Harta
Ce servicii medicale există aici?
Caută-ți localitatea sau apasă pe ea. Fișa arată câți medici, medici de familie, stomatologi, farmacii și paturi de spital are la 10.000 de locuitori, cum a evoluat cifra din 2003-2004 până în 2024 și cum stau vecinii. Alege un indicator și un an, sau redă anii unul după altul.
Culorile împart, separat pentru fiecare indicator, localitățile cu cel puțin 300 de locuitori și cu cel puțin un profesionist în trepte apropiate de cincimi; localitățile fără niciunul rămân în clasa cea mai închisă, alături de cele fără populație înregistrată. Pe ecran mic, harta se mărește cu două degete sau cu butoanele din colț.
Țara
Ce a crescut și ce a stat pe loc
Din 2004 până în 2024, numărul de medici la 10.000 de locuitori a urcat de la 21,2 la 34,0: cea mai mare parte a creșterii vine din ultimul deceniu, de la 24,6 în 2014 la 34,0 în 2024. Nu toate categoriile au crescut la fel.
Stomatologii au crescut mai repede decât medicii în general: de la 4,4 la 10.000 de locuitori în 2004 la 9,7 în 2024, mai mult decât dublu. Farmaciile au urmat un traseu asemănător, de la 2,1 la 3,9 la 10.000. Medicii de familie spun o poveste diferită: de la 5,1 la 10.000 în 2004, au urcat până la un vârf de 6,5 în 2011, apoi au scăzut la 5,4 în 2018 și au ajuns abia la 5,8 în 2024 — mai puțin decât în 2011, cu treisprezece ani în urmă. Cabinetul de familie din fiecare comună, stratul de îngrijire gândit tocmai ca să acopere uniform teritoriul, este singurul care nu doar că nu a ținut pasul cu restul sistemului, dar nici nu și-a revenit la propriul lui vârf.
Paturile de spital pentru internare continuă au rămas aproape neschimbate: 62,8 la 10.000 de locuitori în 2004, un minim de 58,6 în 2014, 62,6 în 2024. Sistemul spitalicesc nu s-a extins în douăzeci de ani; a existat doar o redistribuire între unități, vizibilă mai jos, la localitățile-centru.
Rata orașelor era deja de multe ori mai mare decât a comunelor în 2004, iar diferența nu s-a redus. În 2024, orașele au 56,4 medici la 10.000 de locuitori, comunele 5,8; la stomatologi, 15,5 față de 2,4, de peste șase ori. Medicii de familie sunt aproape singura categorie care nu se concentrează în oraș în aceeași măsură: 7,1 la oraș, 4,1 la sat, sub dublu. Este exact stratul care ar trebui să ajungă uniform în teritoriu — și tocmai el a crescut cel mai puțin.
Județele
De la 11 la 86
Rata medicilor pe județ, calculată din suma medicilor și suma locuitorilor tuturor localităților lui, merge de la 11,1 la 10.000 de locuitori în Vaslui la 85,8 în București: de aproape opt ori. Coada de jos e formată aproape în întregime din județe fără un oraș universitar mare cu spital de urgență: Vaslui, Dâmbovița, Călărași, Giurgiu, Ialomița. Coada de sus corespunde județelor ale căror reședințe sunt municipii cu spitale clinice și facultăți de medicină: Timiș (Timișoara), Cluj (Cluj-Napoca), Dolj (Craiova), Mureș (Târgu Mureș), Iași și București.
| Județ | Medici la 10.000 | Locuitori |
|---|---|---|
| Vaslui | 11,1 | 509.726 |
| Dâmbovița | 12,1 | 504.683 |
| Călărași | 12,2 | 294.334 |
| Giurgiu | 12,7 | 258.527 |
| Ialomița | 13,6 | 275.751 |
| Teleorman | 13,8 | 342.258 |
| Suceava | 13,8 | 764.726 |
| Tulcea | 14,1 | 222.505 |
| Vrancea | 14,2 | 371.065 |
| Buzău | 14,7 | 440.313 |
| Botoșani | 14,9 | 457.997 |
| Neamț | 15,3 | 547.845 |
| Bistrița-Năsăud | 15,8 | 323.634 |
| Bacău | 15,8 | 717.335 |
| Satu Mare | 16,4 | 378.629 |
| Prahova | 17,4 | 757.213 |
| Caraș-Severin | 17,5 | 300.931 |
| Brăila | 17,8 | 321.605 |
| Covasna | 18,7 | 221.294 |
| Olt | 19,1 | 410.559 |
| Sălaj | 19,2 | 238.045 |
| Maramureș | 19,5 | 509.644 |
| Mehedinți | 19,7 | 266.504 |
| Alba | 19,7 | 363.660 |
| Harghita | 19,8 | 324.082 |
| Galați | 20,4 | 625.067 |
| Vâlcea | 21,2 | 384.967 |
| Gorj | 22,0 | 342.226 |
| Ilfov | 23,8 | 513.905 |
| Argeș | 25,8 | 610.907 |
| Hunedoara | 27,8 | 431.005 |
| Arad | 30,0 | 460.634 |
| Sibiu | 34,1 | 467.877 |
| Brașov | 34,9 | 641.572 |
| Constanța | 38,0 | 748.860 |
| Bihor | 43,1 | 609.430 |
| Iași | 50,8 | 993.235 |
| Mureș | 54,1 | 578.574 |
| Dolj | 56,2 | 667.708 |
| Cluj | 60,7 | 744.031 |
| Timiș | 79,2 | 762.776 |
| București | 85,8 | 2.143.578 |
Rata unui județ este suma medicilor tuturor localităților lui, împărțită la suma locuitorilor lor; municipiul București este socotit ca un singur județ, cum face și INS.
