mariuscomper.uk English

Medici, farmacii și spitale în fiecare localitate din România

Atlasul deșerturilor medicale din România

În 2024, 316 localități din România, cu peste 552.000 de locuitori, nu aveau niciun cabinet de medicină primară, adică niciun cabinet de familie sau de medicină generală, nicio societate medicală de familie, niciun dispensar, niciun centru de sănătate și niciun medic de familie înregistrat. În 621 de localități, cu peste 1,2 milioane de locuitori, nu exista nici farmacie, nici punct farmaceutic, o mică unitate de eliberare a medicamentelor. Harta arată, pentru fiecare dintre cele 3.181 de comune, orașe și municipii, ce există acolo și, dacă lipsește ceva, cât de departe e cea mai apropiată localitate care îl are.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), pe ansamblul țării numărul de medici la 10.000 de locuitori a crescut de la 21,2 în 2004 la 35,7 în 2025. Medicii sunt însă împărțiți inegal: în 2024, comunele aveau 5,8 medici la 10.000 de locuitori, iar orașele 56,4.

Anul cel mai recent publicat de INS pentru fiecare strat
Cel mai recent an publicat de INSPe localitățiPe județe și pe țară
Medici, medici de familie, stomatologi20242025
Farmacii și puncte farmaceutice20242025
Cabinete, dispensare, centre de sănătate2024–
Spitale și paturi de spital20252025
Locuitori (după domiciliu, la 1 ianuarie)2024, 20252025

Harta

Ce există în fiecare localitate#

Caută o localitate sau apasă pe hartă. Fișa arată ce medici, cabinete, farmacii și spitale are, ce lipsește și cât de departe e cea mai apropiată localitate care îl are.

Se încarcă harta…

Localitate înseamnă aici o comună, un oraș sau un municipiu, nu un sat: o comună are de obicei mai multe sate. Cabinet înseamnă cabinet de medicină primară: cabinet de familie sau de medicină generală, societate medicală de familie, dispensar sau centru de sănătate, sau cel puțin un medic de familie înregistrat în localitate. Locuitori înseamnă persoane cu domiciliul în localitate. Pentru medici, farmacii și paturi, culorile urmează trepte calculate separat pentru fiecare strat, din localitățile cu cel puțin 300 de locuitori; localitățile fără niciun medic, nicio farmacie sau niciun pat sunt ruginii. Pe ecran mic, harta se mărește cu două degete sau cu butoanele din colț.

Medici și cabinete

385 de localități fără niciun medic înregistrat#

În 2024, INS nu a înregistrat niciun medic în 385 de localități, în care locuiau peste 700.000 de oameni. INS numără un medic la unitatea unde are funcția de bază, care poate fi în altă localitate, așa că lipsa medicilor din statistică nu înseamnă întotdeauna lipsa unui cabinet.

În 82 dintre cele 385 de localități funcționează totuși un cabinet de medicină primară. Arbore, din Suceava, a avut ultimul medic înregistrat în 2019; în 2024 avea 8.173 de locuitori, două cabinete de medic de familie și cinci farmacii.

Celelalte 303 localități, toate comune, cu peste 519.000 de locuitori, nu au niciun medic înregistrat și niciun cabinet.

Cele 316 localități fără cabinet de medicină primară au o mediană de 1.573 de locuitori. Cea mai apropiată localitate cu cabinet se află la o distanță mediană de 6,4 km în linie dreaptă și niciodată la mai mult de 13,1 km; pe șosea drumul e mai lung.

Din cele 315 localități care au avut cel puțin un medic între 2004 și 2022 și nu au niciunul nici în 2023, nici în 2024, 239 nu au nici cabinet.

Cele mai populate localități fără medic înregistrat și fără cabinet

  1. 1comună, județul Ialomița8.926 de locuitoricabinet la 4,4 km (Urziceni)
  2. 2comună, județul Botoșani5.836 de locuitoricabinet la 7,0 km (Darabani); ultimul medic: 2022
  3. 3comună, județul Prahova5.481 de locuitoricabinet la 4,9 km (Tătaru); ultimul medic: 2020
  4. 4comună, județul Buzău5.291 de locuitoricabinet la 7,1 km (Grebănu)
  5. 5comună, județul Covasna4.980 de locuitoricabinet la 8,6 km (Barcani); ultimul medic: 2020
  6. 6comună, județul Satu Mare3.993 de locuitoricabinet la 7,9 km (Homoroade); ultimul medic: 2015
  7. 7comună, județul Vaslui3.916 locuitoricabinet la 8,3 km (Dragomirești); ultimul medic: 2021
  8. 8comună, județul Maramureș3.752 de locuitoricabinet la 5,2 km (Săcălășeni); ultimul medic: 2021
  9. 9comună, județul Botoșani3.737 de locuitoricabinet la 8,9 km (Avrămeni); ultimul medic: 2016
  10. 10comună, județul Călărași3.659 de locuitoricabinet la 4,3 km (Vasilați); ultimul medic: 2022

