroidul geografic al fiecărei localități și centroidul celei mai apropiate localități cu cel puțin un pat de spital pentru internare continuă în 2024 — nu distanța rutieră reală, nu timpul până acolo cu ambulanța. 289 de localități găzduiesc propriul spital (distanța lor e zero); celelalte 2.892 sunt măsurate față de cea mai apropiată. Conturul celor 3.181 de unități administrative și centroidele lor provin din setul „UAT, România (poligon)" publicat de geo-spatial.org pe baza datelor ANCPI, versiunea din 26 martie 2025, sub licența CC BY-SA 4.0.
Fereastra de analiză e 2014-2022, nu 2014-2025: la data descărcării, POP206D și POP206A nu aveau încă rânduri pentru 2023 la acest nivel de detaliu, deși POP107D avea deja; am verificat direct în toate cele 43 de fișiere de județ înainte de a limita fereastra. O verificare independentă a construcției ratei așteptate, a calculului distanței și a împărțirii pe grupe, făcută înainte de publicare, a semnalat această diferență de fereastră temporală — corectată înainte de calculul final — și a confirmat că retragerea anului 2023 din calcul n-a schimbat practic rezultatele pe grupe de distanță.
Cifrele sunt descriptive și corelaționale. Arată o asociere reală, dar modestă, între distanța până la un spital funcțional și mortalitatea ajustată — nu o dovadă că distanța, luată separat, cauzează decesele în plus. Nu publicăm nicio cifră de tipul „atâtea decese ar fi putut fi evitate": o comparație directă între localitățile fără spital propriu și cele care au unul ar atribui distanței o diferență care ține în mare parte de urbanizare, venit și structura ocupațională a orașelor cu spitale — factori pe care nu îi măsurăm aici.