Douăzeci de ani
Localitățile care au pierdut ultimul medic
315 de localități au avut cel puțin un medic într-un an între 2004 și 2022, dar nu mai raportează niciunul nici în 2023, nici în 2024. Nu este un semnal de o singură zi: în fiecare dintre ele, INS a înregistrat zero medici, doi ani la rând, ultimul lucru pe care îl mai poate arăta o serie anuală despre un cabinet care s-a închis, un medic care s-a pensionat sau s-a mutat și nu a mai fost înlocuit. Cele mai populate dintre ele sunt comune de câteva mii de locuitori, nu sate mici unde plecarea unui singur om ar putea fi întâmplare statistică.
- Suceava20198.173 de locuitori
- Botoșani20225.836 de locuitori
- Prahova20205.481 de locuitori
- Covasna20204.980 de locuitori
- Suceava20204.719 de locuitori
- Bacău20224.128 de locuitori
- Satu Mare20153.993 de locuitori
- Suceava20193.969 de locuitori
- Vaslui20213.916 de locuitori
- Maramureș20213.752 de locuitori
Anul arătat este ultimul în care localitatea a raportat cel puțin un medic. Apasă pe un nume și harta se mută acolo.
Sectorul
De la stat la privat, fără să dispară
În 64 de localități cu cel puțin șase medici în 2004, ponderea medicilor angajați ai statului a scăzut cu cel puțin 40 de puncte procentuale până în 2024, iar numărul total de medici a rămas cel puțin la 70% din cel de acum douăzeci de ani — deci nu e o simplă scădere a personalului, ci o înlocuire reală a angajatorului. În 27 dintre ele, corpul medical s-a răsturnat complet: de la 100% angajați ai statului la 100% privați.
- Brașov100%→0%7→5 medici
- Constanța100%→0%6→8 medici
- Mureș100%→0%6→7 medici
- Mureș100%→0%10→7 medici
- Prahova100%→0%6→6 medici
- Prahova100%→0%7→7 medici
- Timiș100%→0%6→5 medici
- Arad90%→0%10→8 medici
- Arad88%→0%17→12 medici
- Dolj88%→0%8→6 medici
Procentele arată ponderea medicilor angajați ai statului în 2004 și în 2024; numerele arată totalul de medici în aceiași ani. Apasă pe un nume și harta se mută acolo.
Centrele
Localitățile care deservesc mai mult decât pe ele însele
18 localități-centru, cu sub 4.000 de locuitori, au o rată proprie de cel puțin 25 de medici la 10.000, ridicată artificial de un spital sau un centru medical care primește pacienți din toată zona. Dacă aduni medicii și populația vecinilor lor direcți la numărător și, respectiv, la numitor, rata scade la mai puțin de jumătate în fiecare caz. INS numără personalul la sediul instituției, nu după originea pacienților, așa că o comună mică poate arăta ca un pol medical doar pentru că găzduiește o clădire care servește un bazin mult mai larg.
- Argeș68,9→11,81.597 de locuitori
- Cluj62,2→8,81.287 de locuitori
- Buzău60,4→11,22.154 de locuitori
- Buzău57,6→9,13.472 de locuitori
- Argeș65,7→18,03.197 de locuitori
- Bihor60,1→16,81.995 de locuitori
- Timiș60,8→19,03.786 de locuitori
- Călărași62,1→24,92.416 de locuitori
Prima cifră este rata proprie de medici la 10.000 de locuitori în 2024; a doua, rata calculată pe populația localității plus vecinii ei direcți, cu medicii lor adunați la numărător. Apasă pe un nume și harta se mută acolo.