Pentru fiecare, cea mai apropiată localitate cu cabinet și, acolo unde a existat, ultimul an cu medic înregistrat.

Cu cabinet, dar fără medic înregistrat

  1. 1comună, județul Suceava8.173 de locuitoridouă cabinete, cinci farmacii
  2. 2comună, județul Bacău7.613 locuitoriun cabinet, o farmacie
  3. 3comună, județul Suceava4.719 locuitoriun cabinet, trei farmacii
  4. 4comună, județul Bacău4.128 de locuitoriun cabinet, două farmacii
  5. 5comună, județul Suceava3.969 de locuitoritrei cabinete, trei farmacii

Farmacii

621 de localități fără farmacie și fără punct farmaceutic#

1.136 de localități, cu peste 2,5 milioane de locuitori, nu aveau nicio farmacie în 2024. În 515 dintre ele funcționa un punct farmaceutic, o unitate mică de eliberare a medicamentelor pe care INS o numără separat de farmacii și care, din 2009, cuprinde și drogheriile. În celelalte 621, cu peste 1,2 milioane de locuitori, nu exista nici punct farmaceutic. 620 dintre ele sunt comune; singurul oraș este Ocnele Mari.

Cea mai apropiată localitate cu farmacie sau punct farmaceutic se află la o distanță mediană de 6,9 km în linie dreaptă și cel mult la 21,3 km. În localitățile al căror centru e la peste 10 km în linie dreaptă de cea mai apropiată localitate cu farmacie sau punct farmaceutic locuiesc peste 138.000 de oameni.

Cele mai populate localități fără farmacie și fără punct farmaceutic

  1. 1comună, județul Ialomița8.926 de locuitorifarmacie la 4,4 km (Urziceni)
  2. 2comună, județul Bacău7.785 de locuitorifarmacie la 4,0 km (Bacău)
  3. 3comună, județul Dâmbovița6.806 locuitorifarmacie la 3,2 km (Doicești)
  4. 4comună, județul Bacău6.725 de locuitorifarmacie la 4,0 km (Faraoani)
  5. 5comună, județul Vaslui5.746 de locuitorifarmacie la 6,4 km (Muntenii de Sus)
  6. 6comună, județul Bacău5.397 de locuitorifarmacie la 8,2 km (Huruiești)
  7. 7comună, județul Buzău5.169 de locuitorifarmacie la 6,0 km (Râmnicu Sărat)
  8. 8comună, județul Bacău5.062 de locuitorifarmacie la 7,7 km (Traian)
  9. 9comună, județul Dâmbovița5.028 de locuitorifarmacie la 6,8 km (Mănești)
  10. 10comună, județul Giurgiu4.980 de locuitorifarmacie la 5,7 km (Daia)

Pentru fiecare, cea mai apropiată localitate cu farmacie sau punct farmaceutic.

227 de localități care existau deja înainte de reorganizarea administrativă din 2003–2006 nu au avut, din 1995 până în 2024, nici farmacie, nici punct farmaceutic, nici spital. Cea mai populată este Sita Buzăului, din județul Covasna, cu 4.781 de locuitori.

Țara

Medicii s-au înmulțit, medicii de familie mult mai puțin#

Pe țară, numărul de medici la 10.000 de locuitori a crescut de la 21,2 în 2004 la 35,7 în 2025, adică cu 68%. Cea mai mare parte a creșterii vine după 2014, când erau 24,6.

010203040medici 35,719902000201020202025
Medici la 10.000 de locuitori, în toată țara, 1990–2025. Linia punctată marchează 2004. Punctul din 2025 vine din totalurile pe județe, singurele publicate pentru acest an.

Stomatologii s-au înmulțit mai repede decât medicii în general: de la 4,4 la 10.000 de locuitori în 2004 la 9,7 în 2024 și 9,8 în 2025. Rata farmaciilor a crescut de la 2,1 în 2004 la 3,8 în 2024 și 3,9 în 2025; punctele farmaceutice adaugă 0,74 la 10.000 de locuitori.