Fără nimic
566 de localități fără farmacie și fără spital
Dintre localitățile care existau deja înainte de reorganizarea administrativă din 2003–2006 — deci care au avut treizeci de ani în care ar fi putut apărea o farmacie sau un spital —, 566 nu au raportat niciodată vreunul, din 1995 până în 2024. Nu sunt neapărat sate mici: mai multe dintre ele au aproape 5.000 de locuitori.
- Galați5.975de locuitori
- Botoșani5.322de locuitori
- Botoșani5.278de locuitori
- Prahova4.832de locuitori
- Covasna4.781de locuitori
- Botoșani4.723de locuitori
- Botoșani4.655de locuitori
- Olt4.486de locuitori
- Vaslui4.427de locuitori
- Alba4.287de locuitori
Marea majoritate a celorlalte localități vechi au avut, la un moment dat, cel puțin o farmacie sau un spital; comunele înființate după 2003 sunt excluse din această listă ca să nu fie confundate cu un desert real, fiindcă o comună nouă poate arăta „fără farmacie” doar pentru că farmacia a rămas înregistrată la comuna-mamă din care s-a desprins. Apasă pe un nume și harta se mută acolo.
Metoda și sursele
De unde vin cifrele
Toate datele provin din baza TEMPO-Online a Institutului Național de Statistică și au fost descărcate integral, pentru toate cele 3.181 de localități, în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2026. Personalul medico-sanitar — medici, medicii de familie ca subgrupă a lor și stomatologi, pe forme de proprietate — vine din SAN104B, 1990–2024. Farmaciile și spitalele, ca unități, vin din SAN101B, 1995–2025. Paturile de spital pentru internare continuă vin din SAN102C, 1990–2025. Populația fiecărei localități, folosită la numitor, vine din POP107D, 1992–2026. Suma localităților fiecărui județ a fost verificată față de rândul județului, pentru fiecare tabel și fiecare an.
În toate cele trei matrice SAN, un an lipsă din seria unei localități înseamnă zero pentru anul acela, nu o lipsă a datelor: verificarea empirică arată localități cu medici într-un an, zero ani la rând, apoi din nou medici — exact tiparul unui cabinet care se închide și se redeschide. Medicii de familie sunt înregistrați separat abia din 2003, iar stomatologii din 1993; înainte de acei ani, categoria pur și simplu nu era urmărită, nu era zero, așa că nu apare pe grafice înainte de anul din care e urmărită. Rata unei localități este numărul de persoane sau unități împărțit la populația ei din același an, înmulțit cu 10.000.
Comparația pe douăzeci de ani folosește 2004 și 2024. Localitățile înființate după reorganizarea din 2003–2006 apar cu populație abia din anul înființării; ca să nu fie confundată o comună nouă, fără personal moștenit de la comuna-mamă, cu un desert real, listele „a pierdut ultimul medic” cer prezența unui medic din 2004 încoace, iar lista fără farmacie sau spital include numai localități cu populație înregistrată deja înainte de 1994. Pragul de șase medici în 2004, folosit pentru localitățile cu trecere de la public la privat, exclude cazurile în care un singur medic care își schimbă forma de angajare ar muta procentul cu 100 de puncte. Localitățile-centru cer o rată proprie de cel puțin 25 de medici la 10.000 și o populație sub 4.000 de locuitori; vecinii sunt localitățile cu hotar comun, calculate din geometria unităților administrative, iar rata lărgită se calculează cu suma medicilor localității și ai vecinilor ei direcți, raportată la suma populației lor.
Conturul celor 3.181 de unități administrative provine din setul „UAT, România (poligon)” publicat de comunitatea geo-spatial.org pe baza datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, versiunea din 26 martie 2025, sub licența CC BY-SA 4.0. Cele șase sectoare ale Bucureștiului au fost unite, fiindcă INS publică datele doar pentru municipiu. Geometria a fost simplificată pentru afișare și nu are valoare cadastrală. Potrivirea dintre date și contururi s-a făcut prin codul SIRUTA al fiecărei localități și a reușit pentru toate.
Cifrele sunt descriptive. Ele arată câți profesioniști și câte unități sunt înregistrate într-o localitate, nu cine îi tratează pe locuitorii ei: cineva poate merge la medic în orașul vecin, iar un medic poate fi înregistrat într-o localitate fără să locuiască acolo. Explicațiile din text despre navetă, concentrare urbană și substituție a sectorului public sunt cele mai plauzibile, sprijinite de forma datelor, dar nu sunt măsurate direct de ele.