Medicii de familie au avut un alt parcurs: 5,1 la 10.000 în 2004, un vârf de 6,5 în 2011, apoi 5,4 în 2018, 5,8 în 2024 și 6,1 în 2025. Cu 6,1 în 2025, rămân tot sub vârful din 2011. Rata medicilor de familie a crescut cel mai puțin dintre medici, stomatologi și farmacii.

0246810medici de familie 6,1stomatologi 9,8farmacii 3,92000201020202025
Medici de familie, stomatologi și farmacii la 10.000 de locuitori, în toată țara, de la primul an cu date până în 2025. Punctele din 2025 vin din totalurile pe județe.

Paturile de spital pentru internare continuă au rămas aproape neschimbate: 62,8 la 10.000 de locuitori în 2004, un minim de 58,6 în 2014, 62,6 în 2024 și 63,1 în 2025. Rata paturilor nu s-a schimbat mult din 2004; din 2022, INS include în categoria spitalelor și centrele de sănătate cu paturi.

Diferența dintre orașe și comune s-a lărgit. În 2004, orașele aveau 33,0 medici la 10.000 de locuitori, comunele 5,5; în 2024, 56,4 și 5,8. La stomatologi, în 2024, raportul era 15,5 față de 2,4, de peste șase ori. Medicii de familie sunt mai uniform împărțiți: 7,1 în orașe, 4,1 în comune.

Județele

Județele: de la 12 la 93 de medici la 10.000 de locuitori#

În 2025, județul cu cei mai puțini medici la 10.000 de locuitori era Vaslui, cu 11,6, iar cel cu cei mai mulți era București, cu 92,6, de aproape opt ori mai mulți. Cele mai mici valori sunt în Vaslui, Giurgiu, Dâmbovița, Călărași și Suceava.

INS numără medicii la unitatea unde au funcția de bază. Un județ cu spitale universitare mari poate număra medici care tratează și pacienți din județele vecine.

Județele României în 2025: medici, farmacii și puncte farmaceutice la 10.000 de locuitori, schimbarea față de 2024 și populația la 1 ianuarie 2025
Harta
Vaslui11,6+4,1%3,0504.270
Giurgiu12,8+0,5%4,5258.035
Dâmbovița12,9+6,6%4,0502.148
Călărași13,0+6,3%3,5292.268
Suceava13,7−1,1%4,5764.944
Ialomița13,8+2,0%4,3273.952
Teleorman14,1+2,0%4,0337.649
Vrancea14,4+1,2%3,2368.712
Tulcea14,7+3,8%4,8219.773
Buzău15,1+2,4%5,8435.794
Botoșani15,3+2,6%5,4458.136
Bacău16,2+2,4%3,7710.607
Neamț16,3+6,1%4,3543.946
Satu Mare16,6+0,9%4,8377.103
Bistrița-Năsăud16,7+5,7%4,1322.854
Caraș-Severin17,3−1,1%4,1297.921
Prahova17,9+3,0%5,0751.471
Brăila17,9+0,6%6,8317.466
Covasna19,1+2,1%3,5220.382
Sălaj19,4+1,1%4,4237.049
Maramureș19,9+1,9%4,7507.596
Harghita20,0+0,8%4,1322.941
Olt20,0+5,3%2,9406.522
Mehedinți20,2+2,6%4,5264.314
Alba20,6+4,5%4,4361.936
Gorj22,8+3,7%4,6339.212
Vâlcea23,0+8,7%6,3382.900
Galați23,7+16,2%5,8618.077
Ilfov25,6+7,9%3,9531.767
Argeș25,7−0,4%6,5606.866
Hunedoara28,4+2,4%4,6426.217
Arad31,6+5,1%4,5458.773
Sibiu33,8−1,0%4,2468.008
Brașov36,9+5,8%4,2643.688
Bihor42,7−1,0%5,4608.621
Constanța44,1+15,9%5,9745.853
Iași53,3+4,8%4,6989.825
Dolj57,4+2,1%5,9663.811
Mureș57,9+7,0%5,5576.479
Cluj59,7−1,6%3,9745.520
Timiș80,7+1,9%4,2764.309
București92,6+7,9%4,52.124.150

Totaluri pe județ din tabelele județene INS pentru 2025, împărțite la populația județului la 1 ianuarie 2025 (suma localităților). Municipiul București este socotit ca un județ, cum face și INS. Farmaciile și punctele farmaceutice se numără împreună, fiindcă unele județe le raportează în proporții diferite.

Sectorul

De la unități publice la unități private#

INS împarte medicii după forma de proprietate a unității în care lucrează, publică sau privată. În 64 de localități cu cel puțin șase medici în 2004, ponderea medicilor din unități publice a scăzut cu cel puțin 40 de puncte procentuale până în 2024, iar numărul total de medici a rămas cel puțin la 70% din cel din 2004. În 27 dintre ele nu mai era înregistrat în 2024 niciun medic la o unitate publică; în șapte dintre ele, toți medicii erau înregistrați la unități publice în 2004 și niciunul în 2024. Datele nu arată dacă erau aceiași medici.

  1. 1comună, județul Brașov100% la 0%7 medici în 2004, 5 în 2024
  2. 2comună, județul Constanța100% la 0%6 medici în 2004, 8 în 2024
  3. 3oraș, județul Mureș100% la 0%6 medici în 2004, 7 în 2024
  4. 4oraș, județul Mureș100% la 0%10 medici în 2004, 7 în 2024
  5. 5comună, județul Prahova100% la 0%6 medici în 2004, 6 în 2024
  6. 6comună, județul Prahova100% la 0%7 medici în 2004, 7 în 2024
  7. 7comună, județul Timiș100% la 0%6 medici în 2004, 5 în 2024
  8. 8oraș, județul Bihor100% la 8%8 medici în 2004, 12 în 2024
  9. 9oraș, județul Arad90% la 0%10 medici în 2004, 8 în 2024
  10. 10comună, județul Ilfov100% la 11%16 medici în 2004, 27 în 2024

Prima valoare arată ponderea medicilor din unități publice în 2004, a doua în 2024; sub nume e totalul medicilor în aceiași ani.

Centrele

Localități mici cu mulți medici înregistrați#

22 de localități cu sub 4.000 de locuitori au cel puțin șase medici înregistrați și cel puțin 25 la 10.000 de locuitori. Dintre ele, 18 își văd rata scăzând la cel mult 55% din valoarea proprie dacă adaugi medicii și locuitorii vecinilor direcți. INS numără medicii la unitatea unde au funcția de bază, care poate primi pacienți dintr-o zonă mai largă decât localitatea.

  1. 1comună, județul Argeș68,9 și 11,81.597 de locuitori
  2. 2comună, județul Cluj62,2 și 8,81.287 de locuitori
  3. 3comună, județul Buzău60,4 și 11,22.154 de locuitori
  4. 4comună, județul Buzău57,6 și 9,13.472 de locuitori
  5. 5comună, județul Argeș65,7 și 18,03.197 de locuitori
  6. 6oraș, județul Bihor60,2 și 16,71.995 de locuitori
  7. 7comună, județul Timiș60,8 și 19,03.786 de locuitori
  8. 8comună, județul Călărași62,1 și 24,92.416 locuitori

Prima valoare este rata proprie de medici la 10.000 de locuitori în 2024; a doua, rata calculată pe populația localității plus vecinii ei direcți, cu medicii lor adunați.

Metoda și sursele

De unde vin numerele#

Toate datele provin din baza TEMPO-Online a Institutului Național de Statistică (INS). Seriile pe localități pentru toate cele 3.181 de localități au fost descărcate în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2026; punctele farmaceutice, cabinetele și totalurile pe județe au fost descărcate la 3 octombrie 2026. Cel mai recent an al fiecărui strat, pe localități și pe județe, e în tabelul de la începutul paginii.

  • Personalul medico-sanitar (medici, medicii de familie ca subgrupă a lor, stomatologi), pe forme de proprietate: SAN104B, 1990–2024, pe localități; SAN104A, pe județe și pe țară, până în 2025.
  • Unitățile sanitare (spitale, farmacii, puncte farmaceutice, cabinete, dispensare, centre de sănătate): SAN101B, pe localități, cu spitalele până în 2025 și celelalte categorii până în 2024; SAN101A, pe județe și pe țară, până în 2025.
  • Paturile de spital pentru internare continuă: SAN102C, 1990–2025, pe localități.
  • Populația după domiciliu la 1 ianuarie: POP107D, 1992–2026. Cuprinde persoanele cu cetățenie română și domiciliu în localitate, fără să țină seama de cine locuiește efectiv acolo. În 2024 erau 21,8 milioane, față de 19,05 milioane de locuitori rezidenți la recensământul din 2021; dacă ar fi împărțite la populația rezidentă de la recensământ, ratele naționale ar fi cu aproximativ 15% mai mari, iar diferența variază de la o localitate la alta.

Pe hartă, cabinet înseamnă o unitate din categoriile cabinete medicale de familie, cabinete de medicină generală, societăți medicale civile (de familie), dispensare medicale și centre de sănătate (inclusiv cele multifuncționale), sau cel puțin un medic de familie înregistrat în localitate. INS nu numără printre cabinete pe cele din structura policlinicilor sau a altor unități; medicul de familie înregistrat acoperă și aceste cazuri. Cabinetele de specialitate, ambulatoriile, policlinicile și spitalele, cabinetele stomatologice, laboratoarele și cabinetele școlare nu intră în această definiție. Punctele farmaceutice sunt o categorie separată de farmacii în statistica INS și includ, din 2009, drogheriile; se numără aici ca prezență a unui loc unde se vând medicamente, nu neapărat pe rețetă. Localitățile fără cabinet sunt cele fără nicio unitate din aceste categorii și fără niciun medic de familie înregistrat în 2024.

INS înregistrează personalul medical o singură dată, la unitatea unde are funcția de bază. În cele trei tabele SAN, un an lipsă din seria unei localități înseamnă zero pentru anul acela. Medicii de familie sunt înregistrați separat din 2003 pe localități (din 2000 în tabelul pe județe), iar stomatologii din 1993; înainte de acei ani categoria nu era urmărită, deci nu apare pe grafice. Opt localități lipsesc dintr-unul sau din ambele seturi de tabele INS (Adășeni, Augustin, Bereni, Bătrâna, Ciceu-Mihăiești, Dalnic, Leliceni, Spulber): harta le arată fără date, iar numerele din text le exclud.

Rata unei localități este numărul de persoane sau de unități împărțit la populația ei după domiciliu din același an, la 1 ianuarie, înmulțit cu 10.000. Totalurile pe județe pentru 2025 se raportează la populația de la 1 ianuarie 2025. Pentru 2024, localitățile adunate pe județe coincid cu rândurile județene ale INS: 74.402 de medici, 12.600 de medici de familie, 21.272 de stomatologi, 8.402 de farmacii și 1.589 de puncte farmaceutice.

Comparația dintre 2004 și 2024 pe localități, listele „a avut un medic între 2004 și 2022 și niciunul în 2023 și 2024” și lista localităților fără farmacie, punct farmaceutic sau spital cer o localitate cu populație înregistrată deja înainte de 1994, ca o comună înființată în 2003–2006 să nu fie confundată cu un deșert real. Pragul de șase medici în 2004, folosit la trecerea de la public la privat, exclude cazurile în care înregistrarea unui singur medic la o unitate de alt fel ar muta ponderea cu 100 de puncte. Pentru localitățile mici cu mulți medici, filtrul cere sub 4.000 de locuitori, cel puțin șase medici, cel puțin 25 de medici la 10.000 de locuitori și o rată scăzută la cel mult 55% din valoarea proprie după adăugarea vecinilor; vecinii sunt localitățile cu hotar comun, calculate din geometria unităților administrative.

Distanța până la cea mai apropiată localitate care are un serviciu este linia dreaptă dintre centrele a două localități, centrul fiind centroidul suprafeței. Nu este distanța pe șosea și nu ține seama de relief. Cabinetele și farmaciile sunt cele din 2024, spitalele cele din 2025.

Conturul celor 3.181 de unități administrative provine din setul „UAT, România (poligon)” publicat de comunitatea geo-spatial.org pe baza datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, versiunea din 26 martie 2025, sub licența CC BY-SA 4.0. Cele șase sectoare ale Bucureștiului au fost unite, fiindcă INS publică datele doar pentru municipiu. Geometria a fost simplificată pentru afișare și nu are valoare cadastrală. Potrivirea dintre date și contururi s-a făcut prin codul SIRUTA al fiecărei localități.

Numerele descriu ce este înregistrat într-o localitate. Un pacient poate merge la medic în orașul vecin, iar un medic poate fi înregistrat într-o localitate fără să locuiască acolo. Naveta, concentrarea medicilor în orașe și trecerea de la stat la privat pot explica o parte din distribuția observată, dar datele nu le măsoară direct.